Te paeraa o te tuhaa o te mauhaa tama'i pae varua a te Atua, o te tapo'i ïa no te faaoraraa. I roto i te mau Ephesia 6:17, Ua faaue o Paula i te feia mo'a ia oomo i te tapo'i mata o te faaoraraa. Ia au i te Bible, eaha te auraa o te tapo'i mata o te faaoraraa, e nahea e ti'a ai ia outou ia rave i te tapo'i mata no te faaoraraa e ia tape'a noa i te reira?
e, te parau mau no ni'a i te parau mau, e te vai ra te û mama o te parau-ti'a; E ua ahuhia to outou avae i te faaineineraa i te evanelia o te hau; Hau atu i te mau mea atoa, Te raveraa i te paruru o te faaroo, E nehenehe ta outou e tamǎrû i te mau ofa'i auahi atoa a te feia ino. E a rave i te tapo'i mata o te faaoraraa (Ephesia 6:14-17)
O Iesu Mesia te e'a no te faaoraraa
Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ora, o te e'a hoê roa ïa e tae atu ai i te Atua e te e'a hoê roa e tae atu ai i te ora. O te Mesia te Faaora e te Faaora no te taata i topa. O Iesu Mesia ana'e e To'na toto te nehenehe e faaora ia outou i te mana o te diabolo, Tauturu, e faaora ia outou e faatahoê ia outou i te Atua. Aita e rave'a ê atu no te ora.
E mau tamarii hoi outou paatoa na te Atua na roto i te faaroo ia Iesu Mesia. No te rahiraa o outou mai ta te Mesia tei bapetizohia i roto i te Mesia, ua tuuhia i ni'a i te Mesia (Galatia 3:26-27)
Te taata, te feia e ti'aturi nei ia Iesu Mesia, tei fanau-faahou-hia i roto ia'na, e tei riro mai ei mea hamanihia apî, No'na ïa.
Ua ahu te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia i te Mesia. E haere ratou i roto i te te mauhaa tama'i pae varua a te Atua e a rave i te tapo'i mata o te faaoraraa, Mai ia Iesu.
Ua tuuhia te tapo'i mata o te faaoraraa i ni'a ia Iesu’ Rima
I Isiaia i Isaia 59:17 te tai'o nei tatou no ni'a ia Iesu e mea nahea to Iesu oomoraa i te hoê tapo'i mata no te faaoraraa i ni'a i to'na upoo.
Yeah, aita te parau mau e manuïa; e o tei faaru'e i te ino, e faariro ïa ia'na iho ei ofa'i: e ua ite te Fatu i te reira, e ua inoino oia i te mea e, aita e haavaraa. E ua ite Oia e, aita e taata, e ua uiui oia e aita e taata arata'i: no reira, ua horo'a mai To'na rima i te ora Ia'na; To'na parau-ti'a, ua turu te reira Ia'na. No te mea ua oomo Oia i te parau-ti'a mai te ahu arapoa, e te hoê hiti upoo o te faaoraraa i ni'a i To'na upoo; e ua oomo Oia i te mau ahu no te faautua ei ahu, e ua ahu oia i te itoito mai te hoê ahu (Isaiah 59:15-17)
Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua e te Parau ora, i ni'a i te fenua nei no te faaora (ōfa'i) i te mana o te diabolo, te hara e te pohe, e faaho'i-faahou-raa mai i te hau i rotopu i te Atua e te taata. (A tai'o atoa: Eaha te huru hau i rave ia Iesu i ni'a i te fenua?).
E taata parau-ti'a o Iesu e ua haere oia i ni'a i te parau mau e te parau-ti'a o te Atua ma te hiti o te faaoraraa i ni'a i to'na upoo.
No te Metua to'na feruriraa e to'na ora eiaha râ no te ao nei e te arii o te ao nei (te diabolo).
Ua poro Iesu i te parau mau o te Atua i te mau vahi atoa ta'na i haere, Ua horo'a te reira i te faaoraraa i te feia e veve ra i te tauturu, e ua faaitoito i te taata ia tatarahapa. Ua faaite Iesu i te e'a no te faaoraraa.
Ua farii Iesu i te Atua. Na roto i To'na te haapa'o, Ua haapa'o noa Iesu i to'na Metua, e aita te diabolo i ti'a ia'na ia tape'a ia'na e ia tomo i roto i to'na oraraa.
