Eaha te mea o te pae varua a te Atua?

Te mauhaa tama'i pae varua a te Atua, o te mauhaa tama'i ïa ta te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia atoa i farii na roto mai i te Atua e e ti'a ia ratou ia oomo e ia haere i roto. No te mea ia fanau-faahou-hia outou, e tomo outou i roto i te tama'i pae varua, te hinaaro ra anei oe e aore râ, aita. Mai te mea e, aita outou e farii i te tama'i pae varua i rotopu i te Basileia o te Atua e te pouri, e aore râ, aita outou i ite nahea ia aro e ia faaohipa i te mau mauhaa pae varua, Eita e maoro roa hou outou e haruhia ' i e e riro ai outou ei mau fare auri na te enemi, te diabolo. Ia tupu ana'e te reira, E nehenehe to outou varua e faaorahia, tera râ, e ora outou i roto i te faatîtîraa a te diabolo, e e hamani ino oia e ta'na mau hoa i to outou varua e to outou tino. No reira, A ti'a mai e a oomo i te mauhaa tama'i atoa a te Atua ia nehenehe ia outou ia ti'a i ni'a i te mahana ino. E hi'opoa tatou eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mauhaa tama'i a te Atua e nafea outou ia oomo i te mauhaa tama'i a te Atua.

Te tama'i pae varua e te mauhaa tama'i a te Atua

Ia fanau-faahou-hia outou i roto i te Mesia e ia afa'ihia outou mai roto mai i te pouri i roto i te Basileia o te Maramarama, e riro mai outou ei enemi no te diabolo e no te mau mea atoa, Te ora ra ïa no te pouri. Eita outou e haere faahou i roto i te pouri, e haere râ outou i roto i te Maramarama.

ephesia 6-12 no te mea, aita tatou e aro ra i te i'o e te toto, te mau mana faatere râ o te pouri o teie nei ao, i te ino pae varua i te mau vahi teitei

Ei hamaniraa apî, E mea faufaa roa ia ite outou i to outou ti'araa i roto i te Mesia, A faaea noa i roto Ia'na (te parau), e ia riro ei faehau no Iesu Mesia e no te Basileia o te Atua.

A tomo ai outou i roto i te tuhaa fenua tama'i, te hinaaro nei outou ia paruruhia outou i roto i te rave'a maitai roa a'e.

I teie nei, te hinaaro nei outou i te parururaa maitai roa a'e e te mau mauhaa tama'i maitai roa a'e no te ti'a e no te upooti'a i ni'a i te enemi e no te upooti'a.

Eiaha outou e hinaaro i te hoê ahu tama'i e mau apoo i roto, Aita! Te hinaaro nei oe i te mauhaa tama'i maitai roa ' ' e. Te hinaaro nei oe i te hoê mauhaa tama'i, o te horoa ra i te parururaa taatoa ia ore te hoê mea ia tapea ia outou e ia ore te hoê taata ia hamani ino ia outou.

Te mauhaa tama'i ana'e o te paruru rahi ia outou i roto i te tama'i pae varua, o te mauhaa tama'i ïa a te Atua.

Ia oomo ana'e outou i te mauhaa tama'i atoa a te Atua e ia faaohipa ana'e outou i Ta'na 'o'e mata e piti, eiaha râ i ta oe iho 'o'e, i muri iho e riro mai outou ei taata ore.

Nahea ia faaineine ia tatou no te aroraa i te pae varua?

Na roto i te faaineineraa e te a'oraa ia outou iho na roto i te Parau e te pure, te faaineine ra outou no te aroraa i te pae varua. Ia ineine noa outou, paruruhia, ua ineine no te aroraa i te pae varua.

E vai noa outou i ni'a i te tahua aroraa i te mau taime atoa, 24 Tau hora, mai te peu e e ora outou. No reira, eita ta outou e nehenehe e tatara i to outou mauhaa tama'i a te Atua hou a taoto ai e a oomo faahou ai i te poipoi. NO! E mea ti'a i te mea e, te auraa, te diabolo (to outou enemi) e nehenehe e aro ia outou i te pô.

E mea ti'a ia vai noa te mauhaa tama'i a te Atua, mahana e te po.

No te aha te reira e piihia ' i te mauhaa tama'i pae varua a te Atua?

