Te vai ra i roto i te Parau a te Atua te parau hopea i te Mahana o te Haavaraa

E hamanihia mai te taatoaraa o te hamaniraa e te Atua, Ta ' na Parau, e te Varua Mo'a. Aita hoê mea i hamanihia i rapae i te Parau a te Atua. i roto i te ohipa taatoa, Te mau mana'o faufaa a te Atua, e e vai noa Ta'na Parau e To'na parau-ti'a e e faatere e a muri noa'tu (a.o.. i 1:1, Psé 119:89, Ephesia 3:9, Kolosa 1:15-16). E nehenehe te mau tau e taui, e nehenehe atoa te mau ture e te mau faaueraa e taui, aita râ e mea e aore râ, e taata o te nehenehe e taui i te Parau a te Atua. Ua haamata te mau mea atoa na roto i te Parau a te Atua e e hope na roto i te Parau a te Atua. No te mea i te Mahana haavaraa rahi, E parau hopea to te Parau a te Atua e e haava te reira i te mau taata atoa, ia au i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa. I te mahana o te haavaraa, no ni'a ïa e piti mea: Eaha ta outou i rave na roto i te Parau a te Atua e eaha ta outou i ore i rave na roto i te Parau a te Atua.

Ua parau te Atua no nia i te Mahana Haavaraa

Nō, fa'a'ōfa'i, E haere mai te Fatu ma te auahi, e ta'na mau pereoo puaahorofenua mai te mata'i rorofai, no te faahoho'a i To'na riri, e To'na a'oraa na roto i te mau auahi auahi. E aro hoi te Fatu i te mau tino atoa na roto i te auahi e ta'na 'o'e: e e rave rahi te feia i taparahihia e te Fatu (Isaiah 66:15-16)

I roto i te Faufaa Tahito, ua paraparau te Atua no ni'a i te Mahana Haavaraa na roto i te vaha o Ta'na mau peropheta. Aita te Atua i huna i te hoê mea ia ratou na roto i te faaiteraa i te oraraa a muri a'e i To'na nunaa na roto i ta'na mau peropheta. No te mea e ere te Atua i te Atua taa ê, o te tape'a nei i te mau mea ngaro e te huna ra i te mau mea atoa, noa'tu e, te mana'o nei vetahi e,.

Ua faaite mai te Atua i te hopea o te mau mahana hopea na roto i ta ' na Parau, Eaha te tupu i ni'a i te fenua e i ni'a i te mau taata, e te taeraa mai o te ra'i apî e te fenua apî.

E mea mo'a te ture, e e mea mo'a te faaueraaTera râ, ua hunahia Ta'na mau parau no te taata tino mau, o tei ore i pae varua e tei matapohia e te hara.

I roto i te Faufaa Tahito, ua faatupu te Atua To'na hinaaro, to ' na; e To'na mau mana'o na roto i te horo'araa i te ture i To'na nunaa.

Te feia e farii nei, a faaite, Ua horo'a te feia tei here i te Atua ia'na e i To'na hinaaro (te ture) e ua feruri i Ta'na ture, eiaha mai te hoê faanahoraa o te mau ture tahito no te ora e te mau faatîtîraa ture.

Maoti râ, ua faariro ratou i Ta'na ture ei mea faufaa rahi, ta ratou tapo'i, e te mana o te Atua i roto i to ratou oraraa (A tai'o atoa: Te Bible; te Tapo'i i roto i te oraraa).

Noa ' tu e ua mau ratou i roto i te tino, ua ora ratou i muri a'e i teie tao'a faufaa rahi, e no reira, ua ite ratou i te mau e'a o te Atua e te mau rave'a a te Atua, e no te hoê tuhaa rahi, ua ite ratou eaha te tupu a muri a'e, e tae noa'tu i te Mahana Haavaraa.

No te mea i te Mahana Haavaraa, E ti'a te mau taata atoa i mua i te terono e e faaruru ratou i te Atua e To'na parau-ti'a, e aita hoê a'e taata e nehenehe e ora.

E riro teie mahana haavaraa ei mahana e faaite ai te nunaa i to ratou oraraa e e faaho'ihia ai ratou i muri a'e i ta ratou mau ohipa.

