Eaha te auraa o te parau ra, ia tatuahia te tauupu i te parau mau?

Ia fanauhia outou i roto i te Mesia, Ua riro mai outou ei ohipa apî e ua î roa outou i te Mesia i roto i te fenua pae varua (Galatia 3:27). Teie tauiraa ïa, E itehia te mau mea i roto i te fenua i te pae varua i roto i te mau vahi natura. ta'na i te auraa, e ti'a ia outou ia tuu i ni'a i te Mesia aore râ, i te tahi atu mau parau, e ti'a ia outou ia haere i ni'a i te mauhaa tama'i a te Atua e ia haere i roto ia te Mesia; te parau. Te tuhaa matamua o te mauhaa tama'i a te Atua, o te himeneraa ïa i te mau loins e te parau mau. Te auraa o te reira, o te parau ïa no nia i te parau mau i roto i te mau Ephesia 6:14?

Te vahi e titauhia ' i ia outou i te taatoaraa o te nuu a te Atua, e nehenehe ta outou e faaoromai i te mahana ino, e i muri a'e i to ' na rave-atoa-raa, ta' tia'i. e, te parau mau no ni'a i te parau mau (Ephesia 6:13-14)

Ua faaite te parau mau ia outou

E ua papa'ihia te tino, e te here, (e ua horoi matou i to'na hanahana, te hanahana ei mea maitai roa a te Metua) te taato'araa o te aroha e te parau mau (John 1:14)

Ua parau Iesu ia'na, O vau te ha'uti, te parau mau, e te ora: aita e taata e haere mai i te Metua, tera râ, i vau (John 14:6)

Ua haavare te mau haavare o te ao nei ia outou i te mau matahiti atoa e ua haapa'o ore outou i te parau mau. Ua tape'a ratou i roto i te hoê amuiraa, I te hoê vahi atea roa i te parau mau; te Parau, ua faaatea ê ia outou i te Metua.

Tera râ, na roto ia Iesu Mesia i ite i te parau mau. Na roto i te Mesia; te parau mau, Ua matara mai to outou mata e ua itehia mai te mau aroraa o te diabolo.

Te haapa'oraa i te Mesia, To'na toto e to'na toto Faaapîraa I roto i te, Ua faaorahia outou i te mana o te pouri e ua tahoêhia e te Atua te Metua. I teie nei, e haere outou mai ia Iesu Mesia, te tamaiti a te Atua, i roto i te parau mau o te Atua.

Haere i roto i te parau mau

Mai te mea e, e tamau noa outou i ta'u parau, e i muri iho, o ta'u ïa mau pĭ mau; E e ite outou i te parau mau, e te parau mau, e faariro ïa ia outou ei (John 8:31-32)

Te pato'i nei te ao nei i te Parau e te pato'i nei i te mau mea atoa o te diabolo e to'na basileia, e te faaino nei te reira i te huru o te Atua e te mea maitai i roto i te mata o te Atua.

Ua horo'a vau ia ratou i ta outou parauTe feia e farii nei, a faaite, o vai tei ore i ite e aita oia i ite i te parau mau; te parau, ua faahemahia oia e ua pohe i te mea ta te ao nei e parau ra e te farii nei i te mau ohipa o te pouri, o te faatupu i te mau mea e rave rahi ia faaea noa i nia i te mana o te basileia o te pouri, ia vai noa râ te hara e te pohe e ia haere i roto i te pouri.

No reira, e mea faufaa roa ia faaapî i to outou feruriraa i te parau a te Atua, e no reira, e ite outou i te parau mau o te Atua e eita te reira e faahemahia e te haavare, na roto râ i te iteraa i te parau mau o te Atua, A faaite i te mau haavare a te diabolo mai te parau mau o te Atua e ia faaite i te mau haavare, Te ti'aturi nei, e ua haamou i te mau hu'ahu'a o te diabolo.

Ia pee ana'e outou i te parau mau e ia faaohipa i te parau mau o te Atua i roto i to outou oraraa, E faaorahia outou i te mana o te basileia o te pouri tei tapo'ihia ia outou na roto i to'na mau haavare.

Eita faahou outou e tiaturi e e haapa'o i te mau haavare e te mau rave'a, e ia rave i te mau ohipa o te pouri, ia vai noa i te hara e te pohe, e ia ora i roto i te pouri. Teie râ, na roto i te faaohiparaa i te mau parau a te Atua i roto i to outou oraraa, E ora outou i roto i te ti'amâraa o te Mesia; te parau. E ora outou i roto i te Parau mau e e paraparau outou i te parau mau.