Te piihia ra te reira te mauhaa tama'i pae varua a te Atua no te mea e ere te mauhaa tama'i a te Atua i te mea no te taata mau (te taata faaipoipo tahito), no te taata râ i te pae varua. O te mauhaa tama'i ïa a te Atua no te taata apî, tei fanauhia e te Atua e no te Basileia o te Ra'i. E tupu ta outou tama'i i roto i te ao pae varua eiaha râ i te ao mau.

E ti'a ia outou ia ite, ua pau a'ena te diabolo ia Iesu Mesia, na roto i To'na toto e Ta'na ohipa faaora

te irava hoho'a e te irava bible bibilia 1 pa'o 5-8 a ara maitai no te mea te haere nei te diabolo a haere ai te hoê raiona tunu maa i ni'a i te imiraa e, o vai ta'na e nehenehe e rave

Ua iriti Iesu i te mana o te diabolo, to'na ti'araa i raro a'e i te ture. Tera râ,, Te vai noa ra â te aravihi o te diabolo e te haere noa ra â oia mai te hoê raiona ueue no te imi i vai ta ' na e haamou, e tae roa'tu i te taime ua tairihia'tu te diabolo i roto i te roto auahi e te ofai mure ore. (A tai'o atoa: Ua here anei Iesu i te taata puai aore ra e tia ia outou ia here i te taata puai?).

Eaha ta outou ohipa e ta outou misioni? Ta outou ohipa e ta outou misioni, o te ti'araa ïa i roto i te Parau mau e te faahaamana'oraa i te diabolo i te toto e te re o Iesu Mesia, e te pau o te diabolo, e aita to'na e mana i raro a'e i te ture, e e ti'a ia'na ia haere.

I roto i te Mesia, ua farii outou i te mana atoa i ni'a i te nuu taatoa o te enemi, e aita roa'tu te hoê mea e faaino ia outou, mai te mea e, e vai noa outou i roto i te Mesia (Luka 10:19).

Ua piihia outou no te poro i te evanelia e te parau mau a te Atua e no te tahoê i te taata i te Atua. Ua piihia outou no te faaora i te mau taata i te mana o te pouri, no te faaora ia ratou i te mau faatîtîraa atoa a te diabolo, e no te arata'i ia ratou i roto i te Basileia o te Atua.

I roto i te mau Ephesia 6:10-20, Ua papa'i o Paula no ni'a i te mauhaa tama'i pae varua a te Atua, e te mea matamua ta'na i papa'i, o te puai ïa i roto i te Fatu e i roto i te mana o To'na mana.

Nahea ia puai i roto i te Fatu e i roto i te mana o To'na mana?

E puai outou i roto i te Fatu e i roto i te mana o To'na mana mai te mea e, e ti'aturi outou Ia'na e e faaea noa outou i ni'a Ia'na. E mana atoa to Iesu i ni'a i te ra'i e i ni'a i te fenua, mai te mea e, te vai ra outou Ua faaea'a oia i roto ia'na, E mana atoa to outou, mana atoa, te ra'i.

Tera râ,, e ti'a ia outou ia faaea noa i roto Ia'na (te parau), e eiaha e faaru'e Ia'na. No te mea mai te mea e, e faaru'e outou Ia'na, e a faaroo ia oe iho e to oe iho ite, paari, mana, mārohirohi, fa'a'ōfa'i, e ere outou i to outou mana pae varua e e ere outou i te mea puai.

Nahea outou ia faaea noa i roto i te Mesia? Ua parau Iesu:

O tei amu i to'u tino e te inu i to'u toto, te parahi nei oia i roto ia'u, e vau i roto ia'na. Mai ta te Metua ora i tono mai ia'u, e te ora nei au na roto i te Metua: e oia atoa o te amu ia'u, e ora atoa oia na roto ia'u (John 6:56,57)

Na te aha e ti'a ai ia outou ia oomo i te mauhaa tama'i atoa a te Atua?

E ti'a ia outou ia oomo i te mauhaa tama'i atoa a te Atua ia nehenehe ia outou ia pato'i i te mau hape a te diabolo i te mahana ino. No te mea aita outou e aro ra i te i'o e te toto (Tagata). Teie râ, te aro ra outou i te mau mana pae varua, i te mau tavana o te pouri o teie nei ao, pato'iraa i te ino pae varua i te mau vahi teitei.

