Eaha te mea e haafifi ra i roto i te Bible?

Te vai ra te pure e te pure i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano. Tera râ,, Aita e rave rahi mau kerisetiano, Tae atu. No te mea iho â râ e mea hape te reira no nia i te haapaeraa maa. No te mea, E rave rahi mau kerisetiano e ite hape no nia i te huru o te haapaeraa maa. Te parau nei te Bible no nia i te haapaeraa maa i roto i te Faufaa Apî e te auraa e te tumu no te haapaeraa maa i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano?

Ua parau Iesu no nia i te tamâraa?

I roto i te Mataio 9:16 Ua paraparau Iesu no ni'a i te haapaeraa i te mau pĭpĭ a Ioane, i to ratou uiuiraa ia Iesu no te aha ratou e te mau Pharisea i te tere oioi, aita râ to'na mau pĭpĭ i. Ua pahono Iesu i te mau pǐpǐ a Ioane, mai ta'na (te vahine faaipoipo) E, Eita ta ' na mau pǐpǐ e titauhia ia tere oioi. Teie râ, ia faarue ana'e Iesu i te reira, I muri iho, e titau-oioi-hia Ta'na mau pĭpĭ.

I muri mai, ua haere mai te mau pĭpĭ a Ioane, ma'ohi'ohi, No te aha tatou e te mau Pharisea e haere oioi ai, te tahi râ mau pǐpǐapiti eiaha râ e? E ua parau atura Iesu ia ratou, E nehenehe te mau tamarii o te mau tamarii haere haapiiraa, mai te peu e te vai ra te piha o te vahine faaipoipo? Teie râ, e tupu te mau mahana i te mau mahana, ia tangohia ' tu te piha o te fare i te, E tere oioi ratou. Aita e taata e tuu ra i te hoê ahu apî i nia i te hoê ahu tahito, no te mea e faaî te reira i te reira i te ahu, e te ino noa ' tura te moni hoo, e e mea ino roa ' tu â te hooraa. Aita hoê a'e taata i tuu i te uaina apî i roto i te mau poti tahito: Aita râ te tahi atu â, e te horo'a i te uaina, e te mau poti: tera râ, ua tuu ratou i te uaina apî i roto i te mau poti apî, e te paruruhia(Mataio 9:16-17)

Eita ta'na e nehenehe e tomo i roto i te basileia o te Atua

Ua parau Iesu, aita e taata i tuu i te hoê ahu apî i nia i te hoê ahu tahito, no te reira, no te faaî i te reira i te ahu, e te ino noa ' tura te moni hoo, e e mea ino roa ' tu â te hooraa.

Ua parau atoa Iesu e aita te mau taata e tuu i te uaina apî i roto i te mau poti tahito. No te mea hoi e mea ino roa te mau poti e e faaohipahia te uaina e e ere te mau poti i te mea. Teie râ, ua tuu ratou i te uaina apî i roto i te mau poti apî e ua paruruhia na mea e piti.

Ia tatarahapa ana'e te hoê taata e ia pohe i te tino e ia fanauhia faahou i roto i te Mesia, e riro mai ïa ei poieteraa apî, E nehenehe te Varua Mo'ae e haere mai, No'ano'a, e te ohipa i roto i te hoê taata.

Eita te Varua Mo'a e nehenehe e tomo i roto i te oraraa o te taata paari (te taata, e te ora ra te u'i o te hamaniraa tahito).

No reira, e ti'a ia fanauhia te hoê taata i roto i te Mesia; Ua fanauhia te pape e te Varua i muri a'e i te fanauraa o te hoê taata e ua tomo faahou i roto i te Basileia o te Atua, E ohipa faufaa roa ta te haapaeraa maa e te pure.

Eiaha e tere oioi no te mea e, e tomo mai te Varua Mo'a i roto ia outou?

E rave rahi mau Kerisetiano e mana'o, Tu'ura'a, ʻĀmui, eita e titauhia ia outou ia tere faahou, No te mea ua tomo te Varua Mo'a i roto ia outou. O Iesu ïa (te vahine faaipoipo) iā 'oe. E parau ratou, e titau noa te mau pǐpǐ ia tere oioi noa i te roaraa o te taime a ite ai Iesu Ua fafauhia oia e te ra'i e ua ora mai te Varua Mo'a. E parau mau râ?