Eiaha e haavare te tahi i te tahi

No te mea, mai te peu e ua afaihia outou mai te pouri i roto i te maramarama, Ua tauihia to outou huru. Aita faahou outou e tamarii o te diabolo (Te tane e te vahine), o vai – e te faahoho'a ra i te basileia o te pouri; Te ao, tera râ, ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua (Te tane e te vahine), o vai – e te faahoho'a ra oia i te Basileia o te Atua. Eiaha e ora faahou, e paraparau râ outou i te parau mau.

O oe to oe metua tane, e te mau hu'ahu'a o to outou metua tane. Ua mana'o oia e, e taata taparahi oia i te omuaraa, e aita i roto i te parau mau, no te mea aita e parau mau. Ia papa'i oia i te hoê haavare, Ua papa'i oia i to'na iho mau mana'o no ni'a ia'na iho: no te mea, e mea au roa na'na ia'na, e te metua tane o te reira (John 8:44)

Ua riro te diabolo ei upoo. Aita oia e paraparau ra i te parau mau, Ua parau oia e, ua tamau noa oia i te haere i ni'a i te tahua ha'utiraa.. Ta'na mau tamarii, Aita to'na natura e au i to ratou mau metua tane e aita ratou e paraparau ra i te parau mau, ōfa'i.

No reira, ua papa'ihia te reira i roto i te ture o te hara e te pohe, “Aita oe e horo'a nei i te hoê ite haavare i to oe taata tapiri” na roto i te tahi atu mau parau, "Eita oe e haavare i to oe taata tapiri". No te mea, i reira te hara e te mau mana'o hape, Te hinaaro nei au ia haavare e ia haavare (Exodo 20).

Teie râ, mai te peu e ua pohe te tino i roto i te Mesia na roto i te faaauraa e no te mea ho'i e, ua ere te ture o te hara e te pohe i to'na mana i ni'a i te taata e i te ti'a-faahou-raa o te varua no roto mai i te pohe, ua riro te ture o te Varua ei ohipa i roto i te oraraa o te taata apî, i muri, eita te taata apî e haavare, tera râ, e paraparau oia i te parau mau.

No te mea ua parau te ture a te Varua, “E faaite mai oe i te parau mau i to oe taata tapiri”.

Aita te taata apî e ora ra, te parau nei râ ratou i te parau mau

E ua tuu outou i nia i te taata apî, o ta te Atua i hamanihia ma te parau-ti'a e te mahana parau mau.I te mau vahi atoa e tuu ai i te vahi, A paraparau i te mau taata atoa e to'na taata tapiri: no te mea e melo tatou no te tahi atu (Ephesia 4:24-25)

Ia haere 'oe oomo i te ahu o te taata apî, o vai tei hamanihia i roto i te hoho'a o te Atua i roto i te mo'araa e te parau-ti'a, E iriti outou i te mau haavare i roto i to outou oraraa e e paraparau outou i te parau mau, mai te Metua no te Atua, ua fanauhia oe (a.o.. 1 John 2:29; 3:9; 5:18).

Mai te mea e, e tamau noa outou i te taoto e aita outou e haape'ape'a ra, i muri iho, e ti'a ia outou ia ui ia outou iho i roto i to'na taviniraa e o vai ta outou e tavini nei.

Te vai noa ra anei oe te taata paari e to oe mau melo i roto i te taviniraa o te diabolo, e te tavini ra outou i te parau-ti'a ore e te parau-ti'a? E aore râ, o outou te taata apî e to outou mau melo i roto i te taviniraa a te Atua, e te tavini ra anei outou i te parau mau?

Aita roa ' tu te hoê ahu uouo iti i hamani - ino - hia?

Na'na i taua parau mau ra, o te parau mau ra, o te parau mau ïa no te parau-ti'a: Te tahi atu mana'o (Tau 12:17)

Ua riro te hoê lie uouo iti ei haavare o te diabolo ta ' na i matau no te ite e rave rahi taata, Hau, Na roto i te faaitoitoraa ia ratou ia mana'o e, aita roa'tu te hoê upoo uouo i hamani-ino-hia, e e ere te hoê ahu uouo i te mea ino roa. Te parau mau râ, o te, aita e mea mai te mau haavare rahi e te iti e te mau haavare ereere e te mau haavare uouo. E mea au roa na'u! Aita hoê a'e haavare e tauturu i te hoê taata, e naea râ râ.

A ora na te tahi e te tahiE nehenehe ta outou e faaite i te hoê haavare uouo i roto i te vahi natura no to outou iho maitai aore ra no te tapea i te tahi atu mau taata i te oaoa e te oaoa, i roto râ i te fenua, E patoi te mau lie atoa i to outou tiaraa pae varua.

