Ua riro te Basileia o te ra'i ei Basileia i te pae varua. No te mea e ere te nunaa o te Atua i te mea pae varua, Ua faaohipa Iesu i te mau hoho'a e te mau hi'oraa no roto mai i te fenua natura e te oraraa mau i te mau mahana atoa no te faaite i te Basileia o te Atua, Rima, e a haapii i te mau parau tumu i te pae varua e i te pae morare. E nehenehe outou e parau, ua iriti Iesu i te pae varua i roto i te natura. Te hoê o teie mau tuhaa, o te parabole ïa o te pape i roto i te Mataio 13. What is the meaning of the parable of the sower?What do the soil and the seed represent in the parable of the sower?
What is the meaning of the parabole o te taata rui?
I roto i te paroita, Ua paraparau Iesu no ni'a i te Basileia o te ra'i e na huru ti'aturiraa e maha (Te mau). Ua faaau Iesu i te Pare e te mau huero i te Basileia o te ra'i.
E (Iesu) spake many things unto them in parables, ma'ohi'ohi, Hi'o, Ua tere atu te reira i ni'a i teie mahana no te haere i teie mahana; I to ' na, Ua topa te tahi mau huero i te tahi e te tahi, e ua tae mai te mau hu'ahu'a e ua haamou ia ratou: I te tahi mau vahi, ua topa te tahi mau vahi, I te tahi a'e pae o te ao nei, ua iti roa te mau fenua i roto i te mau fenua no te pae miti: e ua paari mai ratou, no te mea aita ratou e: E inahai ana'e te mahana i to ' na mahana, Ua ha'uti ratou; e aita ta ratou e tumu, Tae atu i te. E ua topa vetahi i rotopu i te mau mea; e te mau mea, e ua ani ia ratou: Teie râ, ua topa te tahi atu i nia i te fenua, e ua faanaho i te reira, e te tahi mau hanere matahiti, Te vai ra te tahi mau, te tahi mau. O vai tei faaroo i te tari'a, Aamui. (Mataio 13:3-9, Mareko 4:3-8, Luka 8:5-8)
E mea maitai roa te Basileia ei mau huero. Te faahoho'a ra te mau huero i roto i te parabole o te pape i te Parau a te Atua, o te fariihia i roto i te oraraa o te feia faaroo. Te oraraa e te oraraa o te taata faaroo, E faatupu te huero i te mau huaai aore ra aita.
Ia hamani ana'e te taata faaroo i te mau huaai, E itehia te Basileia o te Atua i roto i te oraraa o te taata faaroo.
E au te mau u'ana o te pape i te hoê â huero. Teie râ, te huero (te mau parau a te Atua) E faatupu te reira i te mau huaai i nia i te repo (te ‘ repo repo’ o te feia; mau; te ora o te ora o te ora).
Is the believer born again and has the believer received te hoê mafatu apî? Eaha te huru o te oraraa o te taata faaroo? Has the believer laid down his or her flesh in Jesus Christ and does (s)Ua imi faahou oia i te mau ohipa atoa, te vai ra i nia i te? Aore râ, te here noa ra â te taata faaroo i to ' na iho oraraa e a imi i te mau mea, Te vai ra te hoê vahi i nia i te fenua e te mau aueueraa fenua?
What is the meaning of the seed that fell by the way side?
Ia faaroo ana'e te hoê taata i te parau a te basileia, e aita e, i muri iho, e tae mai oia i te fare auri, e ua hopu i te reira i roto i to'na aau. Teie oia tei farii i te huero na roto i te e'a (Mataio 13:19)
I roto i te paroita, te mau huero tei topa i nia i te e'a o te taata faaroo, te faaroo nei i te mau parau a te Atua, aita râ oia i ite i te mau parau a te Atua. E rave rahi tumu e nehenehe te reira e faatupu i te reira.
Maybe the believer is not born again and therefore doesn’t understand the spiritual things of the Kingdom of God. mai te mea Te hoê taata ruhiruhia Eita ta'na e nehenehe e ite e e taa i te mau mea pae varua o te Basileia o te Atua.
Teie râ, e ere te taata natura i te mau mea o te Varua o te Atua: no te mea e mea maamaa ratou ia'na: aita hoê a'e ta ' na i ite, no te mea e mea huru ê ratou i te pae varua (1 Korinetia 2:14)
Te tahi atu tumu paha, e aita te mau parau a te Atua i faataa - maitai - hia aore ra i roto i te hoê huru hape o te nehenehe e faatupu i te arepurepuraa.