I te taime a bapetizohia ' i Iesu e te Varua Mo'a, Ua arata'ihia oia e te Varua i te medebara, i hea 40 mahana; mahana. Mai te mea e, e parau mau e, eita e titauhia ia tere oioi, no te aha Iesu?

No te aha Iesu’ I muri a'e i to ratou bapetizoraahia e te Varua Mo'a? (Ā'ati'a 14:23)

I roto i te 1 Korinetia 7:5, Ua papa'i Paulo no ni'a i te haapaeraa maa i te mau taata mo'a i roto i te Mesia, o vai tei hamanihia apî. Mai te mea e aita te haapaeraa maa i riro ei tuhaa no te oraraa Kerisetiano, no te aha Paulo i papai ai no nia i te haapaeraa maa? Nafea te mau pǐpǐ i te vitiviti?

Eaha te mau tumu hape no te vitiviti?

E rave rahi tumu no te vitiviti. Aita e titauhia ia outou ia tere oioi e ia farii i te mau mea na roto mai i te Atua aore ra ia rave i te mau mea i ravehia e te Atua. Aita e titauhia ia outou ia vitiviti no te mana, faaoraraa, Fa'a'ōtia, tāne, moni, mau, Te haapoheraa i te mau vahi puai, e te tahi atu â. No te mea, no te mea ho'i e, e haamata outou ia outou iho e a faahepo i te Atua ia farii i to outou e'a e ia farii i te hoê mea na roto mai i te Atua aore ra ia rave i te mau mea.

E ere râ te reira te auraa o te haapaeraa maa ia au i te Bible. E ere te faaho'i-faahou-raa i te mea no te farii (i hea 'oe) te mau mea aore ra te hoê mea na roto mai i te Atua. Haʻamanaʻo, Te parahi ra outou i roto i te Mesia. Ua haamaitai a'ena te Atua ia outou Te mau tao'a faufaa atoa i te pae varua i roto i te mau vahi o te ra'i. E aita e titauhia ia outou ia tere oioi no te moni aore ra no te mau mea materia.

E rave rahi mau kerisetiano o te haere oioi nei i te mau mea materia, e e rave rahi taime e farii ratou i te mau mea ta ratou e rave ra. Teie râ, te haamoe nei ratou e e nehenehe atoa te diabolo e rave i te mau ohipa maere. (A tai'o atoa: E horo'a vau ia outou i te mau tao'a o te ao nei).

Mai te mea e, e tere oioi outou no te mau tao'a e e haamaitai outou i to outou tino no te faatupu i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to outou tino, e i muri iho, aita to outou tino i pohe i roto ia te Mesia, e aita outou i ite i te Basileia o te Atua. Te faatumu nei outou i ni'a i te mau mea o teie nei ao eiaha râ i te mau mea pae varua o te Basileia o te Atua e ia faaite i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei.

E mea ti'a ia outou ia haere oioi no te horo'a i te mau demoni?

Aita, Aita e titauhia ia outou ia tere oioi no te horoa i te mau demoni. E ere te toparaa i te mea no te faaore i te mau demoni aore ra no te faaora i te feia ma'i. Ua faaora outou i te mau demoni e te faaora i te feia ma'i na roto i te I'oa o te Fatu o Iesu Mesia (i roto i to'na mana i roto i to'na mana i roto i to'na mana i roto i to'na mana).

E rave rahi taata e anaanatae nei ia Matthe i raro nei. 17:21. I roto i te Mataio 17:21 aita i ti'a i te mau pĭpĭ ia horo'a i te hoê demoni e ia faaora i te tamarii. Teie râ, mai te peu e e hi'o tatou i te irava Bible na mua ' tu 17:20 ua taio tatou i te tumu mau, t’ Aita i ti'a i te mau pĭpĭ ia horo'a i teie demoni. No to ratou mana'o ino. No to ratou mana'o, Eita ta te mau pǐpǐ e nehenehe e faahepo i te demoni i rapae, eiaha râ no te mea aita ratou i pure e/aore râ, ua vitiviti.

Mai te mea e, ua pii mau o Iesu i teie huru ", e te pato'i ra ïa Iesu i ta'na iho mau parau i roto i te Mataio 9:15. I roto i te Mataio 9:15, Ua parau Iesu i te mau pǐpǐ a Ioane e, aita ta'na mau pĭpĭ i titau i te tere no te mea tei pihai iho te vahine faaipoipo i te reira.