Ua parau te Atua no nia i te Mahana Haavaraa i muri nei:

E ite to rima i to oe mau enemi atoa: E ite to rima atau i te feia e riri ra ia oe. I te taime o to riri, e faariro oe ia ratou mai te umu auahi: E horomii te Fatu ia ratou i roto i to'na riri, e e pau te auahi ia ratou. E haamou Oe i to ratou hotu i nia i te fenua nei, e to ratou huaai no roto mai i te mau tamarii a te taata ra. (Psé 21:8-10)

Ia oaoa te ra'i, e ia oaoa te fenua; Ia ruru te miti, e te î o te reira. Ia oaoa te faaapu, e te mau mea atoa i roto: e oaoa ana'e te mau tumu raau atoa o te uru raau. I mua i te Fatu: no te mea te haere mai nei Oia, no te mea ua haere mai Oia no te haava i te fenua: E haava Oia i te ao nei ma te parau-ti'a, e te nunaa e To'na parau mau (Psé 96:11-13)

E faaroo tatou i te hopea o te taatoaraa o te tumu parau: Mahana; Mahana, e ia tape'a i ta'na mau faaueraa: no te mea ho'i e, o te reira te hopoi'a taatoa a te taata. E faautua hoi te Atua i te mau ohipa atoa, me te mau mea huna atoa, e mea maitai anei, e aore râ, e mea ino anei (Te mau Ekalesia 12:13-14)

(E rave rahi atu â mau papa'iraa mo'a no ni'a i te Mahana Haavaraa, Moekara, Isaiah 13; 61:2, Ezekiela 7, Ioela 3 e Sephania 1 e 2)

Ua parau Iesu no nia i te Mahana Haavaraa

E parau atu vau i to ' na, Te mau parau maamaa atoa ta te taata e parau, E horo'a ratou i te moni i te mahana haavaraa. Ia au i ta ' u mau parau, e parau-ti'a ïa oe, e tae noa'tu i ta outou mau parau (Mataio 12:36-37)

Aita Iesu i haere mai i ni'a i te fenua nei no te haava i te ao nei, te tahi râ, no te faaherehere i te ao nei. Ua poro o Iesu e ua faatupu i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei. Ua faahiti Iesu i te mau parau a te Atua, ua pii i te taata ia tatarahapa e ua rave i te ohipa a te Atua no te faaora no to te topa-piti, Na roto i Ta'na ohipa faaoraraa, E nehenehe te taata i topa e faaorahia mai roto mai i te mana o te basileia o te pouri na roto i te poheraa i te tino e faatere ai te hara e te riroraa ei tamaiti na te Atua.

No te ohipa tia roa a te Atua no te faaoraraa, I te Mahana Haavaraa, aita e tapo'iraa, e na Iesu e haava i te mau taata atoa ma te parau-ti'a ia au i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa, e e haamauruuru oia i te mau taata atoa, e te ora mure ore e aore râ, te faautuaraa mure ore; te piti o te pohe (Mataio 16:27, Roma 2:6-9, 1 Korinetia 3:13, Tō'o'a 22:12 (A tai'o atoa: E riro anei Iesu ei Faaora aore ra ei Haava no outou?))

Noa'tu e, aita Iesu i haere mai no te haava i te ao nei, Aita Iesu i farii i te mau hara e te mau ohipa ino a te nunaa o te Atua. Teie râ, ua faaruru Iesu i te feia orure hau o te nunaa a te Atua, e tae noa'tu i te (fa'aro'o) ōhipa, e ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa, e ua pii oia ia ratou ia tatarahapa.

I te mea e ua riro Iesu ei hoho'a no te Atua e ei tia no te Basileia o te Atua, Aita Iesu i tapea i te mau mea no nia i te mau mahana hopea, haavaraa mure ore, e te hade ei mea ngaro. Teie râ, ua paraparau Iesu ma te haehaa no nia i teie mau mea.

No te mea e, e aita te nunaa o te Atua i fanau - faahou - hia e aita i pae varua e te vai noa ra â ratou i roto i te u'i o te taata tahito, Ua paraparau Iesu ia ratou na roto i te mau parabole.