But it can also be that the attention of the believer is drawn away while listening to the words of God or while reading the Bible.
I te hoʻeʻāmui, E rave rahi tumu, t mārō'i, te faaroo ra i te mau parau a te Atua, Eiaha e taa i te mau parau a te Atua.
Mai te mea e, e faaroo te taata faaroo i te mau parau o te Basileia, aita râ oia i ite i te reira, I muri (Ma te ho'i) e ua haru mai i te mau huero. The devil catches away the words that are sown in his heart.
Ei faahopearaa, the seed shall not grow and shall not produce fruit.
What is the meaning of the seed that fell on stony places?
Teie râ, ua farii te reira i te huero i roto i te mau vahi o te one, E mea atoa oia o te faaroo i te parau, e te oaoa i te fariiraa i te reira; Teie râ, aita oia e a'a i roto ia ' na iho, aita râ e: no te mea e tupu mai te triblation aore ra te hamani - ino - raa no te parau, e te pohe (Mataio 13:20-21)
The seed that was received in stony places represents the believers, Te vai ra te mau taata i roto i te natura e te feia e faaroo ra i te reira. These believers are tossed to and fro and carried about with every wind of doctrine.
I muri noa ' ' e i te hoê pororaa e te hoê haapiiraa apî, ua horo ratou ei mamoe ma te ore e faaroo i te taata poro e ia faaroo i te taata poro e ia pee ia'na.
Te imi tamau nei te taata faaroo i te mau haapiiraa apî e te haaputuputu nei oia i te mau orometua haapii e rave rahi e te faaroo nei ratou ia ratou. The believer is eager to learn and attend a lot of conferences and seminars and feeds himself (or herself) with all these doctrines. E farii oia i te mau parau ma te oaoa, tera râ, e ere teie i te oaoa i te mea tano.
No te mea, no te mea ho'i e, e ho'i mai te taata faaroo i te fare e e tamau noa i to'na oraraa i te mau mahana atoa, e aore râ, te faaohipa nei i te mau mea, ta'na i haapiihia, i roto i to'na ora, ma te ite ore i te mau faahopearaa oioi e aore râ, ia ite ana'e oia i te patoiraa, E faaore te feia faaroo e te mau mea atoa ta ' na i ite i te mau mea atoa ta ' na i ite.
His whole life he is learning and attending seminar after seminar without coming to the knowledge of the truth (2 E hō'ē 3:7).
The believer that endures for a while, Eita ta ' na e nehenehe e faaruru i te triblation e te hamani - ino - raa
ōhipa, o vai tei, aita e tumu i roto i te. Te faaamu nei oia i te ite e te mau ohipa i tupu i ni'a i te tahi atu mau taata, Hau atu. Te mana'o nei te taata faaroo e e taairaa to ' na e o Iesu, tera râ, te parau mau, e aita to'na e taairaa e o Iesu Mesia; te parau, tera râ, e te mau taata e te hoê feruriraa feruriraa, Ua faatupu te taata faaroo i to ' na iho mana'o (A tai'o atoa: Nafea Iesu e hamani ai i te mau Kerisetiano).
No te mea e taui oioi noa te patoiraa e te patoiraa, te faatereraa aore ra te hamani - ino - raa no te Parau a te Atua, e aita i ti'a i te feia faaroo e ti'a ia ti'a.
Eita te taata faaroo e tape'a i te parau mau; te parau a te Atua, tera râ, te vai ra te mau scuka i te faaheporaa a te mau taata e te mau faatereraa. (A tai'o atoa: Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te hamani - ino - raa i te mau taime hopea).
Te hinaaro nei te taata faaroo ia fariihia e ia au i te reira e te mau taata e te oraraa mai te ao nei.
Eita oia e hinaaro e ite i te hamani - ino - raa aore ra e inoino oia e te taata no te mau parau a te Atua. No reira, te patoi nei te taata faaroo i te mau mea o ta te Atua e patoi ra.
E rave rahi mau parau faaite e te mau parau, mai te aroha e te here, E faaohipahia te reira e te taata e faaroo ra i te huru o to ' na haerea e no te faaino e no te faaoromai i te hara. However the believer fools himself by thinking that he walks in love by accepting sin. But that is a lie from the devil.
Eiaha e haere i te here, the believer walks in false love as an enemy of the cross (A tai'o atoa: Te pae miti o te moana).
