Na vai tei farii i te mau taviri i ni'a i te ra'i e i ni'a i te fenua nei? Te pahonoraa o te mau Kerisetiano ïa. Te vai ra i roto i te mau Kerisetiano te mau taviri o te Basileia o te Ra'i. Teie râ, eaha te auraa o te reira?
Te mau basileia o teie ao nei
I roto i te fenua, e piti basileia:
- Te Basileia o te Atua
- Te basileia o te diabolo (te basileia o te pouri)
Aita e basileia faahou, hau atu i teie na mea e piti. Tei roto outou i te basileia o te diabolo aore ra no te basileia o te diabolo.
Te tupu ra te hoê tama'i i rotopu i teie mau basileia. E tamau noa teie tama'i e tae roa ' tu i te mahana e vavahi - roa - hia ' i te hoê o teie mau basileia e te tahi atu Basileia.
E nehenehe outou e parau: “ae, A tia'i râ hoê minuti, Ua upooti'a a'ena Iesu i ni'a i te diabolo, Ua rave oia i te mau taviri e ua farii oia i te mana atoa i ni'a i te ra'i e i te fenua nei, ua pau a'ena te diabolo. E nehenehe tatou e faaea i roto ia Iesu, e parahi i To'na avae i mua ia'na. Eiaha tatou e haapa'o rahi i te diabolo, yak, e horo'a mai te reira ia'u i te mau mana'o ino. Eiaha râ outou e haamata'u i te taata”
Oia mau, yes, ō'omoe… Ua pau Iesu i te diabolo, e ua rave Iesu i te mau taviri o te mana i raro a'e i te ture, tera râ,… Aita te tama'i i hope.
E nehenehe â te diabolo e aro e e aro i te mau kerisetiano, no te mea aita te diabolo i tairihia i roto i te roto auahi mure ore, terā rā (Tō'o'a 20:7-10).
E tae roa'tu i te taime ua tairihia te diabolo i roto i te roto auahi, E nehenehe â te diabolo e aro e e haamou i te mau kerisetiano.
Ihea te mau aroraa a te diabolo e tupu ai?
E tupu iho â te mau aroraa a te diabolo i roto i te tino (te tahi (te feruriraa); tā'atira'a, (Ite'ite) ta'ata mā'eha'a, Mataku, Te mau, paruaparu, Te mau mana'o haamou e te ino o te ore e tu'ati i te Parau a te Atua, e te tahi atu â.
Te tamata nei te diabolo i te faahema i te feia faaroo i roto i te tino, ia tomo ratou i roto i ta ' na mauiui e ia faatupu i te hara. Teie te huru o te diabolo no te haru i te mau kerisetiano.
Ua ite te diabolo e, e mea poto roa to'na taime. No reira, te haaati ra te diabolo mai te hoê raiona oto, te imiraa i vai ta'na e nehenehe e haamou. Ta'na misioni o te afa'iraa ïa i te mau taata e rave rahi i piha'i iho ia'na i te hade (1 Peter 5:8).
E taata taparahi taata te diabolo, te hoê taparahiraa, e te haavare nei oia e te haavare nei oia i te taata, e te faahepo ra i te nunaa ia hara, no te mea e faatupu te hara i te pohe.
O te taata atoa e haere na roto i te hara, te haere ra i roto i te pohe. Ia au i te Parau a te Atua, e arata'i te hara i te pohe eiaha râ i te ora mure ore, e ua ite atoa te diabolo i te reira.
Ua horo'a te Atua i te mau taviri i te huitaata nei
E ho'i tatou i roto i te faaapu no Edene. Ua faahema te diabolo ia Eva, ua haamata oia i te feaa i te mau parau a te Atua, Ua haere te haapa'o ore i Ta'na mau parau, e ua hara oia e o Adamu.
I to Eva haamataraa i te feaa, Aita â oia i hara. Teie râ, ua vaiiho o Eva i taua feaa ra i roto i to ' na feruriraa e ua haamata oia i te feruri.