Na roto i te peeraa i te Varua ma te haapa'o i te hinaaro o To'na Metua, Ua haere o Iesu ma te tapo'i mata o te faaoraraa i ni'a i to'na upoo. No te Atua to ' na feruriraa e ua paruruhia oia i te mau haavare atoa, faahemaraa, e te aroraa a te diabolo e to'na basileia.
Noa ' tu te mau tamataraa e rave rahi a te diabolo, aita te diabolo i nehenehe e faahema ia Iesu ia rave i te hara.
Auê te nehenehe o to ' na avae o te faaite ra i te mau parau apî maitai e te hau
Auê te nehenehe o to ' na avae i nia i te mau mou'a o te afai ra i te parau apî maitai, e faaite te reira i te hau; e faaite mai te reira i te mau parau apî maitai, o te faaite i te faaoraraa; o te parau ra ia Ziona, Te faatere nei to oe Atua! (Isaiah 52:7)
Ua horoa mai o Iesu i te hi'oraa no nia i te huru o tatou, ei tao'a hamaniraa apî, ia haere i roto i te parau mau e te parau-ti'a o te Atua ia au i To'na hinaaro e ia haere i roto i te faaoraraa a te Atua, ia nehenehe tatou e pato'i i te mau aroraa atoa a te diabolo, e tae noa'tu i ta'na mau aroraa i roto i to tatou mau feruriraa.
Na roto i te haapa'oraa i te Parau, E riro outou ei ite no Iesu e e faaite i To'na I'oa. E poro outou i te evanelia a Iesu Mesia e e faaite outou i te e'a no te faaoraraa i te mau taata o tei riro noa â ei mea hamanihia tahito, o te ti'aturi nei i te mau haavare a te diabolo, e o te ora nei i roto i te faatîtîraa a te hara e te pohe ma te mata'u.
E faaora outou i te mau taata o te haapa'o nei i to outou piiraa mai roto mai i te mana o te diabolo. Mai ia Iesu ana'e, Ua riro oia ei Ite no te Atua, ma te rave i te mau mea atoa i roto i To'na mana, ma te faaora i te nunaa i te mau haavare e te mana o te diabolo.
Te farii nei te hamaniraa apî i te tapo'i mata o te faaoraraa
E tō'a 'oe, o vai oia i teie mahana, ōtahi, te faaohiparaa i te reira no te faaroo e te here; No te hoê taime, te ti'aturiraa i te ora. Aita hoi te Atua i faataa ia tatou no te riri, no te farii râ i te faaoraraa na roto i to tatou Fatu o Iesu Mesia, Ua pohe o vai no tatou, terā, te ara ra anei tatou e aore râ, te taoto ra anei tatou, e ti'a ia tatou ia ora amui e O'na(1 Te mau mea 5:8-10)
Teie râ, i muri iho, ua itehia mai te hamani maitai e te here o te Atua to tatou Faaora i te taata, E ere na roto i te mau ohipa parau-ti'a ta tatou i rave, tera râ, ia au i To'na aroha, ua faaora Oia ia matou, na roto i te horo'araa i te tahi faahouraa, e te patu-faahou-raa i te Varua Maita'i; Te vahi ta'na i papa'i ia tatou na roto ia Iesu Mesia, to tatou Faaora; Te parau-ti'a-raa-hia ïa e To'na aroha, e ti'a ia tatou ia horo'a i te mau tao'a i te fenua ia au i te ti'aturiraa o te oraraa mure ore (Ati 3:4-7)
No ǒ mai te faaoraraa i te Atua eiaha râ i te tahi atu! Eita te hoê taata e nehenehe e faaorahia na roto i ta ' na iho mau ohipa. No reira, ua riro te faaoraraa ei ô no ǒ mai i te Atua ra.
E nehenehe ana'e te faaroo ia Iesu Mesia e To'na toto e farii i teie ô no ǒ mai i te Atua ra. (a.o.. John 3:16-17, Roma 5:9, Ephesia 2:8-10).
Na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, To'na toto, e te faaauraa i roto Ia'na, e farii outou i te faaoraraa a te Fatu e e faaorahia outou.
Na roto i te faaauraa, ua riro mai outou ei taata hamani apî; e tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) e ia farii i te ora mure ore.
Noa'tu e, te ora nei outou i te ao nei, no te faaauraa i te Mesia, e ere ho'i na te ao nei i te mea.
