E rave rahi o te ora nei ma te riri e te inoino i nia ia vetahi ê no te mau ino atoa e te parau - tia ore i ravehia i nia ia ratou. Ua î to ratou feruriraa i te mau haamana'oraa mauiui o te tau i ma'iri a'enei e te mau mana'o no ni'a ia ratou i te ino, o te faatere nei i to ratou feruriraa e to ratou oraraa. E rave ratou i te hoê ti'araa o te feia i roohia i te ati e e faaite i to ratou mau oto i te mau taata atoa, e putuputu ratou. Ua hepohepo ratou, ua î ratou i te riri, e i te tahi mau taime, ua inoino atoa, e aita ratou e nehenehe e faaore i te hara a te tahi atu taata(s). No reira, aita ratou e ora nei i roto i te ti'amâraa, tera râ, te ora nei ratou i roto i te faatîtîraa i te tau i ma'iri a'e nei. Te vahi pe'ape'a râ, e ere teie ohipa i te mea noa i rotopu i te feia ti'aturi ore, i rotopu atoa râ i te mau Kerisetiano. E rave rahi kerisetiano aita i ite i te mea huna o te faaoreraa i te hara, no te mea mai te peu e e ite ratou i te parau huna o te faaoreraa i te hara, E faaore ratou i te hara a vetahi ê eiaha râ e tapea i te riri i nia ia vetahi ê. Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te faaoreraa hara? No te aha mea faufaa roa ai ia faaore i te hara a vetahi ê? Eaha te mea huna o te faaoreraa hara?
Te hotu maramara o te oreraa e faaore i te hara
E rave rahi feia faaroo, o te ore e ora i roto i te faaoreraa hara, i roto râ i te oreraa e faaore i te hara, e 'oe, aita ratou e ora nei i roto i te ti'amâraa, i roto râ i te faatîtîraa. Eita ta ratou e nehenehe e faaore i te hara a te tahi atu taata e aore râ, te tahi atu mau taata e ia faaru'e i te mau mea i ma'iri, e no reira, te ora nei ratou mai te te mau tavini no tahito ra. Te pari nei e te faahapa nei ratou ia vetahi ê no to ratou mau oto e te parau-ti'a ore, Ua ravehia te reira ia ratou, e eita ta ratou e nehenehe e aore râ,, eita ratou e, a vaiiho i te reira.
Teie râ, e ere anei i te mea huru ê, ua teimaha roa outou i te mau a'oraa no te here i roto i te ekalesia, e e rave rahi feia faaroo (mis)faaohipa i te parau ‘here' e te poroi o te here i te mau taime atoa, no te faati'a e no te farii i te mau hara e te mau ohipa ino, aita râ ratou e faaohipa nei i te poroi o te here ia ratou iho e aita ratou e faaore i te hara a vetahi ê?
Te aroha nei ratou i te mau taata, o te ora nei i roto i te mau hara, e te rave i te mau mea, e mea faaino te reira i te Atua e e patoi To'na hinaaro, aita râ ratou e aroha i te taata, o tei rave i te hoê hape ma te ite e aore râ, ma te ite ore e o tei hape ia ratou.
Te parau-ti'a ore, e ravehia ïa i te Atua, E ere te oraraa i roto i te hara i te mea ino e e ere i te mea ino, e eita e ti'a ia faautuahia, tera râ, te parau-ti'a ore, e ravehia ra te reira i ni'a i te mau taata, e mea hape e e ino, e e tia ia faautuahia.
Te haapapu faahou ra teie haerea, i te evanelia no teie tau Ua riro te taata ei pû, eiaha râ i te Atua.
Te faaite nei teie haerea, taua taata ra, o te parau ra e e kerisetiano oia, aita i fanau-faahou-hia, tera râ, no roto noa â oia i te te u'i tahito no te tino ōtahi; i'oa, e te parahi noa ra â oia i nia i te terono o to ' na iho oraraa e te faaterehia ra oia e te tino. Aita â te tino i pohe, te ora noa ra â râ. E ere teie taata i te melo o te u'i apî o te taata i te pae varua fanau-faahou-hia, te parahi ra o Iesu i ni'a i te terono i roto i to'na oraraa, e o vai te pee i te Varua. No te mea na roto i teie haerea, o te tupu mai i te hoê feruriraa ino, E aufau te taata i te mau hara e te mau ohipa ino, i reira te feia hara A tamau noa i te faaoromai.
E nehenehe te hoê taata e parau, terā (s)te ti'aturi nei oia e (s)e tamarii oia na te Atua, te mau ohipa râ no te faati'araa e te fariiraa i te mau hara, e te faaite ra te oraraa ma te ore e faaore i te hara i te tahi atu mea.