E mau enemi ratou no te Atua e no te mea ua fanau-faahou-hia outou i roto i te Mesia, Ua riro atoa ratou ei mau enemi no outou.

Ia oomo ana'e outou i te mauhaa tama'i atoa a te Atua, E ti'a ia outou ia ti'a e ia rave i ta outou ohipa e ta outou misioni.

Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te mauhaa tama'i a te Atua?

Te parau ra te Bible no nia i te mauhaa tama'i pae varua a te Atua:

e, te parau mau no ni'a i te parau mau

Ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei parau mau. No reira, e mea faufaa roa ia haere na roto i te parau mau o te Parau a te Atua. Ia faaru'e ana'e outou i te Bible, ia pee ana'e outou i to outou iho e'a, e ia ti'aturi i ni'a ia outou iho, i te paari e te ite o te ao nei, aita outou e haere faahou nei i ni'a i te parau mau, i roto râ i te haavare.

Te tavini ra outou i te Atua Mana Hope o te parau mau. Aita e haavare i roto ia'na. Hou to outou tatarahapa, e tamarii oe na te diabolo, o tei piihia te metua tane o te haavare. Teie râ, e ere faahou outou i te tamarii na te diabolo, o vai te haavare. E tamarii outou na te Atua ora, o te parau nei i te parau mau.

E mea maitai ho'i te Fatu, e mure ore to'na aroha, e e vai noa to'na parau mau i te mau u'i atoa 100:5

Ua farii outou i te natura o te Atua na roto i te ti'a-faahou-raa o to outou varua mai roto mai i te pohe e te vai - noa - raa o te Varua Mo'a. No reira, E parau outou i te parau mau e e haere outou i ni'a i te parau mau o te Parau, eiaha râ e parau haavare e e haere na roto i te mau haavare o te ao nei.

Aita e haavare faahou, te auraa atoa, Aita e haavare faahou, aita roa ' tu te hoê haavare iti uouo. Mai te mea e, e haavare te hoê haavare iti uouo.

E haapa'o atoa outou i ta outou fafauraa(s) no te mea mai te mea e, aita outou e rave i ta outou e parau e e fafau, e ora na. No reira, a ara maitai i ta outou e parau e e fafau atu i vetahi ê. E mea maitai a'e ia ore e fafau i te hoê mea maoti i te rave i te hoê fafauraa e te ore e haapa'o i te reira. (A tai'o atoa: Te haapa'o ra anei outou i ta outou fafauraa?).

E ere râ no nia i te parauraa i te parau mau ana'e, but also walking in the truth. This means that you walk after the Spirit according to the Word of God in the truth of God and be a doer of the Word.

You don’t walk after the flesh and what the world says anymore. No te mea mai te peu e e rave outou, you shall depart from the truth of God’s Word. Only when you walk in the truth, your loins will be girded and you will not stumble and fall. (A tai'o atoa: ‘Eaha te auraa o te parau ra, ia tatuahia te tauupu i te parau mau?’).

having on the breastplate of righteousness

Ua parau-maitai-hia outou na roto i te toto o Iesu Mesia. This means you are aita hoê a'e e hara and don’t live under the law of sin and death anymore. When you became born again in Christ, you crucified your sinful flesh in which sin and death reigns. (A tai'o atoa: Eaha te auraa ia ora i raro a'e i te ture?).

You have not become righteous by your own works but by faith in Jesus Christ and through His sacrifice and blood. Na roto i te faaroo e te faaho'i-faahou-raa i roto ia Iesu Mesia, ua faarirohia outou ei feia parau-ti'a i roto Ia'na. You can’t get there, because you are already there.

E tamata te diabolo i te faati'aturi ia outou e i te faatupu ia outou i te ti'aturi e, e ere outou i te mea parau-ti'a e te mo'a, tera râ, e taata hara noa â outou e te vai noa ra â outou ei taata hara. Teie râ, e haavare te reira!