Ei tamarii fanau-faahou-hia na te Teitei Roa a'e, no te Basileia o te Atua outou, i reira Iesu Mesia te Arii e te mau mana'o. (a.o.. Isaiah 9:6; Daniela 7:27; John 12:13-15; 18:36-37; Ā'ati'a 2:30; Ephesia 1:20-22; Kolosa 1:13-14; 1 E hō'ē 1:17; 6:15, Ju'a 1:25; Tō'o'a 17:14; 19:16).
Eaha te hiti o te faaoraraa?
Te tapo'i mata no te faaoraraa, o to outou ïa faaoraraa i roto i te Mesia, e to outou haereraa i muri i te Varua ma te haapa'o i te parau e te hinaaro o Iesu e te Metua.
Na roto i te aroha o te Atua, ua faaorahia outou na roto i te toto o Iesu Mesia. E faaorahia outou i te pohe e e faaorahia outou na roto i te poheraa o te tino e te ti'a-faahou-raa o te varua.
I teie nei, ua faaorahia outou, E ora outou na roto i to outou faaoraraa i roto i te Mesia e to outou ti'araa i roto Ia'na. E haere outou ia au i te Parau e i te Varua, O vai te faahoho'a ra i te hinaaro o te Atua. Ia nehenehe ia outou ia tape'a i to outou faaoraraa i roto i to outou oraraa i ni'a i te fenua nei. (A tai'o atoa: Ua tāpe'a, E tape'a-maite-raa?).
Te parahi nei te Varua Mo'a i roto i te hamaniraa apî
Na roto i te bapetizoraa i te Varua Mo'a, ua farii outou i te Varua Mo'a. Te vai ra te Varua Mo'a i roto ia outou, i reira te hinaaro o te Atua (Ta'na ture) Ua papa'ihia te reira i ni'a i to outou aau.
Tera râ,, E mea tino noa â to outou feruriraa aita i faaapîhia. No reira, e fifi to outou feruriraa. E nehenehe to outou feruriraa e tape'a ia outou ia haapa'o i te mau parau e te hinaaro o te Atua e ia haapa'o i te Parau e te Varua Mo'a.
E mea titauhia ia faaapî i to outou feruriraa i te parau a te Atua (Te Bible). Ia ore to outou feruriraa ia feruri faahou mai te ao nei e ia ti'aturi i ni'a i te tino, te paari e te ite o te ao nei (ite aivanaa), tera râ, mai te Parau te huru; Te ti'aturi nei oia ia Iesu Mesia i te Varua, te paari e te ite o te Atua.
A faaapî ai outou i to outou feruriraa e a farii ai outou i te feruriraa o te Mesia, E feruri outou, parau, A haere e a haere mai ta Iesu i mana'o, Ua parau, ua ohipa e ua haere i ni'a i te fenua.
Na te feruriraa e faataa i to outou e'a i roto i te oraraa
Na te feruriraa e faataa i to outou e'a i roto i te oraraa, no te mea te mau mana'o atoa, īoa, e no roto mai te ohipa i te feruriraa. No reira, E mea ti'a ia faaapî i to outou feruriraa i te parau mau o te Atua. No reira, na roto i te faaauraa i to outou feruriraa na roto i te Parau e na roto i te fariiraa i te Atua e Ta'na Parau, Te vai ra te mau mea atoa i roto i to outou oraraa i raro a'e i te mana o te Atua. E feruri outou i To'na Ō'opa, A faaite i Ta'na mau parau e To'na parau mau, e ia haere i ni'a i te parau mau.
Mai te mea e, e faaapî outou i to outou feruriraa i te Parau a te Atua, eita ïa outou e riro faahou ei taata ite ore e ei ereraa i te ite. Tera râ, e farii outou i te paari e te ite o te Atua, e e ite outou i To'na hinaaro.
Na roto i te, E ite outou i te parau mau e e haamou i te mau haavare, te mau paruru a te diabolo, e te basileia o te pouri i roto i to outou feruriraa. E ite outou, o vai oe i roto i te Mesia, e eaha te mana e te faufaa ai'a ta outou i farii i roto Ia'na. No roto mai i teie parau mau, E haere outou na roto i te faaroo e te haapa'oraa i te Atua e e ora outou mai te hamaniraa apî. (A tai'o atoa: ‘Te mau vahi puai i roto i te feruriraa o te taata‘).