ōhipa, Aita to ' na e a'a i roto i te mau expose no te hoê taime. Te faaroo nei e te farii nei oia i te Parau ma te oaoa, tera râ, ia tupu ana'e te faatitiaifaroraa e te hamani - ino - raa no te Parau, E ere te reira i te hoê hua.
Wat is the meaning of the seed that fell among thorns?
O te reira atoa te huero i fariihia i rotopu i te mau mea i tupu, o te faaroo ra i te ta'o; e te haapa'o-maitai-raa o teie nei ao, e te ereraa i te moni, āpā, e mea au roa na'na (Mataio 13:22)
E o tei pohe i rotopu i te mau mea e toru, te hea, i to ratou faarooraa, Haʻamata, e ua î roa i te mau utuuturaa e te mau oaoa o teie oraraa, e aita e hotu i te vahi tia roa (Luka 8:14)
I roto i te paroita, the seed that fell among thorns represents the believer, o tei faaroo i te Parau a te Atua, aita râ to'na aau i horo'a roa i te Fatu. Te faatumu nei oia i ni'a i te mau mea o teie ao. Te mau mea e te mau utuuturaa o te oraraa i te mau mahana atoa, o te taata faaroo.
Te faatumu nei to'na oraraa i ni'a ia'na iho, i to ' na utuafare, rahi, manuïaraa, Te mau mana'o tauturu no te, mā'ohi. E mea maitai roa te taata i ni'a i te pae varua, eiaha râ i te pae varua i ni'a i te mau mea o te Basileia o te Atua.
Te arata'ihia ra oia e te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino e te faatumu nei oia i ni'a i te mau haamaitairaa o te opu, Te mau mana'o tauturu no te, e te mau tao'a, Eiaha râ te tao'a pae varua e te mau tao'a, e te faaohipa nei i te hoê evanelia haavare e te mau rave'a no te ite i ta'na e hinaaro (A tai'o atoa: E horo'a vau ia outou i te mau tao'a o teie nei ao).
Ua hi'opo'a-maite-hia to'na mana'o e to'na oraraa, te tahi mau tao'a, e te mau oaoa o teie nei ao. No taua parau ra, e mea au roa te parau e eita te reira e faatupu i te mau huaai.
What is the meaning of the seed that fell into good ground?
Teie râ, ua farii oia i te huero i roto i te repo maitai o te faaroo ra i te parau, e aita; E mau huaai atoa te mau huaai, e toru e'a, e te tahi mau hanere matahiti, Te vai ra te tahi mau, te vai ra te tahi e toru ahuru i nia (Mataio 13:23)
I roto i te paroita, te huero tei fariihia i roto i te vahi maitai, o te tō'ura'a Ho'i, o te farii e o te taa i te parau a te Atua.
E tai'o te taata faaroo, pōpō, e te mau mana'o i ni'a i te Parau e te haapiihia ra e te Varua Mo'a.
ōfa'i ua pohe to'na ora i roto ia Iesu Mesia e to'na varua i te ti'araa mai Ia'na. No reira, e mea pae varua te taata faaroo e te faatumu nei i ni'a i te mau mea o te Basileia o te Atua.
Te hinaaro nei teie taata faaroo e te ti'aturi nei e, ua hamani-ino-hia e ua faati'ahia te reira na roto i te Parau e te Varua Mo'a. Eiaha roa'tu oia ia pato'i e ia orure hau, e eita oia e pato'i i te mau parau a te Atua e Ta'na mau faatitiaifaroraa.
Aita roa'tu, E faaroo oia, a hi'opo'a i ta'na mau parau e a faaohipa i Ta'na mau parau i roto i to'na oraraa e a faaoromai, e no reira, e paari to'na varua e e faatupu te reira i te mau hua.
Eiaha te taata e faaamu i to'na feruriraa i roto i te mau vahi atoa o teie nei ao, e eita ïa e haafifihia e te mau huru ohipa, Hamani-ino-raa, Vaiuru, Tātou, tō'iri'iri, fa'ahouhia, here no te moni, Te mau mana'o tauturu no te, te mau tao'a rahi, e te tahi atu mau mea maamaa o te ao nei. Teie râ, e imi te taata faaroo i teie mau mea i nia i te fenua nei e aita i nia i te fenua nei. E tamau noa oia i te ti'a i ni'a i te Parau noa'tu te pato'iraa e te mau hamani-ino-raa o te mau taata. No reira, eita oia e nehenehe e mǎrû e e faatupu oia i te mau huaai.
'Ia riro ei miti no te fenua’