E ti'a ia outou ia ite e, e tamata tamau noa te diabolo i te pari ia outou i roto i to outou feruriraa, i te tuu ia outou i raro, e i te tuu i te mau mana'o hape e te faahaparaa i ni'a ia outou. Tera râ, mai te mea e, e vai noa outou i roto i te Mesia e e haere outou i muri i te Varua ma te parau-ti'a i roto i te parau mau a te Atua, aita to te taata pari e tiaraa i raro a'e i te ture no te pari ia outou.

I roto i te Mesia, ua faaorahia outou i te tino hara e te mana o te hara e te pohe. Ua faaorahia outou i te mau hape atoa, hau, e te faahaparaa i to outou oraraa tahito.

I teie nei, ua faarirohia outou ei parau-ti'a i roto i te Mesia, E haere outou ma te parau-ti'a (a.o.. Roma 6::12-23, 1 Korinetia 15:34, 2 Korinetia 5:21, 1 E hō'ē 6:11-12).

E ere i te mea ino roa, o te pee nei i te tino e te ora nei i roto i te hara. Teie râ, ua riro mai outou ei tao'a hamani apî, tei parahi i roto ia Iesu Mesia. e ua faarirohia ei parau-ti'a. No reira, E haere outou i muri i te Varua ma te haapa'o i te Atua i roto i te parau-ti'a eiaha râ i muri i te tino ma te haapa'o ore i te Atua i roto i te hara. (A tai'o atoa: ‘Eaha te ahu o te parau-ti'a?‘)

Ua ahuhia to outou avae i te faaineineraa i te evanelia o te hau

Ua faaue Iesu, ia haere na te ao taatoa nei, ia poro i te evanelia i te mau taata atoa, e ia haapii i te mau nunaa atoa (a.o.. Mataio 28:19-20, Mareko 16:15). No te mea ho'i e, o teie te faaueraa, ta Iesu i horo'a i ta'na mau pĭpĭ atoa, aea'u, E riro te reira ei ta outou misioni.

Mai te mea e, te here mau ra outou ia Iesu, mai ta outou e parau ra, i muri iho e rave outou, Eaha ta Iesu i faaue ia outou ia rave. A haere noa e e farerei outou i te mau taata, ta outou e nehenehe e faaite e e afa'i i te evanelia o te hau.

te hoho'a o te mou'a e te mau irava bibilia mathew 24-24 E porohia teie evanelia o te basileia i te ao taatoa nei ei iteraa papû i te mau nunaa atoa, e i muri iho e tae mai ai te hopea

I roto iho â râ i te ao nei i teie mahana, Te imi nei te mau taata atoa i te parau mau e te hau. Tera râ,, e rave rahi taime e hi'o ai te taata i te mau vahi hape e e faaûruhia ratou e te mau haapiiraa haavare e te mau haapaoraa haavare.

Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e rave rahi kerisetiano o te ore e rave i ta Iesu i faaue ia ratou ia rave. E faatumu rahi a'e ratou i ni'a ia ratou iho; to ratou iho oraraa e to ratou utuafare, hau atu i te mau varua mo'e o te haere noa ra (A tai'o atoa: Mai te peu e e vai noa te mau Kerisetiano, E ti'a i te taata ia haamau i te mau mea o te pouri?).

E ere i te mea fifi ia afa'i e ia poro i te evanelia i mua i te taata. Mai te mea e, ua î to outou aau ia Iesu, E paraparau outou no ni'a ia Iesu. J

Eiaha e vaiiho i te mata'u ia tapea ia outou, ia riro râ ei ite no Iesu Mesia e ia faaite i te taata no ni'a ia Iesu Mesia e te ohipa ta Iesu i rave i roto i to outou oraraa. Tera râ,, Eiaha e faariro i te evanelia ei mau tauaparauraa puai. Ia ite noa outou, aita te hoê taata e hinaaro e farii i te evanelia, Eiaha e faahepo, a tape'a râ.

E mea mo'a te evanelia, mai te mea e, aita te taata e hinaaro e farii i te reira, i muri iho, o ta ratou ïa maitiraa. Eita roa ' tu outou e nehenehe e faahepo i te hoê taata. (A tai'o atoa: ‘Eaha te auraa no te faaineineraa i te evanelia o te hau no to outou avae?‘).