Ua nehenehe ta ' na e haapao noa i te mau parau a te Atua e e parau atu i te ophi: “No, Eita vau e kai i teie mau huaai, no te mea ua faaue mai te Atua ia tatou, eiaha e kai i teie tumu raau. E haapa'o vau i te Atua, no te mea te ti'aturi nei au i ta'na parau, eiaha râ te mea ta outou e parau ra.” â, Ua faaroo o Eva i te mau parau a te ophi, e no reira, ua rave oia i te huaai i opanihia e ua amu i te huaai i opanihia.
Aita Adamu i tapea ia Eva, a parahi ai oia i piha'i iho ia'na, tera râ, ua amu atoa o Adamu i te huaai i opanihia e ua amu i te huaai i opanihia.
I to Adamu raua Eva raveraa i te huaai e a amu ai i te huaai, ua riro mai ratou te feia e faaroo ra i te Atua e ua haapa'o oia i te diabolo.
Ua rave te diabolo i te mau taviri
I to ratou haapa'oraa i te diabolo, ua horo'a ratou i ta ratou mau taviri no te mana i te diabolo. No reira, ua rave te diabolo i te mau taviri o te mana i ni'a i te fenua nei, ta te Atua i horo'a i te huitaata nei e ua riro mai oia ei arii no te ao nei.
Mai te taime a hara ai te taata, ua pohe te varua o te taata e ua haere mai i raro a'e i te mana o te pohe, ua tomo mai te ture o te hara e te pohe, e ua topa te taata mai to'na ti'araa.
Aita faahou o Adamu raua Eva i pae varua, ua riro râ raua ei taata pae tino, e no reira, ua ite raua i te tino e ua ite raua e ua taata ore raua.
Aita te Atua i haere e te hoê taata i te pae varua, e te hoê râ taata tino. Ua faatupu te ture o te hara e te pohe i te tino na roto i te hi'araa.
Te mau taata atoa, o tei fanauhia mai roto mai i te huaai o te taata, E fanauhia oia ei taata hara e e ora oia i raro a'e i te mana o te diabolo e te pohe.
I muri a'e i te toparaa, Ua haere te Atua e te mau taata e rave rahi, e i te pae hopea ua ma'iti te Atua i te hoê nunaa e ua faaau oia i te hoê fafauraa e o Aberahama e to'na Huaai. Tei pihai iho te Atua ia Aberahama, Isaaka e o Iakoba (Iseraela). AND te mau taata atoa, o vai te fanauhia mai roto mai i te huaai o Iakoba (Iseraela) no te nunaa fafauraa a te Atua.
Te ture o te hara e te pohe
Na roto i te horo'araa i te ture a Mosesa, ua faaite te Atua i teie ture e ore e itehia i ni'a i te tino e To'na hinaaro i To'na nunaa. Na roto i te ture, ua faaite te Atua i te taata i To'na hinaaro e te mau ohipa a te diabolo e ua faaara oia ia ratou.
Mai te mea e, ua haapa'o noa te nunaa i te mau faaueraa a te Atua, Aita ta ratou e haape'ape'a no ni'a i te reira. Tei pihai iho te Atua ia ratou, e ua paruruhia e ua haamaitaihia ratou. Teie râ, i to ratou faarueraa i te mau faaueraa a te Atua e Ta ' na mau faaueraa, E faainohia ratou e e ora ratou i roto i te faatîtîraa.
Ua horo'a te Atua ia ratou i te hoê maitiraa, te ma'itiraa i te ora na roto i te haapa'oraa i te ture, e aore râ, te pohe, na roto i te faaroo ore i te ture (A tai'o atoa: Te vai noa ra anei te mau mou'a haamaitairaa e te anairaa i roto i te Faufaa Apî?).
Te haapa'oraa i te mau faaueraa a te Atua
Te ravea hoê roa no te nunaa Iseraela ia ora mai i te faatîtîraa a te diabolo, o te haapaoraa ïa i te ture a Mosesa. Na roto i te haapaoraa i te mau faaueraa a te Atua, Fa'ahou, Fa'a'itira'a, ture, ture. e te mau ti'a, E haere ratou i roto i To'na hinaaro, e haamaitaihia ratou eiaha râ e faainohia. No te mea e faaea te Atua i pihai iho ia ratou e e haere na mua ia ratou, a aro no ratou e a paruru ia ratou.