Te parau ra o Iesu, ia ite outou i te tumu raau na roto i te mau hotu. E ere teie hotu o te oreraa e faaore i te hara i te hoê hotu no te Varua, no te tino râ. Mai te peu e e tamau noa te hoê taata i te haere ma te ore e faaore i te hara, te faaite ra te reira e te pee nei te taata i te tino e te arataihia ra oia e to ' na mau mana'o e to ' na mau mana'o.
Ua riro te oreraa e faaore i te hara mai te inuraa i te ava taero
E rave rahi Kerisetiano o te mana'o ra e te hamani ino ra ratou e te hamani ino ra ratou ia vetahi ê na roto i te oraraa ma te ore e faaore i te hara, te tahi râte, e hamani ino ratou ia ratou iho e e hamani ino ratou. Ua roohia ratou i teie hotu maramara, ta ratou e amo ra.
Te vai ra te hoê parau, te parau ra 'Ua riro te oreraa e faaore i te hara mai te inuraa i te ava taero, te tiai noa ra i te poheraa o te tahi atu.’ E parau mau mau te reira! No te mea na roto i te oraraa ma te ore e faaore i te hara, Eiaha outou e hamani ino i te hoê taata, ia oe iho râ. No te mea, a ora ai outou e teie riri atoa, Te mau mana'o ino, e te hoê aau ino e te riri, te tamau noa ra te tahi atu i to'na oraraa e aita oia e mauiui noa'tu.
E mea fifi roa te mau faaueraa a Iesu no teie taata ruhiruhia
Aita Iesu i haapa'o i te tino, i muri noa'e râ i te Varua, e te mau opuaraa maitai roa ' ' e no te nunaa o te Atua. No reira, Ua haapii oia ia ratou Ta'na mau faaueraa, o te mau faaueraa ïa e te mau faaueraa a te Metua. Inaha, Ua horoa Iesu i te tahi mau faaueraa fifi a'e, no te mea ua ite Iesu i te aravihi o te taata apî. Ua ite oia e ua ti'a i te taata apî ia faatupu i te ture, mai Ta'na i rave (A tai'o atoa: ‘E nehenehe ta ' u e faaoti i te ture?’).
Te mau faaueraa a te Atua e a Iesu e mea fifi roa no te taata tahito no te tino, e ere oia i te pae varua e te haere nei i muri a'e i te tino, e no reira, te arataihia ra oia e to ' na mau mana'o, Te feruri, Te mau mana'o e te mau hoho'a, e te mau varua veve o te ao nei. Teie râ, no te taata apî, o vai te pae varua e Ua parahi Iesu Mesia; te Parau e te pee nei i te Varua na roto i te mana o te Varua Mo'a, e ere teie mau faaueraa i te mea fifi (A tai'o atoa: ‘Te aroraa e te paruparu o te taata ruhiruhia').
A faaore mai i ta matou mau tarahu, a faaore ai tatou i te hara a tatou
Horo'a mai ia matou i teie mahana ta matou maa i te mau mahana atoa. E faaore mai i ta matou mau tarahu, a faaore ai tatou i te hara a tatou (Mataio 6:12)
I te taime a, o tei ore i na reira Ta'na atu, ua ani ia Iesu ia haapii ia ratou nafea ia pure, Ua faahiti atoa Iesu i te tuhaa o te faaoreraa hara.
Ia pure ana'e outou i te pure a te Fatu, te fafau ra outou e, e faaore outou i te hara a to outou mau taata i tarahu, O vai te feia tei hamani ino ia outou, ua hamani ino ia outou, e aore râ, ua rave outou i te hoê mea pato'i i to outou hinaaro e aore râ, to outou mana'o. I teie nei, te tape'a ra anei outou i ta outou fafauraa i te Atua e te rave ra anei outou i ta outou fafauraa ia'na, na roto i te faaoreraa i te hara a vetahi ê aore ra aita.
E nehenehe ta outou e parau e e fafau i te mau mea atoa ta outou e hinaaro, tera râ, mai te mea e, e tape'a outou i ta outou mau parau e ta outou mau fafauraa. No te mau parau atoa ta outou e parau, E faaite outou i te mahana haavaraa (Mat 12:36). No reira, A ara i te mau fafauraa ta outou e rave ra, Eiaha râ e tamau noa. No te mea mai te peu e aita outou e rave i ta outou i fafau e rave, e taata haavare oe, e e ere te vahi hopea o te feia haavare i te mea maitai roa (Tō'o'a 21:8).