Hau atu i te mau mea atoa, Te raveraa i te paruru o te faaroo

Te faatumu nei te evanelia taatoa i ni'a i te faaroo ia Iesu Mesia, te parau. Hou a faasataurohia ' i Iesu e hou a patiahia ' i Iesu i nia i te vahi tapearaa, Ua haapapû Iesu i te ti'aturiraa e te ti'aturi ore o te taata. Te vai ra te mau taata, o tei ore i ti'aturi ia Iesu Mesia, e rave rahi atoa râ taata, tei ti'aturi ia Iesu Mesia ei Faaora, Mesian, e te Tamaiti a te Atua e ua fariu atu Ia'na. Ua farii ratou i To'na mana e ua ti'aturi i te Parau ora a te Atua.

Te ti'aturiraa i te Parau a te Atua e te faaroo i te Parau a te Atua, e ti'a ia outou ia ite i te Parau a te Atua. Tā 'oe te faaroo i te Mesia; te parau a te Atua, o to outou paruru ïa o te faaroo e e mea titauhia. Na te aha e hinaaro ai i te paruru o te faaroo? E mea titauhia to outou paruru o te faaroo no te timâ i te mau ofa'i auahi atoa a te feia ino. Eaha ïa teie mau ofa'i auahi a te feia ino?

No ǒ mai te mau ofa'i auahi i te feia ino. ‘Poñeros’ o te parau Heleni ïa no te ‘ino’.. Fa'ato'era; outou, Eiaha, aio, aio (tu'upiri), ino a'e, ohie (tu'upiri), tere, te hi'o, ino, ino, mana'o, vāhi, fa'a'ite, fa'anaho'a, aita e faufaa, hi'ō.

E ere teie mau ofa'i auahi i te mea no ǒ mai ana'e i te diabolo, tera râ, no ǒ mai atoa paha i te feia e haaati ra ia outou o tei piri roa ia outou. E pupuhi pinepine ratou i te hoê ofa'i auahi i ni'a ia outou ma te ite ore. Teie râ, mai te peu e e vai noa outou i roto i te parau mau o te Parau a te Atua e ia vai noa outou i roto i te Mesia, eita ïa outou e tairihia.

A tiaturi i ta te Parau a te Atua e parau ra eiaha râ i ta te nunaa aore ra te ao nei (Faanahoraa) ʻĀmui.

Mai te mea e, te ti'aturi nei outou i ta te Parau e parau ra, e ia faaea noa i roto i te Parau, aita ' tu e nehenehe e faaino ia outou. Teie râ, mai te peu e e faarue outou i te Parau, na roto i te ti'aturiraa i te mau parau a te ao nei hau atu i te Parau a te Atua, e a rave i te ohipa ia au i teie mau parau, E hamani ino teie mau ofa'i auahi ia outou. (A tai'o atoa: ‘Eaha te paruru o te faaroo?’).

A rave i te hiti o te faaoraraa

E paruru te tapo'i mata o te faaoraraa i to outou feruriraa (to outou mau mana'o) na roto i te faaroo Ia'na. E nehenehe noa outou e upooti'a i ni'a i te aroraa i te pae varua i roto i to outou mau feruriraa (to outou mau mana'o) na roto ia Iesu Mesia; te parau.

E tō'a 'oe, o vai oia i teie mahana, ōtahi, te faaohiparaa i te reira no te faaroo e te here; e no te hoê tapo'i mata, te ti'aturiraa i te ora. Aita hoi te Atua i faataa ia tatou no te riri, no te farii râ i te faaoraraa na roto i to tatou Fatu o Iesu Mesia, Ua pohe o vai no tatou, terā, te ara ra anei tatou e aore râ, te taoto ra anei tatou, e ti'a ia tatou ia ora amui e O'na (1 Te mau mea 5:8).