Te vai ra te tahi atu mea, oia ho'i, e mea maitai te mau demoni; te mau melahi i raro mai. E nehenehe te hoê demoni e riro ei mea ino a'e i te tahi atu demoni, e e nehenehe ta ratou e taa ê i te mau hoho'a e te mau faaiteraa. Teie râ, te mau demoni, e mau melahi ïa. E hoê â ratou.

No reira, na roto i te ‘maitai’, Aita Iesu i faahiti i te demoni, Ua rave oia i te tamarii i roto i te hoê piha. E parau atu vau ia outou i te hoê taime, eaha te mea ta Iesu i faahiti ma te ‘ite’. Teie râ; mua, E hi'opoa tatou eaha te auraa o te parau.

Eaha te auraa o te haapaeraa?

Te auraa no te maa, o te oreraa ïa e amu. I te tahi mau taime, e tere te taata na roto i te aueueraa fenua, e 'a, e aore râ, te feia aita e mata'ita'i i ta ratou niuniu afa'ifa'i aore râ, e haere i ni'a i ta ratou niuniu afa'ifa'i aore râ, te hoê papa'i parau. E ere râ te reira te mea e tupu ai.

A faaineine i te hoê maa, e aore râ, te hoê mahana, e aore râ, aita i ite i te afata teata, Aita te tuuraa i ta outou niuniu afa'ifa'i aore ra te tabula i ta outou niuniu afa'ifa'i aore ra te tabula e rave rahi hora te maoro. E nehenehe te taata e hamani i te mau huru ravea atoa no te haapae i te maa, te parau mau râ, eiaha e amu i te maa.

Te mea e haafifihia ia au i te Bible?

“E ere teie i te vitiviti o ta ' u i maiti? no te faataa i te mau pǔpǔ o te hara, no te tatara i te mau hopoia rahi, e no te vaiiho i te hamani - ino - raa i te faaheporaa, e te tahi mau parau?” ” (Isaiah 58:6)

Ua parau te Atua i teie mau parau no To'na nunaa, o vai noa â te hamaniraa tahito e te herehia ra ratou e to ratou tino.

te mau mekameka hoho'a e te mau irava e ere i te mea ino roa 58:6 e ere teie te vitiviti o ta ' u i maiti no te imi i te mau pǔpǔ himene

I roto i te Faufaa Tahito, E rave rahi taime, Ua haere-a'ena, no to ratou mau hinaaro ino; to ratou hara, e.

Ua pahono ratou i ta ratou mau ohipa e ua haamǎrû i to ratou varua no te Fatu na roto i te haapaeraa i te.

Na roto i te hoê rave'a no te faato'eto'e, e ‘faanahohia’ to ratou tino, no te aha ratou e/aore râ, ta ratou mau tupuna, parau. Ua pahono mai ratou e ua ui atu ia ratou, e ua ani i te faaoreraa hara a te Fatu.

A tere oioi, E au ra e, teie nei; mata, e te parau, e e ho'i atu i te Atua.

A tere oioi, ua tatara ratou i te mau pǔpǔ o te ino, i reira to ratou tapearaahia, A tatara i te mau hopoia. Ua faaorahia ratou, no te mea e, te vai ra ratou i ni'a ia ratou, no to ratou hara e to ratou huru.

No te aha David vitiviti?

I muri a'e i to ' na taeraa ' tu i te fare toa e o Bathsheba, ua taparahi pohe oia i ta ' na tane faaipoipo o Uriah. I to Bathsheba mana'oraa e ta ' na tamarii, Ua haere atu o Nathan i David e ua parau atu Ia'na no te mea ta'na i rave, E arata'i te Fatu i ta'na tamaiti.

I to Davida faarooraa i te mau parau a Nathan, Ua haamǎrû o Davida i to'na varua na roto i te haapaeraa maa no te Fatu. Te mana'o, ua ‘faaru'e’ oia i to'na tino (Ua riri o ta'na varua i to'na varua) e e faaora te Fatu i ta'na tamaiti e e ora. Teie râ, ua faautua te Fatu ia Davida no to ' na paariraa e ua taparahi pohe. Ua aufau o David i ta ' na tamaiti (2 Samuela 12:1-23).