Aita e fifi mai te peu e e mea rahi roa ratou aore ra e mau haavare uouo, E faaino te mau haavare atoa i te huru pae varua o te hoê taata.

E ere anei i te mea ōhipa, e tae noa'tu i taua mau taata uouo iti ra, e arata'i ïa ia outou i te po'ipo'i. No te mea ua papaihia te reira e eita te mau liars e farii i te ora mure ore (Tau 19:5,9, Tō'o'a 21:8).

Eita ta outou e nehenehe e parahi i roto i te Mesia e e tamau noa i te rave i te mau ohipa o te pouri, Tae.

E ere te aroha o te Atua i te hoê parau faati'a no te hara. No reira, e ere te aroha o te Atua i te hoê parau faati'a no te paraparau (Roma 6:1-16, Ju'a 1:4 (A tai'o atoa: ‘E nehenehe ta outou e tape'a i te hara i raro a'e i te aroha‘).

Te faaohipa nei te tahi mau taata i to ratou ahu ei tapo'iraa no te haavare, e moe râ te mau peu tumu atoa i roto ia Iesu Mesia! (A tai'o atoa: ‘E moe te mau peu tumu atoa i roto i te Mesia).

Ua riro te evanelia ei evanelia a te Atua eiaha râ ei evanelia no te mau taata. E parau paha te taata, Tahiri, ite, e te mau mea atoa ta ratou e hinaaro e e haere mai- e a faaohipa i te mau huru tapo'i atoa no te tapea i te hara. E mea maramarama râ te Parau, e i te pae hopea, E haava te Parau i te mau taata atoa eiaha râ i te mau parau o te mau taata (A tai'o atoa: E farii te Parau a te Atua i te parau hopea i te mahana o te haavaraa).

Ua riro te Atua ei taata papa'i no te mau ture pae varua e natura mau

No te mea, e mea tano te parau a te Fatu; e te mau ohipa atoa ta'na mau ohipa e ravehia nei ma te parau mau. Te here nei oia i te parau-ti'a e te haavaraa: ua î te fenua i te maitai o te Fatu. Te ra'i o te Fatu, o te ra ïa i papa'i; e te feia atoa o ratou i te aho o To'na vaha (Psé 33:4-6)

Te vai ra te mau mea atoa i roto. Ua riro te Atua ei Taata Hamani i te mau mana pae varua e te mau mana faatere, e te mau ture i te pae varua e i te pae varua. Ua hamanihia mai te mau mea atoa i muri a'e i to'na hinaaro. No reira, e patoi To'na i te ra'i e i ni'a i te fenua (A tai'o atoa: E faataahia te Parau a te Atua e a muri noa'tu‘).

No te mea e, e mea maitai te Fatu; Ua tamau noa ta'na ohipa i te; e te faaoromai nei to'na parau mau i te mau u'i atoa (Psé 100:5)

Te mau taata atoa, o vai tei hamanihia e te Atua, e ti'a ia horo'a i te Atua e i To'na, o ta'na i ite na roto i ta'na Parau. No te mea ho'i e, e mea maitai te Atua, e no reira, e mea maitai To'na hinaaro.

Te feia e farii nei, a faaite, o te ore e hinaaro e haapa'o Ia'na e ia pato'i i te horo'a Ia'na, e mea itoito roa ïa, e ua ite tatou paatoa i te ohipa i tupu i ni'a i te reira, o tei pato'i e tei pato'i i te horo'a i te mana o te Atua e To'na hinaaro.

Ua riro te diabolo e to'na mau melahi ei mea maamaa roa, e mea itoito, e ua tamata i te faatere i te vahi o te Atua. Teie râ, aita râ oia i rave i te vahi o te Atua, Ua horo'ahia ratou i ni'a i te fenua nei e te hoê hi'oraa ri'ari'a no ni'a ia ratou no ni'a i te reira., oia ho'i te roto mure ore o te auahi, o te hamanihia no te diabolo e ta'na mau melahi, o tei topa i roto i to ratou tiaraa matamua (Mataio 25:41).

I roto i te Tau mahana i muri iho E mea maitai roa te hara i ni'a i te fenua nei, noa 8 ua faaorahia te mau taata i te haamouraa; Koh e tona utuafare. Aita te tahi atu mau taata i hinaaro e faaroo i te mau parau a te Atua, e no reira, Ua faatupu i te mau rave'a i nia ia ratou.