Ua parau Iesu i teie i muri nei no nia i te Mahana Haavaraa:

E te taata atoa o te ore e farii ia outou, Eiaha atoa e faaroo i ta outou mau parau, ia faarue ana'e outou i taua fare ra aore ra taua oire ra, ta'i i te repo o to outou avae. Te parau faahou nei au e, E faaoromai rahi a'e te fenua no Sodoma e no Gomora i te mahana haavaraa, hau atu i taua oire ra (Mataio 10:14-15)

I muri iho ua haamata oia i te faahapa i te mau oire i reira te rahiraa o ta ' na mau ohipa puai i ravehia ' i, no te mea aita ratou i tatarahapa: Auê oe, Chorazin! Auê oe, Betesaida! no te mea, mai te mea e, e rave te feia puai i te ohipa, tei ravehia i roto ia outou, i Tiro e i Sidona, ua tatarahapa ïa ratou a tahi ra i roto i te ahu taoto e te rehu. E parau atu vau i to ' na, E faaoromai a'e o Ture e o Sidona i te mahana haavaraa, maori râ no outou. E oe, Kapernauma, tei faateiteihia i ni'a i te ra'i, E tuuhia ratou i raro i te auahi: no te mea, mai te mea e, e rave te feia puai i te ohipa, tei ravehia i roto ia oe, i Sodoma, ua vai noa te reira e tae roa mai i teie mahana. E parau atu vau i to ' na, E faaoromai rahi a'e te fenua no Sodoma i te mahana haavaraa, maori râ no oe (Mataio 11:20-24)

Te parau atoa nei au ia outou, O te taata atoa o te faaite ia'u i mua i te taata, E faaite atoa te Tamaiti a te taata ia'na i mua i te mau melahi a te Atua: Tera râ, o te faaru'e ia'u i mua i te taata, e faaru'ehia ïa oia i mua i te mau melahi a te Atua (Luka 12:8-9)

(E rave rahi atu â mau papa'iraa mo'a, i reira Iesu i paraparau ai no nia i te Mahana Haavaraa, Moekara, Luka 12:35-48; 19:11-27)

Te parau nei te Varua Mo'a no ni'a i te Mahana Haavaraa

Mai ta Iesu i faahiti i te mau parau atoa a te Metua no nia i te Mahana Haavaraa, Te faaite atoa nei te Varua Mo'a i te hoê â parau no ni'a i te Mahana Haavaraa na roto i te feia mo'a; te mau hamaniraa apî. Te faahitihia ra te haavaraa mure ore i roto i te Buka Hebera ei hoê o te mau parau tumu o te haapiiraa a te Mesia (Hebera 6:1-3). No reira, e ti'a i te Ekalesia ia ite no ni'a i te Mahana Haavaraa e eaha te tupu i taua mahana ra. No te mea hoê mea papû, E tae mai te Mahana haavaraa, e aita hoê a'e taata e nehenehe e ape i te haavaraa mure ore a te Atua.

Te mau ti'a no Iesu Mesia, tei riro mai ei mea hamanihia apî i roto ia Iesu Mesia e tei parahi te Varua Mo'a i roto ia ratou, ua faahiti oia i te mau parau i muri nei no nia i te Mahana Haavaraa:

E ua haafifi te Atua i te mau taime o teie ite ore; i teie nei râ, te faaue nei oia i te mau taata atoa ia tatarahapa: No te mea ua faataa Oia i te hoê mahana, i reira Oia e haava ai i te ao nei ma te parau-ti'a na roto i te taata ta'na i ma'iti; ua horo'a Oia i te haapapûraa i te mau taata atoa, no te mea ua faati'a Oia Ia'na mai te pohe mai (Ā'ati'a 17:30-31)

Te ohipa a te ture i papaihia i roto i to ratou mafatu, to ratou mana'o no ni'a atoa i te ite, e to ratou mau mana'o, te auraa ra, a pari ai ratou aore ra a vetahi ê i te tahi e te tahi;) Ia au i ta ' u evanelia i te mahana e haava ai te Atua i te mau mea ngaro o te mau taata (Roma 2:15-16)

E ti'a hoi tatou paatoa i mua i te parahiraa haavaraa a te Mesia (Rom 14:10)

No reira tatou e rave ai i te ohipa, terā, Te vai ra anei aore ra aita, E farii paha tatou Na'na. No te mea, e ti'a ia tatou paatoa ia haere i mua i te parahiraa haava o te Mesia; e nehenehe te mau taata atoa e farii i te mau mea i ravehia i roto i to ' na tino, ia au i te parau a ta ' na ohipa, e mea maitai a'e aore ra e mea ino anei te reira (2 Korinetia 5:9-10)