I te taime a afaihia ' i te toto o te mau animala i nia i te fata, e hoê taime i te matahiti i te parahiraa aroha, E tapo'ihia te mau hara e te mau ino o To'na nunaa, e e faaorehia (Tau'āra'a) ua tupu te tatarahaparaa i rotopu i te Atua e To'na nunaa, ia nehenehe te Atua e paraparau i To'na nunaa.
Te taeraa mai o Iesu; te Tamaiti a te Atua
I muri Ua haere mai o Iesu i roto i te tino, fanauhia e te Varua o te Atua. No taua tumu ra, aita Iesu i fanauhia ei taata hara; Aita to'na huaai i roohia i te ino. E taata taatoa o Iesu e ua nehenehe oia e hara, tera râ, ua here o Iesu i to'na Metua e ua ora oia i te hoê oraraa haapa'o maitai ma te hara ore. Ua haere o Iesu ia au i te te hinaaro o To'na Metua.
I roto atoa i te medebara, i to te diabolo tamataraa i te faahema ia Iesu na roto i te mau parau a te Atua. Ua faati'a Iesu ia'na e ua pau ia'na na roto i te mau parau mau a te Atua.
Ua ite Iesu i To'na Metua e ua haapa'o i Ta'na mau faaueraa. I to te diabolo tamataraa i te faahema Ia'na, na roto i te haapapuraa ia'na iho e, e Tamaiti Oia na te Atua e na roto i te horo'araa Ia'na i te mau basileia atoa o te fenua, Aita Iesu i topa i roto i ta ' na maere (A tai'o atoa: ‘E horo'a vau ia outou i te mau tao'a o te ao nei‘).
Ua ite Iesu e, e taata haavare te diabolo, e ua haere mai Oia i ni'a i te fenua nei no te hoê opuaraa rahi a'e.
E mea poto noa te mau tao'a e te mau basileia o te fenua nei, tera râ, ua haere mai o Iesu no te faaora i te huitaata mai roto mai i te faatîtîraa a te diabolo. Ua haere mai o Iesu no te faaora i te huitaata nei i te mana o te diabolo. Ua haere mai oia no te faaora ia ratou i roto i te pouri, no te afa'i ia ratou i roto i te Basileia o te Atua, no te tahoê ia ratou e te Atua, e no te horo'a ia ratou i te ora mure ore.
Aita Iesu i faarue i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino (Fa'ahoro, Te here i te moni, fa'a'ōfa'i, Te mau mana'o tauturu no te, te māuruuru, e te tahi atu â) NO! Ua faatere te Varua i roto ia Iesu’ e no reira, ua pee Iesu i te Varua eiaha râ i To'na tino.
Ua nehenehe anei ta Iesu e farii i te mau mea ta te diabolo i horoa ia ' na i roto i te medebara? Mā'ohi roa, aita râ Iesu i na reira. Te ohipa ta ' na i haamau, o te raveraa ïa te hinaaro o To'na Metua.
Ua faaho'i mai Iesu i te mau taviri i raro a'e i te ture
I te taime a faasataurohia ' i Iesu, Ua pohe oia, Hast, e ua faaea oia i reira e toru mahana. I roto i teie na mahana e toru, Ua poro Iesu i te evanelia, ua upooti'a i ni'a i te hade e te pohe, e ua farii i te mau taviri i raro a'e i te ture, ta te diabolo i rave ia Adamu.
I te toru o te mahana, ua faati'a mai te Varua Mo'a ia Iesu i te pohe. Ua ho'i mai Iesu e te mau taviri. No reira, ua rave Iesu i te mau taviri o te mana mai roto mai i te diabolo i raro a'e i te ture.
Mai te reira taime, Aita faahou te diabolo i ti'araa ia haru e ia haru i te taata. Teie râ, te vai noa ra â te aravihi i roto i te diabolo.
Te ohipa noa ra â te diabolo ia au i te ture o te hara e te pohe. Teie râ, te feia atoa e tiaturi ia Iesu Mesia, e e riro mai te hoê hamaniraa apî, te parahi ra i roto Ia'na.
A fea te poieteraa apî te haere ra i ni'a i te Varua eiaha râ i ni'a i te tino, (s)ua faaorahia oia mai roto mai i te ture o te hara o te pohe e te ana'iraa.