Ua haamǎrû au i to'u varua na roto i te tamâraa; e ua ho'i mai ta'u mau pure na roto i to'u iho tapa'o (Psé 35:13)

I te taime a pau, e ua ani i to'u varua na roto i te haapaeraa maa, ua na reira vau (Psé 69:10)

E mea vaivai to'u mau turi na roto i te vitiviti; e to ' u i'oa o te ereraa i te ngako (Psé 109:24)

I roto i te Buka a Nehemiah (Nehemiahah 9:1) e mea (E hō'ē 4:3), Ua tai'o matou no ni'a i te haapaeraa.

E mea pinepine te mau Kerisetiano?

E, E tia i te mau Kerisetiano ia vitiviti. Ia fanauhia outou i roto i te Mesia, Ua riro mai outou ei ohipa apî i roto i te Mesia i roto i te pae varua e te Varua Mo'a e haere ra i roto ia outou. Aita faahou te tau tahito o ta outou i haere e aita to ' na. Ua haere mai te hoê oraraa apî i muri a'e i te Varua.

Noa ' tu e ua riro outou ei ohipa apî i roto i te tuhaa pae varua, E rave rahi taime te Te vai noa ra â te auahi ei arii i roto i to outou ora.

No reira, ua tae i te taime no te te huru o te faataaraa, o te tauiraa ïa i roto i te tino no te riro mai o Iesu e a haere i muri a'e i te Varua. Te auraa o te tauiraa ta to outou varua e rave nei e e faatere ïa i roto i to outou oraraa. To'na auraa ra, e tuu outou i te mau ohipa a te tino, e tuu i ni'a i te taata tahito e a tuu i ni'a i te taata apî. No reira, E tamau noa outou i te arata'ihia e te Varua, e haere i te mo'a e te parau-ti'a i mua i te Fatu.

Teie, āre'a, Tauturu no te haere oioi. Te auraa no te haavare, o te ‘faarueraa’ ïa i to outou tino. Ia maoro, te horo'a nei outou i to outou tino i te varua i ni'a i te varua. E riro to outou varua ei puai puai e e faatere i te tino.

No te aha Iesu i haere oioi ai 40 mahana; mahana?

O Iesu te fanauraa matamua o te hamaniraa apî e ta tatou hi'oraa. No reira, a hi'o na tatou ia Iesu, e mea nahea to'na faaohiparaa roa i To'na tino i te Varua.

I te taime a bapetizohia ' i Iesu i roto i te pape e a farii ai i te Varua Mo'a mai roto mai i te Metua, Ua arata'ihia o Iesu e te Varua i roto i te medebara. Te tumu o te medebara, o te faariroraa ïa i To'na tino ei Varua. No reira, i roto ia tatou’ ta'u, Eita te tino e rave faahou i te hoê ohipa, tera râ, e riro te reira ei mea papû roa i te Varua.

i mua 40 mahana; mahana, Ua ineine o Iesu no te ohipa ta te Atua i horoa ia Iesu no te rave i nia i te fenua. Na roto i te taereraa e te pure, Ua taparahi pohe o Iesu To'na tino e To'na Varua i te puai e ua faatere oia i te reira. I teie nei, e nehenehe ta Iesu e haere roa i muri a'e i te Varua.

i mua 40 mahana; mahana, te diabolo tei pohe tamau. Aita râ Iesu i horoa i te mau faahemaraa o te diabolo.

Eaha te taime 40 mahana i muri, Ua ineine Iesu no te haere e no te poro e no te aratai i te Basileia o te Atua i te nunaa Iseraela. Te mea ana'e e ti'a ia Iesu ia rave, o te ti'a ia tatou ia haere i te tamataraa hopea.

Aita te Atua i tapea i teie tamataraa ia tupu mai. e nehenehe te Atua, tera râ, ua farii te Atua i te diabolo ia tamata ia Iesu

Ua tamatahia Iesu e te diabolo

I muri mai 40 mahana; mahana, Iesu’ Ua po'o'a (Mai te tahi atu mau taata). I teie taime paruparu, Iesu’ mā'ohiu; Ua haere mai te diabolo e ua tamata i te faahema ia Iesu no te hara. Eaha te taime a pohe ai Iesu? Na roto i te faaohiparaa i te mau parau a te Atua e To'na ti'araa i ni'a i To'na tino.

Ua tamata te diabolo ia feruri ia Iesu na roto i te tatararaa i te Parau a te Atua. No reira, e horo'a Iesu i te ti'araa o To'na tino e e haapa'o i To'na tino.

te faahoho'a ra te hoho'a i te mau parau papa'i i papa'ihia e ta tatou mau mea

Ahiri o Iesu i rave i ta te diabolo i faahiti, e i muri iho ua horo'a Iesu i roto i te tino. Te rehu, o te reira te vahi, i hea te diabolo e ohipa ai, Ua upooti'a oia i ni'a i te reira. E faatere te diabolo ei arii i roto i To'na oraraa, e e faaroohia te Varua i roto i te tino e te diabolo.