E mai te mea e, ua faatoro'ahia te taata ia pohe hoê a'e taime, tera râ, i muri a'e i te reira, te haavaraa (Hebera 9:27)

Ua ite te Fatu nahea ia faaora i te feia paieti i roto i te mau faahemaraa, e te vai - maitai - raa i te mahana o te haavaraa ia faautuahia: Teie râ, i te pae rahi, e haere te reira i muri a'e i te tino i roto i te hinaaro rahi, e te mau faatereraa hau. E mea pinepine ratou i te, e hoa faaipoipo, aita ratou e mǎta'u ra i te paraparau i te mau mea o te mau tura (2 Peter 2:9-10)

Teie râ, te ra'i e te fenua, i teie nei, e tapeahia te hoê â parau i roto i te fare toa, ua tapeahia no te auahi no te mahana haavaraa e te haamouraa o te mau taata paieti ore (2 Peter 3:7)

Ua riro to tatou here ei mea ti'a roa, ia farii tatou i te itoito i te mahana haavaraa: no te mea mai ia'na, oia atoa tatou i teie nei ao (1 John 4:17)

E o Enoch, te hituraa o to ' na, te mono i teie mau mea, ma'ohi'ohi, Hi'o, Te haere mai nei te Fatu e to'na mau tausani feia mo'a, No te rave i te faaotiraa, e no te faati'aturi i te mau taata atoa i rotopu ia ratou no ni'a i ta ratou mau ohipa atoa ta ratou i rave ma te ti'aturi, e no ta ratou mau parau ino atoa ta te feia hara paieti ore i parau no nia ia ' na. Teie te mau metua vahine o teie nei, Āhua'a, te haereraa i muri a'e i to ratou iho mau ahu; e te parau nei to ratou vaha i te mau parau rahi, ma te faaitoito i te mau tane no te mea ua riro te reira ei mea maitai (Ju'a 14-16)

E ua ite au i te hoê terono uouo rahi, e o tei parahi i ni'a i te reira, ua horo ê te fenua e te ra'i i to'na aro; e aita e vahi i itehia no ratou. E ua ite au i te pohe, iti, te ti'a i mua i te Atua; e ua matara te mau buka: Ua matara te tahi atu buka, o te buka ïa no te ora: e te feia pohe i roto i te mau mea i papaihia i roto i te mau buka, Ia au i ta ratou mau ohipa. E ua parahi te miti i te pae hopea i roto i te reira; e ua faaora oia i te feia pohe i roto ia ratou: e ua haavaraahia ratou atoa ia au i ta ratou mau ohipa. E ua tairihia te pohe e te pohe i roto i te roto auahi. Teie te piti o te poheraa. E te feia atoa o tei ore i papa'ihia i roto i te buka o te ora, ua tairihia ïa i roto i te roto auahi (Tō'o'a 20:11-15)

E haava te Parau a te Atua i te mau taata atoa

Ua ta'i o Iesu e ua parau, Te ti'aturi nei oia e, i ni'a ia'u, aita oia e ti'aturi ia'u, i ni'a râ ia'na tei tono mai ia'u. E o tei ite ia'u, e ite ïa ia'na tei tono mai ia'u. Te ite nei au i te hoê maramarama i roto i te ao nei, e eita e tia ia ' u ia faaea i roto i te pouri. E mai te mea e, e faaroo te hoê taata i ta'u mau parau, e aita e ti'aturi, Te faahapa nei au ia ' na: no te mea aita vau i haere mai e haava i te ao nei, te tahi râ, no te faaherehere i te ao nei. O tei pato'i ia'u, e aita oia e farii i ta'u mau parau, Te vai ra te hoê o te haava ia'na: te parau ta'u i parau, e hi'opo'a te reira ia'na i te mahana hopea. Aita hoi vau i parau no ' u iho; te Metua râ o tei tono mai ia'u, Ua horo'a mai Oia i te hoê faaueraa, eaha ta'u e parau, e eaha ta'u e parau. E ua ite au e, o Ta'na faaueraa te ora mure ore: no reira, te mau mea atoa ta'u e parau atu, mai ta te Metua i parau mai ia'u, e parau atu vau (John 12:44-50)