Ia faaore ana'e outou i te hara a vetahi ê, E faaore to outou Metua i te ra'i ia outou
Ia faaore hoi outou i te mau hara a te taata, E faaore atoa outou i te hara o to outou Metua i te ra'i: Teie râ, mai te peu e eita outou e faaore i ta ratou mau hara, Eita to outou Metua e faaore i ta outou mau fifi (Mataio 6:14)
E parau fifi teie! No te mea ua parau Iesu ia Iesu, mai te mea e, aita outou e faaore i te hara a vetahi ê (ia outou), Eita to outou Metua i te ra'i e faaore i ta outou mau hara (ia'na). ta'na i te auraa, mai te mea e, aita outou e faaore i te hara a vetahi ê, E faautua to outou Metua i te ra'i ia outou no te mau hara atoa ta outou i rave ia'na, e te parau, E nehenehe to outou vahi hopea e taa ê i ta outou e mana'o ra.
I to Petera uiraa ia Iesu ehia rahiraa taime e tia ia ' na ia faaore i te hara a te hoê taata, o vai tei hara ia ' na, e mai te peu e e hitu taime te reira, Ua pahono Iesu ia'na: “e hitu ahuru taime e hitu”.
Ua faahiti Iesu i te parau no te faaoreraa i te hara i roto i te hoê parabole e ua parau oia:
No reira, ua faaauhia te basileia o te ra'i i te hoê arii, o te faahapa i ta ' na mau tavini. E i to ' na haamataraa i te mana'o, ua afaihia te hoê ia'na, o ta'na i horo'a ia'na hoê ahuru tausani taleni. Teie râ, no te mea aita oia i aufau, ua faaue to'na arii ia hoohia'tu oia, e ta'na vahine, e te mau tamarii, e ta'na mau mea atoa, e te aufauraa e ravehia.
Te tavini, āre'a, ua topa i raro, e ua haamori ratou ia'na, ma'ohi'ohi, "Ariki, A faaoromai mai ia'u, e na'u e aufau i te mau mea atoa ia oe”. I muri iho, ua aroha te arii o taua tavini ra, e ua tatara oia ia'na, e ua faaore i ta'na tarahu.
Teie râ, ua haere taua tavini ra i rapae, e ua ite oia i te hoê o to'na mau hoa tavini, hoê hanere moni ta'na i horo'a ia'na: e ua tuu oia i te rima i ni'a ia'na, e ua haru ia'na i to'na korokoro, ma'ohi'ohi, “A aufau mai i ta oe tarahu”. E ua topa to'na hoa tavini i raro i to'na avae, e ua taparu ia'na, ma'ohi'ohi, “A faaoromai mai ia'u, e na'u e aufau i te mau mea atoa ia oe”. E aita oia e hinaaro: ua haere râ oia e ua tuu ia'na i roto i te fare auri, e tae roa'tu i te taime ua aufau oia i te tarahu.
I to to'na mau hoa tavini iteraa i te ohipa i ravehia, ua tatarahapa rahi ratou, e ua haere atu ratou e faaite i to ratou Fatu i te mau mea atoa i tupu. I muri iho, to'na Fatu, i muri a'e i to'na piiraa ia'na, ua parau atu oia ia'na, “E te tavini ino ., Ua faaore au i taua tarahu atoa ra oe, no te mea ua hinaaro oe ia'u: Eita anei outou e aroha i to outou hoa tavini, mai ta'u i aroha ia outou?” E ua riri to ' na Fatu, e ua tuu atu ia ' na i te feia hamani ino, e tae roa'tu i te taime ua aufau oia i ta'na mau mea atoa. Mai te reira atoa ta to'u Metua i te ra'i e rave ia outou, mai te mea e, aita outou e faaore i te hara a to ratou mau taea'e ma to outou aau (Mataio 18:23-35)
E ti'a i te Atua ia faaore e ia haamo'e, aita râ outou e?
E ia pure ana'e outou, Fa'aito'o, mai te mea e, e mana'o to outou no te pato'i i te hoê: ia faaore atoa to outou Metua i te ra'i i ta outou mau hara. Teie râ, mai te peu e eita outou e faaore i te hara, eita atoa to outou Metua i te ra'i e faaore i ta outou mau hara (Mareko 11:25-26)
E ti'a i te Atua ia faaore i te hara, Eiaha râ outou e faaore i te hara? E ere i te mea tano! Aita te Bible e parau ra no nia i te mau tiaraa faahiahia e te vai ra te taata i nia ' ' e i te Atua. O te Atua te Atua Mana Hope e te Atua Teitei, e mai te peu e e faaore te Atua i te hara, i muri iho, tei fanauhia na'na e no'na, e A pee ia Iesu, e ti'a atoa ia faaore i te hara.