E mea maitai a'e te taata mǎrû i te riri i te taata puai; e o tei faatere i to'na varua, hau atu ïa i te taata o te haru i te hoê oire. (Tau 16:32)
Nahea te diabolo e aro ai i to outou feruriraa?
Te rave nei te diabolo i te mau mea atoa ta'na e nehenehe e rave no te faaora ia outou e no te faaru'e ia outou i te Atua e i Ta'na Parau. No te mea ho'i e, ua ite te diabolo i te mana o te feruriraa, Te pupuhi atoa nei oia i ta'na mau pere i ni'a i to outou feruriraa. Te rave nei te diabolo i te mau mea atoa ta'na e nehenehe e rave no te imi i te hoê e'a i roto i to outou upoo, no te tomo i roto i to outou feruriraa, e no te haru i to outou feruriraa.
Te faaohipa nei oia i to outou mau mana'o, Te mau mana'o, Te mau nota, Ō'opa, e te mau parau a te taata, ia tanu i te feaa e te mata'u i roto i to outou feruriraa, ia feaa outou i te mau parau a te Atua e te oraraa o te Atua, e e feaa outou i to outou faaoraraa e to outou ti'araa tamarii na te Atua.

E faaatea ê te diabolo ia outou i te Bible no te tape'a ia outou i te ite ore. E faatere oia i to outou taime, na roto i te mau faahuehueraa, tō'iri'iri, e te mau mea o te oraraa i te mau mahana atoa. E faaamu oia i to outou feruriraa na roto i ta ' na mau ravea faaanaanataeraa. (A tai'o atoa: ‘ā'a 'oehō'ē).
E rave te diabolo i te mau mea atoa ta'na e nehenehe e rave no te haru i to outou feruriraa, ia ti'aturi outou i ta'na mau haavare e ia ora ia au i ta'na mau haavare.
E tamata oia i te iriti i te tapo'i mata o te faaoraraa i ni'a i to outou upoo, ia ore to outou feruriraa ia riro faahou ei no te Mesia, i te diabolo râ.
Ua ite te diabolo e, tei roto anei oia i to outou feruriraa, E fatu oia i to outou ora. No te mea hoi e no roto mai te mau mea atoa i te feruriraa o te taata. Na te upoo e faataa i te ohipa o te tino.
No reira, E mea ti'a ia outou ia vai ara noa, ia ara noa, e ia haapa'o maitai i te mau mea ta outou e tuu i roto i to outou feruriraa, e te mau mea ta outou e faaroo e e hi'o.
Na outou e faaoti eaha te mau mea ta outou e faaohipa i to outou taime e eaha te mau mea ta outou e faaamu i to outou feruriraa. Na oe e faaoti e vai to oe feruriraa. E e faaite outou i te mea e mea faufaa roa no outou e i hea to outou mafatu, na roto i te mau mea ta outou e rave.
A imi i te mau mea, Tei te tahi a'e o te mau ohipa i tupu.
Mai te mea e, e ti'a outou i piha'i iho i te Mesia, A imi i taua mau mea ra i ni'a nei, i reira te Mesia i parahi ai i ni'a i te rima atau o te Atua. A taui i to outou here i ni'a i te mau mea, Te mau mea i nia i te fenua nei. Ua pohe?, e te huna ra to outou oraraa i te Mesia i roto i te Atua (Kolosa 3:1-3)
Ei hamaniraa apî, tei faataa-ê-hia i te ao nei e no te Mesia oia, e? ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e oomo i te ahu o te taata apî. E imi outou i taua mau mea, te vai ra i nia i te, i reira te Mesia e parahi ai i te rima atau o te Metua.
E faaamu e e faaapî outou i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua. Mai teie te huru, E ite outou i te parau mau e te hinaaro o te Atua e e nehenehe ta outou e ite i te mau haavare i te parau mau.
E farii outou i te feruriraa o te Mesia, i reira te hinaaro o te Atua e faatere ai.
E vai to outou feruriraa ia Iesu Mesia, e e auraro outou ia Iesu Mesia; te Parau e e ora outou na roto i te faaroo ia au i te Varua ia au i To'na hinaaro.
Teie râ, mai te peu e eita outou e farii i te ahu i te taata apî e te tamau noa ra outou i te faaamu i to outou feruriraa na roto i te mau parau e te mau mea o teie nei ao, E vai noa to outou feruriraa i te pae tino.
