
Te pato'i nei te tino e te Varua te tahi i te tahi. Te hinaaro nei te tino i te Varua, e te hinaaro nei te Varua i te tino. Ia au i te Bible, eita te tino e te Varua e haere amui e eita roa ' tu e haere amui. E ueue te hoê taata i roto i te tino aore ra e ueue te hoê taata i te Varua. Te mau mea ta te hoê taata e ooti, o te faahopearaa ïa o te mea ta te hoê taata i ooti i roto; te Varua e aore râ, te tino. No te mea mai tei papaihia i roto i te Galatia 6:7, e ooti outou i te mea ta outou e ooti. E hi'opoa tatou eaha ta te mau papai mo'a i roto i te Bible e parau ra no nia i te ootiraa e te ootiraa.
Eaha te hoê taata tino?
Te mana'o nei te hoê taata i te pae tino e te pee nei oia i te pae tino. Te arataihia ra te hoê taata tino e te tino (a'au, Te mau mana'o, Te feruri, e tē vai atura.) e te rave nei oia i te mau ohipa a te tino. No roto mai teie mau ohipa a te tino i te natura hara o te tino e te patoi nei i te hinaaro o te Atua.
No ratou, i muri a'e i te auahi, a haamana'o na i te mau mea o te tino; tera râ, te vai ra te reira i muri a'e i te Varua. Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau. No te mea e mea maitai te feruriraa o te opu i nia i te Atua: no te mea e ere te reira i te ture a te Atua, e aore râ, aita hoê a'e e ere i te mea. I muri iho, eita ta ratou e nehenehe e faaite i te Atua (Roma 8:5-8)
Eita te tino e auraro i te Atua, e orure râ i te Atua e e haapao ore i Ta ' na mau faaueraa. No reira, te mau taata o te ōrama e eita te tino e nehenehe e faaoaoa i te Atua.
Ia au i te mau papa'iraa mo'a i roto i te Bible, eaha te mau ohipa a te tino?
No roto mai te mau ohipa a te tino i te huru ino o te tino. E rave rahi vahi i roto i te Bible o te faahiti ra i te mau ohipa a te tino e te:
- Te faaturi (tete taairaa i rotopu i te hoê taata faaipoipo e te hoê taata e ere to ' na hoa faaipoipo)
- Te puai (fa'a'ōfa'i, te viivii i te pae taatiraa, e tae noa ' tu te faaturi, fa'ata'a, Ta'e, Te mau taatiraa i te pae tino, Fa'aterehia)
- Te viivii (i te pae tino aore ra i te pae morare: -Te mau nota, te viivii ore)
- Te here rahi (te mauiui ti'a, (te ino) Here', mārō'i)
- Te hinaaro ino (te hinaaro ino/ino e aore râ, te hinaaro ino)
- Te nounou (haavare, Te faaheporaa:-Te mau ohipa ino, te nounou, te hinaaro i te mau tao'a)
- Aute'a (te hinaaro ino, Utu'ā, te riri, te tahooraa)
- Utu'ā (te ri'ari'a, te riri)
- Te ino (te ino, aio, te ino)
- Te parau faaino (faaino (i te Atua iho â râ), ha'api'i, te paraparau ino)
- Te paraparauraa ino (aparauraa ino, ana'e)
- Tia (faaite i te hoê parau haavare aore ra tamata i te haavare na roto i te parau haavare, fa'a'ōfa'i, Uʻi)
- Te faaturi (faaîhia i te hinaaro i te pae taatiraa aore ra te faaite ra i te hinaaro i te pae taatiraa)
- Te haamoriraa idolo (te haamoriraa i te mau idolo, te here aore ra te pûpûraa tano ore i te hoê mea)
- Te ohipa maere (te faaohiparaa i te mau ohipa maere aore ra te ohipa maere, te faaohiparaa i te mau parau tohu e te titau-manihini-raa i te mau varua, te paraparauraa i te diabolo aore ra i te hoê taata matauhia, te hoê mana aore ra te hoê anaanatae rahi)
- Te inoino (te enemi aore ra te au ore, te hoê tumu no te patoiraa, Te mau mana'o tauturu no te)
- Te taa-ê-raa (o te taairaa papu ore; te hoê aimârôraa, aimârôraa, Te mau mana'o tauturu no te, pārahi)
- Te mau faahoho'araa (tere, fervent mind, te riri, ōhipa, zeal)
- Strife (an act of contention, exertion or contention for superiority)
- Seditions (division, incitement of resistance to or insurrection against lawful authority, rebel against the authority of a state)
- Heresies (sect, belief or opinion contrary to orthodox religious doctrine (especially Christianity), a belief or opinion that does not agree with the official belief or opinion of a particular religion)
- Te mau hinaaro (ōhipa, the feeling of wanting to have what someone else has, A feeling of discontented or resentful longing aroused by someone else’s possessions)
- Murders (taparahiraa taata, no te ora, to spoil or ruin, to defeat an opponent very badly)
- Te inu-hua-raa(intoxication, the state of being drunk)
- Revellings (rioting, a carousel, enjoying oneself in a lively and noisy way, especially with drinking and dancing)
E fana'o anei te feia e rave ra i te mau ohipa a te tino i te Basileia o te Atua?