Mai te mea e, ua riro mai outou ei mea hamanihia apî e ua farii outou i te natura o te Atua na roto i te Varua Mo'a e ora ra i roto ia outou, i muri iho e faaore outou i te hara, mai Ia'na.
Ia ani te hoê taata i te faaoreraa hara, E faaore outou i te hara. ta'na i te auraa, eita outou e ora faahou i te tau i ma'iri a'enei e e faautua i te hoê taata. Eiaha outou e tatara i te afata o te mau mea i ma'iri, i roto i te hoê aparauraa, e a faahiti i te mau hape atoa a taua taata ra e ta ' na i rave ia outou. No te mea te auraa o te faaoreraa i te hara, o te haamoeraa ïa outou i te reira.
E ere te faaoreraa i te hara i te mea, “E faaore au i te hara, eita roa'tu râ vau e haamo'e i te reira.” No te mea mai te peu e eita roa ' tu outou e haamoe i te reira, i muri, te parau mau, Aita outou i faaore i te hara o taua taata ra. E nehenehe outou e parau e ua faaore outou i te hara, mai te peu râ e te vai noa ra â te fifi i roto i to outou aau e to outou feruriraa, Aita outou i faaore i te hara o taua taata ra.
Eaha te mea huna o te faaoreraa hara?
E rave rahi mau kerisetiano, o te huti ra i te hoê afata teimaha i nia i te hoê taura i te mau mahana atoa. E ere te reira i te hinaaro o te Atua. Ua faaue Iesu i ta ' na mau pǐpǐ ia faaore i te hara a vetahi ê no taua tumu ra, ia ore ana'e outou e farii i te faaoreraa hara a to outou Metua i te ra'i, mai te peu râ e faaore outou i te hara a vetahi ê, e i ô nei te parau huna rahi no te faaoreraa i te hara: mai te mea e, e faaore outou i te hara a vetahi ê, E faaorahia outou i te mau mea i ma'iri e e nehenehe ta outou e faaru'e i te mau mea i ma'iri (A tai'o atoa: ‘Ua riro anei oe ei tavini no te tau i ma'iri a'e nei?’).
Mai te mea e, e faaru'e outou i te mea i ma'iri, E ora outou i roto i te ti'amâraa. Eita outou e mauruuru faahou, Mataku, e te pato'iraa i raro, e oaoa râ outou, oa'oa, e te ti'aturiraa e te ite te hau o te Atua i roto i to outou ora.
A faaore i te hara, e e faaorehia to outou hara
E nehenehe ta outou e pure i te mau mea atoa ta outou e hinaaro no te faaoraraa i te mau mea i ma'iri a'e nei, eita râ te Atua e pahono i ta outou pure. Eaha i te haere 'o'ona? No te mea ua horo'a mai te Atua ia outou i te mana e te pahonoraa no te faaoraraa i te tau i ma'iri a'e nei, na roto i te faaoreraa i te hara a vetahi ê.
Ua horo'a mai te Atua i ta'na Parau ia outou, i reira To'na hinaaro i papa'ihia ai. Ona Ua riro te Word ei buka arata'i no Ta'na mau tamaroa e ta'na mau tamahine i ni'a i te fenua nei. Mai te mea e, e farii outou i te mau parau a te Atua e e faaohipa i te reira i roto i to outou oraraa, e no reira, a riro mai ai ei taata rave i te Parau, i muri iho, te faahopearaa o te mau parau pae varua atoa, E itehia te reira i roto i to outou oraraa (A tai'o atoa: ‘Te mau taata e faaroo nei, e te mau rave'a‘).
Ua horo'a mai te Atua ia outou Ta'na Parau e To'na mana, e ia outou iho te reira, mai te mea e, e ti'aturi outou Ia ratou e e ti'aturi outou Ia'na, na roto i te raveraa, te mea ta'na i faaue ia outou ia rave.
Ua iritihia te faaoreraa hara mai roto mai i te parau Heleni ‘aohō'ē. Te auraa ra: no te ti'amâ hope, Eiaha, (I te tino) Fafano'i, ti'amā, tapa'i (Haere ma te feruri), e aore râ, (fa'aro'o) Ia pohe, tohora, e aore râ, (i te pae taa ê) fa'ata'a (Te mau faaauraa a Strong).
Ia faaore ana'e outou i te hara, to'na auraa ra, ia vaiiho ana'e outou ia haere, E faati'ahia outou e e vaiihohia outou (Luka 6:37). Teie râ, ia outou te reira, mai te mea e, e faaroo outou i to outou tino, e tape'a noa i te taura e e huti noa i te afata teimaha, e aore râ, ia faaroo outou i te Parau e te Varua e ia haapa'o ia ratou, na roto i te faaru'eraa i te taura.
'Ia riro ei miti no te fenua’