Te haere nei ho'i tatou i te pae tino nei, eita tatou e tama'i i muri a'e i te tino: E ere hoi ta tatou mau mauhaa tama'i i te mauihaa tama'i, area râ, e mea puai na roto i te Atua e tae roa'tu i te taime e paruparu ai te mana'o) Te faahaehaaraa i te feruriraa, e te mau mea teitei atoa o te faateitei ia'na iho e pato'i ïa i te ite i te Atua, e te arata'iraa mai i roto i te tîtîraa i te mau mana'o ato'a no te haapa'oraa a te Mesia; E ia vai ineine â tatou no te tahoo i te mau haapa'o ore atoa, ia tupu ana'e to oe haapa'o (2 Korinetia 10:3-5)

Te mau hoho'a o te mau fare teitei e te tumu parau o te mau vahi puai i roto i te feruriraa o te taata

Ia tomo ana'e te hoê mana'o i roto i to outou feruriraa, o te patoi ra i te mau parau a te Atua, a rave i te hoê irava Bibilia no nia i taua tumu parau ra. A faaapî i to outou feruriraa te mau parau a te Atua e te haruraa i taua mana'o ino ra. Na roto i teie rave'a, e haamou outou i te mau vahi puai atoa o te enemi i roto i to outou feruriraa.

Moekara, mai te peu e e roohia outou i te ahoaho aore ra te riaria i roto i to outou oraraa, no te mea iho â râ e ua î to outou feruriraa i te mau mana'o haapeapearaa, mata'u, e te ahoaho o te faatere nei i to outou feruriraa. Mai te mea e, e hinaaro outou e faatere i taua mau mana'o ahoaho e te mata'u ra, te mea ana'e ta outou e rave, A rave i te hoê irava mo'a no ni'a i te hau:

Eiaha e ara maitai; ia faaite râ te Atua i ta outou mau aniraa i roto i te mau mea atoa na roto i te pure e te aniraa e te mauruuru. E te hau o te Atua, o te faaite ra i te mau ite atoa, e paruru i to outou mau aau e to outou mau feruriraa na roto ia Iesu Mesia (Philippines 4:6-7)

A tiaturi i teie mau parau a te Atua e a haamana'o i Ta'na mau parau, a faahiti faahou i te reira ma te reo puai, e ia haere mai te au i teie mau parau. E ite outou, te hau o te Atua, o te faaite ra i te mau ite atoa, E faatere te reira i to outou feruriraa.

Ua parau Iesu, ia vaiiho Oia i To'na hau i rotopu ia outou. To'na hau o Ta'na ïa Parau, ta'na i horo'a ia outou. Mai te mea e, e farii outou i Ta'na mau parau, faaapî i to outou feruriraa e Ta'na mau parau, e a faaohipa i Ta'na mau parau i roto i to outou oraraa, E ite outou i To'na hau.

E mea vitiviti hoi te Parau a te Atua, Fa'atumu, e mea koi a'e i te mau 'o'e mata e piti, e e vavahi i te varua e te varua. (Heberia 4:12 (A tai'o atoa: ‘Eaha te hiti o te faaoraraa?’).

A rave i te 'o'e a te Varua

Ua riro te Parau a te Atua ei 'o'e. Ia tomo ana'e outou i roto i te vahi aroraa, Eita ta outou e nehenehe e haere e aro ma te ore ta outou 'o'e, ia ore, ua faataahia outou no te mo'e. Mai te mea e, aita ta outou e 'o'e, Eita te enemi e hopu ia outou. No taua tumu ra, mea faufaa roa ia ite i te Bible. Eita ta outou e nehenehe e ora e e aro me ore te Parau a te Atua, E mea faufaa roa!

Ua ite te diabolo e mea puai roa te Parau a te Atua. Ua ite oia e o te Parau a te Atua ana'e te mauhaa tama'i e nehenehe e haamou ia ' na e to ' na basileia.

ephesia 6:17 A rave i te 'o'e a te Varua, o te parau ïa a te Atua

No taua tumu ra te diabolo, o te arii ïa o teie ao nei, te faaatea ê ra ia outou i te Parau a te Atua. O To'na opuaraa i roto i to outou oraraa, o te tape'araa ïa ia outou ia ore ia ite i te Parau e ia tape'a ia outou ia ore ia ite i te parau mau a te Atua. Ia ore outou ia faaohipa i te ite e te parau mau a te Atua i roto i to outou oraraa, ia rave i To'na hinaaro e ia upooti'a.

Nahea te diabolo ia rave i ta'na misioni? Na roto i te faaohiparaa Te mau peu, no roto mai i to ' na paari e to ' na ite (te paari e te ite o te ao nei).