Mai te mau taata, Te ora ra oia i Sodoma e Gomorah e te mau oire i pihai iho mai, Ua ora oia i roto i te hara e ua rave i te ino i te Atua. Te hara a te hara; aio, e ' maitai roa, ua nae'a te reira i te ra'i e ua haere atu i te Atua. I to te Atua iteraa ' tu e te vai ra te ino o te taata i nia i te ta'i o te hara, Ua vavahi - roa - hia te feia e parahi ra i Sodoma e te Gomorrah, mai te mea e, e Lot, i ta'na vahine e ta'na mau tamarii vahine (a.o.. i 6-8, i 18-19, 2 Peter 2:4-9, Ju'a 1:6-7).

Ua ravehia teie mau ohipa atoa hou a faaohipahia ' i te ture o te hara e te pohe. Ua ite - a'ena - hia na mua ' ' e te ture o te hara e te pohe Ua tupu te reira. No te mea ua riro te ture a te Varua, o te hinaaro ïa o te Atua, Ua manuïa a'ena te reira na mua ' ' e i te hamaniraa e te vai noa ra â te reira.

E faaitehia te hara na roto i te ture

Ua amuihia'tu te ture no te hara e te pohe e te Atua i roto i te Faufaa Tahito, no te faaite i te a.o. Te hara o te taata i roto i te tuhaa morare o te ture.

Na te Atua i oia i te e'a To'na hinaaro e to ' na; Ua ite oia i to'na mau taata, e no reira, ua ite To'na nunaa i te hinaaro o te Atua e aita i ti'a faahou ia'na ia horo'a i te hoê noa'e mea.

Te ture o te Varua, o te faatere ra i te varua o te taata apî i te hinaaro o te Atua e o te parau mau. Te taata apî, o vai tei fanauhia i te Atua e te vai ra te huru o te Atua, e haere i muri a'e i te hinaaro o te Atua e e haere i roto i te Parau mau.

Te hoê iteraa papû no ni'a i te parau mau

Eita te hoê ite faaroo e haavare: E haavare te hoê ite hape (Tau 14:5)

Ei tamaiti e ei ti'a no te Basileia o te Ra'i, E haere outou i roto i te maramarama. Eiaha outou e tiaturi faahou, te faahoho'a ra e te paraparau ra i te mau mea atoa o te ao nei. Maoti râ, e ti'aturi ana'e outou i te Atua e i Ta'na Parau, e ia paraparau i te parau mau o te Atua, noa ' tu te mau faahopearaa.

E riro outou ei ite faaroo no te parau mau; Iesu Mesia; te Parau ora e a paraparau i Ta'na mau parau; Ta'na.

No reira, E mea ti'a ia outou ia ite i te parau mau; te parau. No te mea, mai te mea e, aita outou i ite i te parau mau o te Atua e Ta'na Parau, I muri iho, aita outou i ite i te Metua e To'na hinaaro, te piti, eita ta outou e nehenehe e paraparau i Ta'na mau parau, e te toru, eita ta outou e nehenehe e haere i roto i te parau mau e ia riro ei ite no te Parau mau; Iesu Mesia, te parau.

Te faaite nei te mau loins i te parau mau

Eaha te mana'o o te reira., te Varua o te parau mau, mai te mea; mai te peu, E arata'i oia ia outou i roto i te mau parau mau atoa: no te mea, eita oia e paraparau ia'na iho; tera râ, eaha te mea e tupu mai, e mea ti'a ia'na ia paraparau: e na'na e horo'a ia outou i te mau mea no te haere mai (John 16:13)

Ei tamaiti na te Atua, O vai tei farii i te Varua o te parau mau, e ite outou i te Parau e a ti'a i ni'a i te Parau e a haere i roto i te Parau mau; te Parau e a paraparau i te parau mau, Noa ' tu e e riro te reira ei maamaa aore ra ei taata iino i rotopu i te mau taata e/aore ra te faatupu i te hamani - ino - raa i roto i to outou mau vahi.

Teie râ, o te hoo ïa ta outou e aufau no te pee ia Iesu Mesia; te parau e ia riro ei ite no'na e To'na Basileia (A tai'o atoa: ‘A taio i te haamâu'araa' e ‘E aufau te mau mea atoa ia outou i te mau mea atoa‘)

No reira, a feruri i to outou mau here i te parau mau, e no reira, e haere outou i te mau taahiraa avae o Iesu Mesia, e te ti'a ra i ni'a i te parau mau, e e paraparau i te parau mau o te Atua, no reira, e riro outou ei ite faaroo no te Parau mau i ni'a i te fenua nei e no te faaora e rave rahi varua i te haamouraa.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.