Aita, the people who do the works of the flesh shall not inherit the Kingdom of God. Noa ' tu eaha ta te feia poro i parau i roto i te ekalesia, ia au i te Bible, eita te feia e rave ra i te mau ohipa a te tino e fana'o i te Basileia o te Atua.
I teie nei, ua itehia mai te mau ohipa a te tino, eaha teie mau mea; Fa'aterehia, Te mau nota, Te mau nota, fa'ahou'a, Te mau mana'o tauturu no te, Mō'o, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, Tau'āra'a, I itehia, te hi'o, tā'u, iti, Te mau oro'a, e te tahi atu mau mea: o ta'u e parau atu ia outou na mua'tu, mai ta'u i parau atu ia outou na mua'tu, eita te feia e rave ra i teie mau mea e fana'o i te Basileia o te Atua (Galatia 5:19-21)
Aita anei outou i ite e, eita te feia parau-ti'a ore e fana'o i te Basileia o te Atua? Eiaha te tahi mau mea: Aita e orometua haapii, te tahi mau, ōfa'i, aita e atoa ', e aore râ, te feia hamani ino ia ratou iho, E toru ahuru ma'iti; Maita'i, aore râ,, hi'o, e 'a, e'a, E fana'o ratou i te basileia o te Atua (1 Korinetia 6:9-10).
Mai te mea e, te nunaa o te ekalesia (e tae noa'tu i te mau ti'a faatere o te ekalesia) te faaite ra te reira i teie mau ohipa e te ekalesia (te putuputuraa o te mau ti'a) e mea tino.
Te haapapu ra te reira e, e ere te ekalesia no te Atua e no To'na Basileia, e ere ho'i i te pae varua, no te ao râ (te basileia o te pouri) e te tino.
E nehenehe te fare pureraa e te rotoraa o te fare pureraa e te mori neon hi'opo'a e riro ei mea nehenehe, e e nehenehe te pehe e faahiahia e e ohipa i ni'a i te mau manihini ma te faatupu i te hoê iteraa papû, e te faateitei i te huru feruriraa e te faatupu i te mau mana'o e te mau mana'o arearea, e te faatupu i te mau hu'ahu'a, aita râ teie mau mea atoa e haapapu ra e, e pae varua te ekalesia e te vai ra te Varua o te Atua.
Aita roa'tu, te haapapu noa ra te reira e e mea pae tino te ekalesia. No te mea te faaroo ra te ekalesia i te mau tao'a materia (te mau rave'a aravihi apî) no te faatupu i te hoê huru huru e no te ha'uti i ni'a i te mau mana'o, Te mau mana'o, e te mau mana'o o te feia mataitai. Tera râ, e Varua te Atua, e ere râ i te hoê mana'o e aore râ, i te hoê ohipa.
Ia haere ana'e te taata i te hoê oro'a aore râ i te hoê pŭpŭ, E faateitei atoa te mau faahopearaa o te maramarama neon e te pehe i to ratou huru. E ite atoa te nunaa i te mau goosebumps, te mau mana'o au, e te mau mana'o. Tera râ,, Aita te Atua e To'na Varua i reira.
Te haapapu ra anei te mau tapao e te mau ohipa maere e, ua fanau-faahou-hia anei te hoê taata e ua pae varua?
Aita, Eita te mau tapao e te mau ohipa maere e haapapu mai te peu e ua fanau-faahou-hia te hoê taata e ua pae varua. E nehenehe te mau tapa'o e te mau ohipa maere e tupu i roto i te hoê fare pureraa, aita râ ratou e haapapu ra i te huru pae varua o te ekalesia. Mai te peu iho â râ e te ora nei te taata i roto i te hara e te farii nei te ekalesia i te hara.
E nehenehe te mau tapa'o e te mau ohipa faahiahia e noaa mai na roto mai i te Varua. Teie râ, e nehenehe atoa te mau tapao e te mau ohipa maere e tupu mai i roto i te varua, o tei faaterehia e te basileia o te pouri.