Aita hoi te Metua e haava ra i te taata, Ua tuu râ oia i te haavaraa atoa i te Tamaiti: Ia faatura te mau taata atoa i te Tamaiti, mai ta ratou e faatura ra i te Metua. O te ore e faatura i te Tamaiti, aita oia e faatura ra i te Metua o tei tono mai ia ' na. ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, O te faaroo nei i ta'u parau, e te ti'aturi nei au i Ta'na tei tono mai ia'u, te ora mure ore, e eita ratou e faautuahia; tera râ, ua haere mai oia mai roto mai i te pohe e tae atu i te ora. ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Te fatata maira te hora, e i teie nei, ia faaroo ana'e te feia pohe i te reo o te Tamaiti a te Atua: e te ora nei te feia e faaroo ra. Mai te mea hoi e, e ora to te Metua i roto ia'na iho; ua horo'a atoa Oia i te Tamaiti ia farii i te ora i roto ia'na iho; E ua horo'a'tura oia Ia'na i te mana no te haava atoa, no te mea ho'i e, o Oia te Tamaiti a te taata. (John 5:22-27)

Ia tae mai te Tamaiti a te taata i roto i to'na hanahana, e te mau melahi mo'a atoa i piha'i iho Ia'na, E parahi Oia i ni'a i te terono o To'na hanahana: E e haaputuputuhia te mau nunaa atoa i mua Ia'na: e na Oia e faaatea ê ia ratou te tahi i te tahi, mai te hoê tiai mamoe e faataa ê ai i ta ' na mau mamoe i te mau puaatoro (Mataio 25:31-32)

E ua faaue mai Oia ia tatou ia poro i te taata, e no te faaite papû e, Oia tei faatoro'ahia e te Atua ei Haava no te feia ora e te feia pohe (Ā'ati'a 10:42)

No reira, te pari nei au ia outou i te Atua, e te Fatu o Iesu Mesia, na'na e haava i te feia ora e te feia pohe i To'na hoho'a mai e i To'na basileia (2 E hō'ē 4:1)

Iesu; Te parahi ra te Parau a te Atua i te rima atau o te Atua e ua faatoroahia oia ei Haava e te Atua, no te haava i te mau taata atoa ia au i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa.

Te mau parau a te Atua, i faahitihia e te Atua na roto i te vaha o Ta'na mau peropheta i roto i te Faufaa Tahito e ia Iesu; Te faahiti noa ra â te Varua Mo'a i te parau a te Atua e te Faufaa Apî na roto i te vaha o te feia mo'a; te mau hamaniraa apî, A faaite papû i te parau-ti'a o te Atua e a pii i te nunaa, e ora ra i hara, no te pato'i e te iritiraa i te hara.

E nehenehe te mau taata atoa e faaoti e, e ti'aturi e e farii i te mau parau a te Atua, e ōhipa e te fanau-faahou-raa na roto i te faaroo ia Iesu Mesia; Te parau a te Atua e te ora ma te haapa'o i To'na hinaaro e no reira, te farii nei i te ora mure ore, e aore râ, te pato'iraa i te mau parau a te Atua e te ora i roto i te fa'aho'i i To'na hinaaro, e pato'ihia e e haavahia e te Parau a te Atua i te Mahana Haavaraa e e farii i te pohe mure ore.

Te faarirohia ra te parau mau a te Atua mai te ootiraa i te mata'u

E vai noa te Parau a te Atua e a muri noa'tu, e na To'na parau-ti'a e haava i te ao nei. No reira, e mea faufaa roa ia ite i Ta'na Parau ia ite outou i To'na mau e'a e To'na mau mana'o e eiaha e maere i te Mahana Haavaraa.

Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi feia faaroo o tei ore i matau i te hinaaro o te Atua, To'na Basileia, te mau tau hopea, te Mahana haavaraa, e mau; maita'i. Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e rave rahi ekalesia o tei riro ei taata ei pu eiaha râ ia Iesu Mesia e te Basileia o te Atua. No reira, aita roa ' tu e a'oraa no nia i te Mahana Haavaraa. Mai te mau a'oraa no nia i te mau tau hopea, e rave rahi o te faariro nei i te Mahana Haavaraa e te hade ei mau a'oraa o te ‘faaroo i te mata'u’ i roto i te oraraa o te taata. E aita te taata e hinaaro e mǎta'u. Īa roa, aita te tino e hinaaro i te reira.