Teie râ, ua patoi Iesu i te diabolo e te Parau a te Atua, na roto i te mau parau a te Atua i roto i te huru tano.

I muri iho, ua haamana'o faahou te diabolo ia Iesu, ma te faaite i o Iesu i to ' na oraraa. Tera râ, ua pato'i Iesu i te diabolo i te Parau.

ʻIa, ua tamata te diabolo ia Iesu, na roto i te faaiteraa ia Iesu i te mau basileia atoa o te ao nei e te horo'araa i te mau basileia ia'na.

Te mea ana'e e ti'a ia Iesu ia rave, o te ti'a ïa i raro e te haamoriraa i te diabolo. Tera râ, aita Iesu i horo'a i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino e ua pato'i i te diabolo i te Parau. Ua faaue Iesu i te diabolo ia haere, e ua faarue te diabolo ia Iesu ana'e, Ua; a muri

Ua haere o Iesu i te hi'opo'a. Ua faatere te Varua ia Iesu’ Ora. I muri iho ua haere mai te mau melahi e ua tauturu ia Iesu.

Noa ' tu e o Iesu anei (mātou) te Tamaiti a te Atua, Ua haere tamau o Iesu i ta ' na. Ua riro te pure e te haapaeraa maa ei tuhaa no Iesu’ Ora.

Eaha te tumu no te haapaeraa maa i roto i te Faufaa Apî?

Ia fanauhia oe, E nehenehe â te tino e riro ei tuhaa faufaa roa i roto i to outou oraraa. I te omuaraa, E nehenehe â ta outou e riro ei taata aravihi e te arataihia e te arataihia e to outou mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o, Ō'opa, hina'aro, mārō'i, Te mau nota, e te tahi atu â. eiaha râ i te pae varua e ua arata'ihia e te Parau e te Varua. Eiaha e hi'o i te mau mea e rave ra i te ohipa i nia i te mau mea atoa, te vai ra i nia i te, Te imi ra outou i taua mau mea ra i ni'a i te fenua nei.

te pape e te papa'iraa mo'a 2:11-12 I roto i to'na vai-maitai-raa, ua î roa outou i te poro'i ma te rima ore ma te rima ore na roto i te tuuraa i te tino o te mau hara a te tino na roto i te poro'i o te Mesia i tanumia i piha'i iho ia'na i roto i te bapetizoraa

Tera râ, mai te mea e, e hinaaro outou e paari mai i roto i te hoho'a o Iesu Mesia e e haere ei ohipa apî i muri a'e i te Varua, E ti'a ia outou ia taui i to outou oraraa.

Mai te mea e, aita outou e taui i to outou oraraa, E tamau noa outou i te faaea i te hoê aiû. Eita ta te mau Bab e nehenehe e haere e e paraparau, tera râ, te ta'i noa ra ratou e te tuô ra ratou mai te mea e, e hinaaro ratou i te hoê mea, Eiaha râ e ara, te tahi mea, e aore râ, aita ratou e haere ra. Te hinaaro noa nei te mau tamarii e amu, ua feruri au iā 'oe, Moemoe, e ti'a ia'na.

Ia farii ana'e outou i te Varua Mo'a, na roto i te bapetizoraa e te Varua Mo'a, I muri iho, ua farii outou i te mau mea atoa e titauhia no te haere ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine).

Te mea ana'e e ti'a ra i ni'a i to outou e'a, o to outou ïa tino, Tōnau, e te mea (te vai ra te reira i roto i te tino).

Ua haamata Iesu i ta'na ohipa e ua haere i muri a'e i te Varua. Mai te mea e, e hinaaro outou e haere i muri a'e i te Varua e a rave i te mea ta Iesu i rave, E mea ti'a atoa ia outou ia ora mai ia Iesu e ia rave, eaha ta Iesu i rave.

Te auraa no te haapoheraa ïa i to outou tino; te taata hamani i te pereoo

Ia maoro, te rave nei oe i to outou tino i te tino, e e ‘faaho'i’ ia outou i to outou tino, e ere i te mea ino roa. Te auraa no te ino, o te ‘faanahoraa’ ïa i to outou tino ia nehenehe ta outou tino (te tahi) mai te Varua mai i te Varua.