E rave rahi taata, aita ratou i ite i te Atua, aita ratou i fanau-faahou-hia, e no reira, aita ratou i pae varua, tera râ (I mua) te mau tapa'o e te mau mea faahiahia. Te rave nei ratou i teie mau tapa'o e teie mau ohipa maere no roto mai i te tino na roto i te mau rave'a mau; Te mau rave'a natura, fa'a'ōfa'i, Fa'a'itira'a, e te mau mea natura e te mau tao'a, e na roto i te mana o te mau varua ino.
To'na auraa ra, eita e titauhia ia fanau-faahou-hia no te haere i roto i te mau mea hau atu i te natura.
A hi'o i te tahi atu mau faaora, Te mau philosopho no te pae Hitia o te râ, te mau taata aravihi i te pae no te pae faaroo, e te tahi atu â. Eiaha e haamo'e i te mau taata maere no Egypt, o vai te nehenehe e rave i te mau tapao mai te Atua, i te hoê faito.
Te haapapu ra te reira e oe Eiaha e titauhia ia fanau-faahou-hia no te haere na roto i te mau mea hau atu i te natura.
E rave rahi mau ravea mau o te faaohipahia ra i roto i te ekalesia no roto mai i te ohipa maere e te tahi atu mau haapaoraa e te mau philosophia etene, i reira te mau ekalesia e rave rahi i haamauhia ai te hoê faaroo matini e ua haere oia i roto i te mau ohipa tahutahu. Te tomo nei ratou i roto i te ohipa tahutahu ma te ti'aturi e, te arata'ihia ra ratou e te Varua o te Atua.
Te taa-ê-raa ana'e i rotopu i te hoê ekalesia tahutahu e te hoê ekalesia arata'ihia e te Varua, o to ratou ïa haereraa. E ravehia te mau ohipa a te tino i roto i te hoê ekalesia tahutahu, area te hoê ekalesia arata'ihia ra e te Varua, e ravehia ïa te mau ohipa parau-ti'a.
E pee te hamaniraa apî i te Varua e e faatupu te reira i te hotu o te Varua
Te vai ra te Varua o te Atua i roto i te mau taata tei riro mai ei mea hamanihia apî i roto i te Mesia, e aita faahou ratou e tavini no te hara. To'na auraa ra, eita ïa ratou e tavini faahou i te natura hara o te tino e e rave faahou i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino. Ua pohe to ratou tino i roto i te Mesia, e ua faati'ahia mai to ratou varua mai te pohe mai. No reira, ua pohe ratou i te hara, ora râ no te Atua.
Ua farii te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia i te Varua o te Atua, e te haere nei ratou i muri i te Varua e te hotu o te Varua.
No reira, aita e mana'o no ni'a ia ratou o te vai ra i roto ia Iesu Mesia, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua. No te ture o te Varua o te oraraa i roto ia Iesu Mesia, ua faaora vau ia'u i te ture o te hara e te pohe. No te aha te ture e ore ai e nehenehe e rave, i te mea e ua paruparu te reira na roto i te auahi, Te tono nei te Atua i Ta'na Tamaiti i roto i te hoho'a o te tino hara, e te hara, te tahi mau hara i roto i te auahi: E nehenehe te parau-ti'a o te ture e faatupuhia i roto ia tatou, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua (Roma 8:1-4)
Aita râ outou i roto i te tino nei, i roto râ i te Varua, mai te mea e, e na reira te Varua o te Atua i te parahi i roto ia outou na. E teie nei mai te mea aita i noaa i te hoê taata te Varua o te Mesia, e ere oia i Ta'na. E mai te mea tei roto te Mesia ia outou na, ua pohe te tino no te hara; area te Varua râ, o te ora ïa no te parau-ti'a. Mai te mea râ e parahi mai ïa te Varua o tei faati'a mai ia Iesu mai te pohe mai i roto ia outou, Oia atoa, e tia ia haamǎrû atoa to oe tino pohe na roto i to ' na Varua i roto ia oe, o te faateitei i te Mesia i te feia pohe (Roma 8:9-11)
Eaha te hotu o te Varua?