E i muri a'e i te tahi mau mahana, i te haereraa mai o Felix e ta ' na vahine o Drusilla, te hoê vahine ati Iuda, ua tono atu oia ia Paula, e ua faaroo vau ia'na no ni'a i te faaroo i te Mesia. E a feruri ai oia i te parau-ti'a, Fa'afauraa; hō'iti'iti, e te haavaraa e tae mai, Ua ruru o Felix, e ua pahono, A haere no teie taime; ia fana'o ana'e au i te hoê tau tano, E pii au ia oe (Ā'ati'a 24:24-25)E noaa mai te faaroo na roto i te faarooraa i te Parau a te Atua

Ua tupu te hoê â ohipa i roto i te oraraa o Paula. I to Paulo paraparauraa ia Felix e ta ' na vahine no nia i te faaroo i te Mesia, E mea maitai te mau mea atoa.

Teie râ, i to Paulo haamataraa i te paraparau no nia i te parau - tia, Fa'afauraa; hō'iti'iti (Hi'opo'a ia'na iho), e te haavaraa e tae mai, Ua ruru o Felix e ua tatarahapa oia, ua tono atu oia ia Paulo.

E rave rahi ekalesia e faaite ra i te hoê â haerea. A faaore i te mana'o hape e te mata'u, te hinaaro nei te tino ia ora noa e aita oia e hinaaro pohe.

E rave rahi feia faaroo i te pae tino o te ore e hinaaro e faaroo i te mau parau ino e e faaroo i te mau a'oraa, te hea, ia au i ta ratou parau, faatupu i te mata'u. A te mea, mai te mea e, no ni'a teie mau a'oraa i te diabolo, hara, te mau tau hopea, te Mahana haavaraa, e mau; maita'i, e a faaite ia ratou i ta ratou mau hopoi'a e ta ratou mau ohipa, e a pii ia ratou ia taui i to ratou oraraa.

Te hinaaro noa nei te tino i te faaroo i te mau parau maitai e te mau parau faaitoito, o te faatumu nei i ni'a ia'na iho, o te haapa'o nei i te mana'o o te taata, o te faaamu i te tino, o te faaitoito i te hoê oraraa manuïa, te fariiraa a te ao nei, e te tahoêraa e te ao nei i ni'a i te fenua nei. Te hinaaro nei te tino ia farii i te mau mana'o au maitai e ia fana'o i te ‘aro o te Atua’.

No reira, ua viiviihia te evanelia a Iesu Mesia, e ua hamanihia te hoê hoho'a no Iesu Mesia, o te ore e tu'ati i te Iesu Mesia mau; Te Parau a te Atua (A tai'o atoa: Te hamani nei o Iesu i te mau Kerisetiano).

Aita te mau parau a te Atua i hamani ia Iesu i teie anotau apî, na roto râ i te mau parau a te taata, no roto mai i to ratou mau mana'o, Te mau nota, e te mau mea i itehia, e te faatere nei oia i roto i te oraraa o te feia faaroo e rave rahi, o te ti'aturi nei e, te ora nei ratou i te hoê oraraa paieti.

Aita Iesu i faahiti i te mau parau, e parauhia ra i roto i te mau ekalesia e rave rahi

Teie râ, aita roa ' tu o Iesu Mesia mau i faahiti a'enei i te mau parau, e parauhia ra e te feia faaroo e rave rahi i teie mahana, e tae noa'tu i te feia faatere, i roto i te mau ekalesia e rave rahi. Aita Iesu i fafau i te mau mea, o tei porohia e tei fafauhia i roto i te mau ekalesia e rave rahi.

Te hoho'a o teie Iesu tau apî, Ua hamanihia e ua tomo atu i roto i te ekalesia no te mau mana atoa o te mau ohipa tahutahu e titauhia ia haere e ia faaru'e i te Ekalesia!

Te matahiti apîTe parau mau Ti'a here o te Atua, i reira Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ora, Ua haere, Eiaha e farii i te hara e eiaha e faaru'e i te ao nei, Te mau haapiiraa hape i roto i te mau ekalesia e te tahi atu mau haapaoraa o te patoi ra i te mau parau a te Atua e o te patoi ra ia Iesu Mesia, no te hape te tahoêraa.

E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, Eita te feia e ora ra i teie mahana e faariro i te here ta Jezus i faaite mai ei here mau. Mai teie here, i reira Iesu i haere ai, Ua rave te ao nei i te taa-ê-raa o te mea ta te ao nei e faariro ra ei here.

E ere teie here i te here taata e aita oia i faaru'e i te tino, ua pohe râ oia ia'na iho e i te tino.