No reira, aita e mana'o no ni'a ia ratou o te vai ra i roto ia Iesu Mesia, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua. No te ture o te Varua o te oraraa i roto ia Iesu Mesia, ua faaora vau ia'u i te ture o te hara e te pohe. No te aha te ture e ore ai e nehenehe e rave, i te mea e ua paruparu te reira na roto i te auahi, Te tono nei te Atua i ta'na iho Tamaiti i roto i te hoho'a o te tino hara, e te hara, te tahi mau hara i roto i te auahi: E nehenehe te parau-ti'a o te ture e faatupuhia i roto ia tatou, o te ore e haere i ni'a i te tino, i muri noa'e râ i te Varua.No ratou, i muri a'e i te auahi, a haamana'o na i te mau mea o te tino; tera râ, te vai ra te reira i muri a'e i te Varua. Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau (Roma 8:1-6).
Eaha te tupu, mai te mea e, aita outou e parau i te Parau a te Atua?
Tera râ... mai te mea e, aita te mau Kerisetiano e farii i te Parau a te Atua i roto i to ratou vaha e aita ratou e haamata i te paraparau i te Parau a te Atua, e te vai noa ra i te pae tino e te arata'ihia ra ratou e te tino; to ratou mau mana'o, Ō'opa, Te mau nota, Te mau mana'o, hina'aro, Te mau nota, Te mau nota, e tē vai atura., eita ïa e maoro roa, hou a faaho'i ai te enemi ia ratou i roto i te faatîtîraa (A tai'o atoa: ‘Te tumu e ore ai outou e ite i te re i roto i to outou oraraa?)
Te parau nei au i teie nei, Te taata here, mai te mea e, e tamarii noa oia, aita e taa-ê-raa i te hoê tavini, noa'tu e, e Fatu oia no te mau mea atoa; Teie râ, i raro a'e oia i te mau aupuru e te mau tia mana e tae roa ' tu i te taime i faataahia e te metua tane. E roa ' tu â ia tatou, i to maua apîraa i te mau tamarii, i roto i te taairaa i raro a'e i te mau tuhaa o te ao nei: Teie râ, aitâ i itehia ' tura te mana'o, Ua tono te Atua i ta'na Tamaiti, Ua hamanihia te hoê vahine, i roto i te ture, hō'ēo te faaora ia ratou i raro a'e i te ture, e nehenehe ta tatou e farii i te fariiraa i te mau tamarii. (Galatia 4:1-5)
E mau taviri to te mau kerisetiano
Te mau kerisetiano o tete mau tamaiti a te Atua e e ti'a ia ratou ia ite, i roto ia Iesu Mesia, ua farii ratou pauroa mana i ni'a i te ra'i e i ni'a i te fenua.
E vai ra ia Iesu te mau taviri no te faaora i te mau taata i te mau faaheporaa atoa a te diabolo. Mai te mea e, ua fanau-faahou-hia outou i roto i te Mesia e ua parahi outou i roto i te Mesia, Te vai ra ia outou te mau mea atoa ta'na i farii. Oia ho'i, i roto i te tahi atu mau parau, Te vai ra ia outou te mau taviri; te mana no te faaora i te taata i te faaheporaa a te diabolo.
Na roto i te te faaroo i te i'oa o Iesu, Te vai ra ia outou te mau taviri. E mau taviri ta outou; te mana no te faaora i te taata i te faatîtîraa, no te faaore i ta ratou mau hara e ta ratou mau ohipa ino, e horo'a ia ratou i te ora mure ore (a.o.. John 20:23).
Te ohipa noa ra â te diabolo i roto i te tino; te tahi. Te rave noa ra â oia i te ohipa ia au i te ture o te hara e te pohe.
Teie râ, ei Kerisetiano fanau-faahou-hia, ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), te ohipa ra outou i roto i te ture o te Varua o te ora eiaha râ i roto i te ture o te hara e te pohe (Roma 8:2).
Ua faasataurohia outou i piha'i iho i te Mesia, te auraa ra, aita outou e ora faahou ra, tera râ, te ora ra te Mesia i roto ia outou.
Ua tuu outou i to outou huru tino, o tei aratai ia outou i te hara e te pohe. No reira, aita te ture o te hara e te pohe e mana i ni'a ia outou.