Te faahitihia ra te hotu o te Varua i roto i te Galatia 5:22-23, ko nga hua:
- Here (Te here o te Atua eiaha râ te here o te ao nei)
- Mā'ea'ea
- Hau
- Te faaoromai
- Te mǎrû
- Te maitai
- Te faaroo (Tāvana)
- Te mǎrû
- Te auhoaraa (Hi'opo'a ia'na iho)
Parau mau, te vai ra te mau taata, aita i fanau-faahou-hia e e au ra e, te here ra ratou, āfa'i, ta'ato'era'a, mǎrû, Tāvana, oaoa, e te hau. Teie râ, te taa-ê-raa i rotopu i te feia e pae tino e te feia pae varua, o te, e te nunaa, Te arata'ihia ra te feia tino e te tino eiaha râ e te Varua.
ta'na i te auraa, mai te mea e, e haere te mau huru ohipa e te mau huru ohipa ia au i to ratou hinaaro, e mai te mea e, e rave te taata ia ratou ia au i to ratou hinaaro, E mea maitai te mau mea atoa. Teie râ, ia taui ana'e te hoê mea, aita te mau huru tupuraa e tupu mai ta ratou e hinaaro aore ra mai ta ratou i opua, aita te tahi atu mau taata e rave ra i ta ratou e hinaaro aore ra aita ratou e rave ra i ta ratou e mana'o ra e rave, e aore râ, mai te peu e e farerei ratou i te patoiraa e te hamani - ino - raa, I muri iho, e taui to ratou huru e e itehia mai te tahi atu mau huru.
Teie râ, te hotu o te Varua, no roto mai i te Varua e te huru Atua o te taata apî e vai tamau noa. Te hotu o te Varua aita te reira e faatumuhia ra i nia i te mau huru tupuraa natura, Te mau mana'o, mau mea e haaati ra ia'na, e. E faatupu te taata apî i te hotu o te Varua i te mau taime atoa.
Eaha te auraa o te mea ta outou e ooti e ooti outou?
Te auraa o te mea ta outou e ooti, e ooti ïa outou, E ooti outou i te mea ta outou e tanu i roto i te repo. Mai te mea e, e tanu outou i roto i te i'o, E ooti outou i te hotu o te tino (mau) e mai te mea e, e tanu outou i roto i te Varua, e ooti ïa outou i te hotu o te Varua. E faataa rii tatou i te reira.
No reira, te mau taea'e, e feia tarahu tatou, eiaha i te tino, ia ora mai te au i te tino nei. Mai te mea e ora outou i te tino nei, e pohe â ho'i outou: ia rave râ outou na roto i te Varua i te mau ohipa a te tino, e ora oe (Roma 8:12-13)
Te mau kerisetiano o tei riro ei melo no te Mesia na roto i te faaroo e te faaauraa apî e ua riro mai ratou ei poieteraa apî aita ratou e arataihia ra e te natura hara ino, i roto i te tino. Aita ratou e rave nei i te mau mea o te pato'i i te hinaaro o te Atua.
E faaroo te mau Kerisetiano ia Iesu e A pee Ia'na Eiaha e faaroo i te tino, to ' na mau hinaaro e to ' na mau hinaaro. Aita ratou e rave nei i te mau ohipa a te tino. Te reira no te mea ua faasatauro ratou i to ratou tino e to'na mau hinaaro e to'na mau hinaaro i roto i te Mesia.
Ia ueue outou i roto i te tino, e ooti outou i te ino
Mai te mea e, e vai noa outou ei taata ruhiruhia e e haere outou i muri i te tino, E rave outou i te mau ohipa a te tino. E vai noa outou ei tavini no te hara. E ooti outou i to outou tino, e no roto mai i te tino, e ooti outou i te ino.
Te pee nei te taata ruhiruhia i te tino e eita oia e faaoaoa i te Atua na roto i ta ' na mau ohipa, e faatupu râ i te oto i te Atua.
Mai te mea e, e tanu outou i roto i te Varua, e ooti outou i te ora mure ore
Teie râ, mai te peu e here E haapa'o outou i Ta'na mau faaueraa e ua riro mai outou ei mea hamani apî. E haere outou na roto i te faaroo i muri mai i te Varua i roto i To'na hinaaro ma te haapa'o i te Parau. E ooti outou i te Varua, e faatupu outou i te hotu o te Varua, e e ooti outou i te ora mure ore.
No te rahiraa o te mau mea e arata'ihia ra e te Varua o te Atua, e mau tamaiti ratou na te Atua. Aita hoi outou i farii faahou i te varua o te faatîtîraa ia mata'u; ua farii râ outou i te Varua o te tamarii, i reira tatou e ta'i ai, Able, Metua tāne. Te faaite papû nei te Varua iho e to tatou varua, e mau tamarii tatou na te Atua: E mai te peu e e tamarii, i muri iho; te mau herehere o te Atua, e te mau herehere amui e te Mesia; mai te mea e, e mauiui tatou e oia, ia faahanahana-atoa-hia tatou amui (Roma 8:14-17)
'Ia riro ei miti no te fenua'
No roto mai i te: Te mau faaauraa a Strong, Buka tata'uraa Oxford, Buka papa'i parau Merriam-Webster