Ia maoro, eita outou e amu faahou i to outou tino. No reira, Te ta'i nei oe i to oe i'oa. Ia faaamu outou i to outou varua, i te parau a te Atua, pure; pure, e aore râ, i te mau vahi, E puai puai to outou varua.

te mau ronmans ura 6-6-7- Ma te ite i te reira, ua faaoroma'i to tatou taata tahito ia'na e, e nehenehe te tino o te hara e haamouhia, no te mea, no te mea, eita e ti'a ia tatou ia horo'a ia'na i te pohe no te hara

No reira, te vai ra te haapaeraa maa i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano.

Mai te mea e, aita roa'tu te mau Kerisetiano i haere oioi e e ora mai te ao nei, tera râ, a papa'i e a rave i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, e tia ia outou ia ui atu ia outou iho, mai te mea e, e rave ratou i teie mau ohipa i te Varua, e aore râ, te tino.

Te faaite atoa nei te mau melo o te nuu i te oraraa o te taata e te oraraa a muri a'e no te moni. E e rave rahi o taua mau parau tohu ra e haere mai. Eaha ' tu â., mā'ana, Taua'au, e te tahi atu â. E rave atoa ratou i te mau tapao, mā'ofa'i, Kau, e te faaora. Tera râ, te rave nei ratou i teie mau tapa'o e te mau mea faahiahia no roto mai i te tino e te mau varua o te pouri e horo'a ia ratou.

Ua parau Iesu, i ōfa'i mahana; mahana, E rave rahi mau peropheta haavare e te mau Mesia haavare, E rave o tei rave i te ohipa maitai, te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, e rave rahi. E rave ratou i teie mau tapa'o rahi e te mau mea faahiahia, i nia i te 'oe, mai te peu e e nehenehe, E ite ratou i te mea i maitihia (Mataio 24, Mareko 13).

No reira, mea faufaa roa ia ore ia faatumu i nia i te mau tapao e te mau mea faahiahia, E mau fifi noa ïa. E ti'a ia outou ia faatumu i ni'a ia Iesu Mesia; te Parau a te Atua, a haapa'o i To'na mau faaueraa e a haere i muri a'e i te Varua. (A tai'o atoa: A pee ia Iesu no te mau tapao e te mau mea faahiahia)

Oe, E nehenehe ta outou e ite i te parau mau no roto mai i te haavare e eaha mau te reira (eaha te reira no ǒ mai i te Atua), Eaha te reira (Eaha te diabolo), e te ti'aturi i te Atua. (A tai'o atoa: Te hamani nei o Iesu i te mau taote here).

Te mana o te haapaeraa maa e te pure i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano?

E ohipa te mau parau faatiani na roto i te tino, o te reira to'na tuhaa;. No reira, e mea faufaa roa ia mamû noa e ia ‘wri’. hoê ana'e no te rave i te reira na roto i te haapaeraa maa e te pure.

Ua parau Iesu i Ta'na mau pĭpĭ Auê ïa, eiaha e haere ê atu, na roto râ i te pure e te haapaeraa maa” ” (Mataio 17:21, Mareko 9:29)

I to Iesu parauraa ia Iesu, ‘mau mea maitai’, Aita Iesu i faahiti i te parau no te demoni. Teie râ, ua faahiti Iesu i te u'i o te hamaniraa tahito. Ua pii Iesu i te taata paari, o vai tei mau i roto i to'na natura hara e to'na huru ore. E haere te taata tahito i muri a'e i te tino e e aratai i to ' na mau mana'o. Te e'a ua haapohe teie taata paari na roto i te pure e te haapaeraa maa.

Ia faaapî atoa outou i to outou mana'o i te Bible (Te parau a te Atua) e te riroraa ei taata papa'i ve'a, e ti'a ia outou ia tuu i ni'a i te taata apî. E tupu outou i roto i te hoê tamaiti paari o te Atua. E e haere outou i muri a'e i te Varua e e amo outou i te hotu o te Varua.

E ti'a outou, a'oraa, e te Basileia o te Atua i ni'a i teie fenua; i te tahi mau taata, mai te mea e, aita i maoro a'enei. E haere outou i muri a'e i te Varua e e faatupu i te Te opuaraa a te Atua no to outou ora, oia ïa e nehenehe oia e faaore i te.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.