Te paraina; te tahi atu mau huru tiaturiraa e maha

Ua riro te Basileia o te ra'i ei Basileia i te pae varua. No te mea e ere te nunaa o te Atua i te mea pae varua, Ua faaohipa Iesu i te mau hoho'a e te mau hi'oraa no roto mai i te fenua natura e te oraraa mau i te mau mahana atoa no te faaite i te Basileia o te Atua, Rima, e a haapii i te mau parau tumu i te pae varua e i te pae morare. E nehenehe outou e parau, ua iriti Iesu i te pae varua i roto i te natura. Te hoê o teie mau tuhaa, o te parabole ïa o te pape i roto i te Mataio 13. Eaha te auraa o te pare o te pape? Eaha te repo e faahoho'a ra i roto i te pape e te mea e tupu mai i roto i te pape o te pape?

Te vahi i faataahia

E e rave rahi oia i te mau mea atoa, ma'ohi'ohi, Hi'o, Ua tere atu te reira i ni'a i teie mahana no te haere i teie mahana; I to ' na, Ua topa te tahi mau huero i te tahi e te tahi, e ua tae mai te mau hu'ahu'a e ua haamou ia ratou: I te tahi mau vahi, ua topa te tahi mau vahi, I te tahi a'e pae o te ao nei, ua iti roa te mau fenua i roto i te mau fenua no te pae miti: e ua paari mai ratou, no te mea aita ratou e: E inahai ana'e te mahana i to ' na mahana, Ua ha'uti ratou; e aita ta ratou e tumu, Tae atu i te. E ua topa vetahi i rotopu i te mau mea; e te mau mea, e ua ani ia ratou: Teie râ, ua topa te tahi atu i nia i te fenua, e ua faanaho i te reira, e te tahi mau hanere matahiti, Te vai ra te tahi mau, te tahi mau. O vai tei faaroo i te tari'a, Aamui. (Mataio 13:3-9, Mareko 4:3-8, Luka 8:5-8)

I roto i te paroita, Ua paraparau Iesu no ni'a i te Basileia o te ra'i e na huru ti'aturiraa e maha (e maha huru kerisetiano). Ua faaau Iesu i te Pare e te mau huero i te Basileia o te ra'i. E mea maitai roa te Basileia ei mau huero. Te faahoho'a ra te mau huero i roto i te parabole o te pape i te Parau a te Atua, o te fariihia i roto i te oraraa o te feia faaroo. Te oraraa e te oraraa o te taata faaroo, E faatupu te huero i te mau huaai aore ra aita. Ia hamani ana'e te taata faaroo i te mau huaai, E itehia te Basileia o te Atua i roto i te oraraa o te taata faaroo.

E au te mau u'ana o te pape i te hoê â huero. Teie râ, te huero (te parau) E faatupu te reira i te mau huaai i nia i te repo (te ‘ repo repo’ o te feia; mau; te ora o te ora o te ora).

O te ti'aturi ïa i te taata ti'a Ta'na atu e te vai ra anei te feia faaroote hoê mafatu apî? Eaha te huru o te oraraa o te taata faaroo? Eaha te huru o te taata faaroo i raro iho i to'na tino i roto ia Iesu Mesia (s)Ua imi faahou oia i te mau ohipa atoa, te vai ra i nia i te? Aore râ, te here noa ra â te taata faaroo i to ' na iho oraraa e a imi i te mau mea, Te vai ra te hoê vahi i nia i te fenua e te mau aueueraa fenua?

Te huero tei topa i roto i te

Ia faaroo ana'e te hoê taata i te parau a te basileia, e aita e, i muri iho, e tae mai oia i te fare auri, e ua hopu i te reira i roto i to'na aau. Teie oia tei farii i te huero na roto i te e'a (Mataio 13:19)

I roto i te paroita, te mau huero tei topa i nia i te e'a o te taata faaroo, te faaroo nei i te mau parau a te Atua, aita râ oia i ite i te mau parau a te Atua. E rave rahi tumu e nehenehe te reira e faatupu i te reira.

E ere paha te taata faaroo i te mea Ta'na atu i roto i te varua e no reira, aita oia i ite i te mau mea pae varua o te Basileia o te Atua. mai te mea Te hoê taata ruhiruhia Eita ta'na e nehenehe e ite e e taa i te mau mea pae varua o te Basileia o te Atua.

e ere te taata natura i te mau mea o te Varua o te Atua

Teie râ, e ere te taata natura i te mau mea o te Varua o te Atua: no te mea e mea maamaa ratou ia'na: aita hoê a'e ta ' na i ite, no te mea e mea huru ê ratou i te pae varua (1 Korinetia 2:14)

Te tahi atu tumu paha, e aita te mau parau a te Atua i faataa - maitai - hia aore ra i roto i te hoê huru hape o te nehenehe e faatupu i te arepurepuraa.