Aita teie here i faaru'e i te hara e aita atoa i pi'o no te hara, tera râ, ua haapa'o noa vau i te Atua e ua haapa'o noa i te mau parau e te hinaaro o te Atua. Ua horo'a teie here i To'na ora, ua amo oia i te mau hara e te faautuaraa no te hara te satauros, ua faaruru i te pohe, Ua pohe, e ua ti'a faahou mai i te pohe.

Ua fanauhia o Iesu Mesia mau e te Atua e ua faahoho'a oia i te parau-ti'a o te Atua, no reira, ua parau Iesu i te mau parau etaeta i te taata e Ua pii ratou ia ratou no te tatarahapa

Aita Iesu i haapa'o i te mau tau hopea, haavaraa mure ore, e te hade ei mea ngaro, ua paraparau râ Oia ma te haehaa no ni'a i te reira.

Aita Iesu i faahiti i te mau parau au maitai, ta te taata i hinaaro e faaroo, ua parau râ Iesu i te parau mau e ua poro i te hinaaro o To'na Metua, te Basileia o te Atua, To'na parau-ti'a. Ua rave Iesu i te mau mea atoa i roto i te I'oa o to'na Metua e te mana o te Varua Mo'a, e no reira, ua faaite Oia i te mana e te mana teitei roa'e o te Atua e To'na Basileia i ni'a i te fenua nei.

Te vai ra i roto i te Parau a te Atua te parau hopea

Ua ite Iesu i te parau mau, e no reira, ua faaara Oia i te taata e ua pii Oia i te taata ia tatarahapa. Aita Iesu i mǎta'u i te paraparau no nia i te Mahana Haavaraa, no te mea ua ite Oia eaha te tupu mai te mea e, e ti'aturi te taata i te mau haavare a te diabolo hau atu i te parau mau a te Atua e e ora ratou ia au i te mau parau a te diabolo eiaha râ i te mau parau a te Atua. No reira, ua faaite mai o Iesu i te mau haavare a te diabolo e ua faaara oia i te taata na roto i te parau mau a te Atua.

Ua riro ta'u mau parau ei varua e ei oraMai te mea e, o Iesu to tatou hi'oraa, e te vai ra te Varua Mo'a i roto ia tatou e te parau nei oia i te mau parau mai ia Iesu, Eiaha tatou e poro i Ta'na mau parau, o te parau mau ïa i te parau mau; o vai te parau mau? Maoti i te poro i te afaraa o te parau mau e te mau haapiiraa hape, no roto mai i te mau ohipa i tupu ia'na iho e/aore râ, i te mau ohipa hau atu i te natura?

Te faatumu nei te mau mea atoa i nia i te Parau a te Atua, O vai te ti'a no te hinaaro o te Atua e To'na parau-ti'a e te parau mau.

No reira, ia tatou oomo i te ahu o te taata apî, tei hamanihia mai te au i te hoho'a o te Atua e te riroraa ei feia rave ohipa no te parau-ti'a, o te ora nei i te hoê oraraa mo'a ia au i te hinaaro o te Atua e te poro nei i Ta'na mau parau e To'na parau-ti'a. Ia faateiteihia Iesu Mesia e ia faaturahia te Metua na roto i to tatou oraraa, e rave rahi taata o te tatarahapa e o te faaorahia na roto i te faaroo e te faaauraa ia'na.

No te mea mai te peu e e poro outou i te haavare e e ora outou mai te ao nei, Eita outou e nehenehe e faaora i te mau taata e e faaora ia ratou i te mau haavare a te diabolo e te mana o te basileia o te pouri e e afa'i ia ratou i roto i te Basileia o te Atua, no te mea ho'i e, ua matapo outou iho e te haere ra outou i roto i te pouri.

O te parau mau ana'e o te Parau a te Atua o te faahapa i te ao nei i te hara e o te titau i te taata ia tatarahapa e ia faaora ia ratou i te mau haavare a te diabolo e te mana o te basileia o te pouri na roto i te faaauraa i roto Ia'na. No reira,, te feia tei fanau-faahou-hia i roto Ia'na e te ora nei ia au i To'na hinaaro, e horo'ahia ïa ratou i te ora mure ore i te Mahana Haavaraa, ia farii ana'e te Parau a te Atua i te parau hopea i roto i te oraraa o te mau taata atoa.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.