Mai te mea e, e vai noa to outou feruriraa i te pae tino, E feruri outou, A paraparau e a haere mai te ao nei e eiaha e tu'u ia Iesu Mesia; te parau.
No te aha te hoê feruriraa pae tino e enemi ai i te Atua?
Ua riro te feruriraa tino ei enemi i te Atua, no te mea eita te hoê feruriraa tino e farii i te Atua. Eita te hoê feruriraa tino e haapa'o i te mau parau a te Atua e e rave i To'na hinaaro. Teie râ, e mea teoteo te feruriraa tino e e faateitei oia ia ' na iho i nia i te Atua e i To ' na hinaaro (Ta'na ture (Roma 8:5-8)).
No te ao nei te hoê feruriraa tino e te arii o teie nei ao (te diabolo), e te auraro i te hinaaro o te diabolo, o te faatere nei i roto i te tino na roto i te hara e te pohe. No reira, Eita taua taata ra e ora i roto i te ti'amâraa a te Mesia e i roto i te hau o te Atua. E ora te taata i roto i te faaheporaa a te pouri e te mana o te diabolo.
No reira, A rave i te tapo'i mata o te faaoraraa!
Nahea outou ia oomo i te tapo'i mata o te faaoraraa e ia tape'a noa i te tapo'i mata o te faaoraraa?
Te rave nei outou i te hiti upoo o te faaoraraa na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia e te tape'a nei outou i te hiti upoo o te faaoraraa, na roto i te faaroo e te horo'araa ia Iesu Mesia; te Te taata papa'i no te faaoraraa mure ore e te faaearaa i roto Ia'na.
Na roto ia Iesu Mesia e To'na toto, ua faaorahia outou. Mai te mea e, e haapa'o noa outou ia Iesu Mesia e e vai noa outou i roto i te Parau, e a haapa'o i Ta'na mau faaueraa e eiaha e faaru'e Ia'na e Ta'na mau parau i roto i to outou oraraa, e tape'a outou i to outou faaoraraa.
Te Atua e te Metua o to tatou Fatu o Iesu Mesia, tei fanau faahou ia tatou i te hoê ti'aturiraa ora na roto i te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia mai te pohe mai, ia au i To'na aroha rahi, I te tahi a'e, e te parau, e aita roa ' tu e, ua tapeahia oe i te ra'i, Na roto i te mana o te Atua na roto i te faaroo i te faaoraraa, ua ineine ïa no te faaite i te taime hopea.
Te oaoa rahi nei outou i te reira, tera râ, no te hoê tau, mai te mea e, e titauhia, Te oto nei outou na roto i te mau faahemaraa huru rau: Te tamataraa o to outou faaroo, e mea faufaa a'e te reira i te auro o te mou, Noa'tu e, e tamatahia te reira i te auahi, e nehenehe e itehia te arueraa, te faatura, e te hanahana i te faaiteraa mai o Iesu Mesia: O vai tei ore i ite, te here ra outou; i roto ia vai, noa'tu e, aita outou e ite ra Ia'na i teie nei, te ti'aturi nei râ, te oaoa nei outou i te oaoa e ore e nehenehe e faaitehia e te hanahana: Te fariiraa i te hopea o to outou faaroo, e tae noa'tu i te faaoraraa o to outou varua (1 Peter 1:3-9)
Ua riro te evanelia a te Mesia ei mana o te Atua no te faaoraraa
No te mea e ere vau i te haamâ no te evanelia a te Mesia: no te mea ho'i e, o te mana ïa o te Atua no te faaoraraa i te mau taata atoa e faaroo ra; i te taime matamua, e tae noa ' tu i te Greek (Roma 1:16)
Ua faaorahia outou e no te mea ho'i e, ua ahuhia to outou avae i te faaineineraa i te evanelia o te hau, E poro outou i te evanelia a Iesu Mesia. E riro outou ei ite no'na e e faaite outou i te e'a no te faaoraraa i te tahi atu mau taata.
E poro outou e eiaha e haamâ i te evanelia. No te mea ho'i e, te evanelia a te Mesia, o te mana ïa o te Atua no te faaora i te mau taata atoa e ti'aturi ra.
'Ia riro ei miti no te fenua’