E faaohipa oia i te mau faahuehueraa e te mau ravea natura no te tapea ia outou ia faaî e no te faaatea ê ia outou i te Basileia o te Atua, here faaanaanataeraa mana', te afata teata, roro uira, ha'utiraa, (i te pae sotiare) Pū'i, e tē vai atura..

E mai te peu e e hinaaro outou e taio i te Bible aore ra e pure, Te faaohipa nei oia i te rohirohi aore ra te mau mana'o i roto i to outou feruriraa o te faatupu ia outou ia haere ê.

Te hinaaro nei te diabolo e haru i to outou feruriraa, ia farii outou i to'na feruriraa e ia rave i to'na hinaaro. No reira, Te tape'a nei oia ia outou ia faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau ia ore outou ia farii i te feruriraa o te Mesia e ia rave i To'na hinaaro.

E rave rahi hora te faaîraa i te diabolo i to outou feruriraa i ta'na mau hu'ahu'a. No reira, ia taio ana'e outou i ta outou Bible, E faahuehuehia to outou feruriraa, na roto i te mau mea atoa ta outou i ite e i tai'o, e eita outou e nehenehe e faatumu e e farii i te mau mea a te Atua.

Auê te ooi o ta oe 'o'e?

No reira, E mea maitai ia haamau i te hoê taime i te mau mahana atoa, ia faaohipa i taua taime ra e te Fatu, ia pure, ia tai'o e ia tuatapapa i te Bibilia. Ia koi to oe 'o'e eiaha e maamaa

Ua parau te Atua, e ti'a ia outou ia feruri hohonu i ni'a i Ta'na Parau, mahana e te po, e ia ore Ta'na Parau ia faaru'e i to outou vaha (a.o.. Joshua 1:8).

A taio maitai i te mau Papai i te mau parau atoa. E mea maitai a'e ia taio mǎrû i te hoê pene, parau i te parau, e a vaiiho ia tomo i roto i to outou feruriraa e ia maramarama i te reira, A taio oioi hoê ahuru pene e i muri noa ' ' e i to outou taioraa i te reira, A haamo'e i te mau mea ta outou i tai'o.

A feruri i te mau mea ta outou i tai'o, A feruri hohonu i ni'a i te mau parau a te Atua e a faaohipa i te mau parau a te Atua i roto i to outou oraraa.

E nehenehe atoa outou e rave i te hoê papa'iraa mo'a i te mau mahana atoa, e te mau parau a te Atua i te roaraa o te mahana. Ia faaî ana'e outou i to outou feruriraa i te Parau, E haamana'o te Varua Mo'a ia outou i te reira, i te taime e hinaaro ai outou i te reira (A tai'o atoa: Eaha te 'o'e a te Varua?).

A pure na roto i te Varua na roto i te mau pure e te mau aniraa atoa

Ia oomo ana'e outou i te mauhaa tama'i atoa a te Atua, te faaue nei te Parau ia outou ia pure na roto i te mau pure e te mau aniraa atoa na roto i te Varua. Te paraparauraa na roto i te tahi atu mau reo, o te pureraa ïa na roto i te Varua, o te titauhia no te haamaitai ia outou iho ia riro mai outou ei taata puai i te pae varua e ia vai noa.

A mata'ita'i ma te faaoromai e te aniraa no te feia mo'a atoa. Eiaha e faatumu i ni'a ia oe iho, a pure râ no to outou mau taea'e e tuahine i roto i te Mesia.

A pure no te mau Kerisetiano atoa na te ao nei, ia faaite ratou i te taata i te parau aro o te evanelia ma te mǎta'u ore, ia faaorahia te mau varua e rave rahi no te Mesia e ia faaorahia mai roto mai i te mana o te pouri. (A tai'o atoa: ‘A pure tamau ma te mau aniraa atoa na roto i te Varua‘).

Ia oomo ana'e outou i te mauhaa tama'i a te Atua, ua ahu outou i te Mesia. Te haere nei outou i roto Ia'na mai te taata apî (te poieteraa apî).

Mai te mea e, te hinaaro ra outou e ite eaha te mauhaa tama'i ta Davida i faaohipa no te haru ia Goliata, e hinaaro paha outou e tai'o: Nahea ia upooti'a i ni'a i to outou Goliata i roto i te oraraa?

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.