Eita outou e hi'o i te tumu e te faahopearaa. Teie râ, e hi'o outou i te hoê mea: te toto o te toto, e te faaroo i To'na i'oa, e horo'a te reira i te ti'amâraa i te mau taata atoa.
Te riri nei te diabolo i te Atua e ua ite oia i te here rahi o te Atua i te taata. No reira, te hinaaro nei te diabolo e haamou i te taata, no te hamani ino i te Atua. Ua ite te diabolo i to'na vahi e haere, o te roto auahi mure ore ïa. Te hinaaro nei oia e farii i te mau taata e rave rahi, e oia. Teie to'na satauraa i te Atua.
Ia ti'a mai te mau Kerisetiano!
Na reira, a ti'a! A tai'o e a tuatapapa i te Parau a te Atua. A rave i te Parau i roto i to outou vaha, ia ore outou ia riro faahou ei tavini no te hara, ia paari râ i te pae varua. A ite i te Parau, a parau i te mau parau a te Atua, e a ora ia au i To'na hinaaro.
A haere na roto Ia'na e a horo'a i te ora e te ti'amâraa i te mau taata. Faaora i te mau taata i roto i to ratou fare auri o te hepohepo rahi, Te mau nota, tā'atira'a, ta'ata mā'eha'a, te mau ma'i feruriraa, mata'u, pohe, Te mau mana, e te tahi atu â.
Te parahi ra outou i roto Ia'na, e tei roto Ia'na te mau taviri; E mana atoa to'na. Mai te mea e, te parahi ra outou i roto Ia'na, Te vai ra atoa ra ia outou te mau taviri; Te vai ra ia outou te mana atoa i roto Ia'na.
I teie nei, e ere ta outou ohipa i te tamǎrûraa, ia ora noa i te pae tino e ia ora i muri a'e i te tino. Tera râ, ta outou ohipa, o te afa'iraa mai ïa i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei e te peeraa i te Varua. E mea ti'a ia outou ia rave i te hinaaro o te Atua eiaha râ i to outou hinaaro.
A ahu i te mauhaa tama'i pae varua a te Atua
Ua horo'a mai Iesu i te hi'oraa e ua faaite mai ia tatou nahea ia haere ei tamaiti na te Atua. No reira, a haamata i te pee i te Varua, A oomo i te mauhaa tama'i pae varua e ia haere na roto i te Parau a te Atua.
ʻIa, to'u mau taea'e, ia puai outou i roto i te Fatu, e na roto i te mana o to'na mana. A oomo i te mauhaa tama'i atoa a te Atua, ia ti'a ia outou ia pato'i i te mau hape a te diabolo. Aita hoi tatou e aro ra i te i'o e te toto, te pato'i ra ia na reira atoa mai, pato'i i te mau mana, i te mau tavana o te pouri o teie nei ao, pato'iraa i te ino pae varua i te mau vahi teitei. Te vahi e titauhia ' i ia outou i te taatoaraa o te nuu a te Atua, e nehenehe ta outou e faaoromai i te mahana ino, e i muri a'e i to ' na rave-atoa-raa, ta' tia'i. e, te parau mau no ni'a i te parau mau, e te vai ra te û mama o te parau-ti'a; E ua ahuhia to outou avae i te faaineineraa i te evanelia o te hau;
Hau atu i te mau mea atoa, Te raveraa i te paruru o te faaroo, E nehenehe ta outou e tamǎrû i te mau ofa'i auahi atoa a te feia ino.
E a rave i te tapo'i mata o te faaoraraa, e te 'o'e a te Varua, o te parau ïa a te Atua: Te pure tamau nei au i te pure e te faaohiparaa i te Varua, e te hi'oraa i te reira e te mau mea atoa no te mau mea atoa; E no'u, ia horo'ahia mai te parau ia'u, Ia nehenehe au e hamama i to'u vaha ma te mǎta'u ore, no te faaite i te parau aro o te evanelia, Ua riro vau ei ti'a hau no te reira: ia nehenehe au e paraparau ma te mǎta'u ore, mai ta'u e ti'a ia parau (Ephesia 6:10-20)
'Ia riro ei miti no te fenua'