Teie râ, e nehenehe atoa te reira e anaanataehia e te taata faaroo, a faaroo noa ' i oia i te mau parau a te Atua aore ra a taio ai i te Bible.

I te hoʻeʻāmui, E rave rahi tumu, t mārō'i, te faaroo ra i te mau parau a te Atua, Eiaha e taa i te mau parau a te Atua.

Mai te mea e, e faaroo te taata faaroo i te mau parau o te Basileia, aita râ oia i ite i te reira, I muri; Ma te ho'i, e ua haru mai i te mau huero; te mau parau e vai ra i roto i to'na aau. Eita te huero e tupu e eita te reira e faatupu i te hua.

Te huero i topa i nia i te mau vahi sony

Teie râ, ua farii te reira i te huero i roto i te mau vahi o te one, E mea atoa oia o te faaroo i te parau, e te oaoa i te fariiraa i te reira; Teie râ, aita oia e a'a i roto ia ' na iho, aita râ e: no te mea e tupu mai te triblation aore ra te hamani - ino - raa no te parau, e te pohe (Mataio 13:20-21)

I roto i te paroita, te huero tei fariihia i roto i te mau vahi o te mau mahana, o te mau taata faaroo, Te vai ra te mau taata i roto i te natura e te feia e faaroo ra i te reira. Ua haruhia ratou i te mau vahi atoa o te haapiiraa i te mau mata'i rorofai atoa. I muri noa ' ' e i te hoê pororaa e te hoê haapiiraa apî, ua horo ratou ei mamoe ma te ore e faaroo i te taata poro e ia faaroo i te taata poro e ia pee ia'na.

Te imi tamau nei te taata faaroo i te mau haapiiraa apî e te haaputuputu nei oia i te mau orometua haapii e rave rahi e te faaroo nei ratou ia ratou. E mea au na te taata faaroo ia haapii e ia amui atu i roto i te mau putuputuraa e rave rahi e te mau putuputuraa rahi, e e faaamu oia ia'na iho i roto i teie mau haapiiraa atoa. E farii oia i te mau parau ma te oaoa, tera râ, e ere teie i te oaoa i te mea tano.

No te mea, no te mea ho'i e, e ho'i mai te taata faaroo i te fare e e tamau noa i to'na oraraa i te mau mahana atoa, e aore râ, te faaohipa nei i te mau mea, ta'na i haapiihia, i roto i to'na ora, ma te ite ore i te mau faahopearaa oioi e aore râ, ia ite ana'e oia i te patoiraa, E faaore te feia faaroo e te mau mea atoa ta ' na i ite i te mau mea atoa ta ' na i ite.

Te haapii nei oia i te taatoaraa o to ' na oraraa e te haere ra oia i te afaraa o te putuputuraa i muri a'e i te putuputuraa ma te ore e ite i te parau mau no nia i te parau mau (2 E hō'ē 3:7).

ōhipa, o vai tei, Eita ta ' na e nehenehe e faaruru i te triblation e te hamani - ino - raa

ōhipa, o vai tei, aita e tumu i roto i te. Te faaamu nei oia i te ite e te mau ohipa i tupu i ni'a i te tahi atu mau taata, Hau atu. Te mana'o nei te taata faaroo e e taairaa to ' na e o Iesu, tera râ, te parau mau, e aita to'na e taairaa e o Iesu Mesia; te parau, tera râ, e te mau taata e te hoê feruriraa feruriraa, Ua faatupu te taata faaroo i to ' na iho mana'o (A tai'o atoa: Nafea Iesu e hamani ai i te mau Kerisetiano).

ā'ai'a

No te mea e taui oioi noa te patoiraa e te patoiraa, te faatereraa aore ra te hamani - ino - raa no te Parau a te Atua, e aita i ti'a i te feia faaroo e ti'a ia ti'a.

Eita te taata faaroo e tape'a i te parau mau; te parau a te Atua, tera râ, te vai ra te mau scuka i te faaheporaa a te mau taata e te mau faatereraa (A tai'o atoa: Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te hamani - ino - raa i te mau taime hopea).

Te hinaaro nei te taata faaroo ia fariihia e ia au i te reira e te mau taata e te oraraa mai te ao nei. Eita oia e hinaaro e ite i te hamani - ino - raa aore ra e inoino oia e te taata no te mau parau a te Atua. No reira, te patoi nei te taata faaroo i te mau mea o ta te Atua e patoi ra.

E rave rahi mau parau faaite e te mau parau, mai te aroha e te here, E faaohipahia te reira e te taata e faaroo ra i te huru o to ' na haerea e no te faaino e no te faaoromai i te hara. Teie râ, te haavare nei te feia faaroo ia ' na iho na roto i te mana'o e te haere ra oia e te here Te pahonoraa i te hara, tera râ, e mea au ore te reira no roto mai i te diabolo. Eiaha e haere i te here, te vai ra te feia patoi i te here ei enemi o te satauro (A tai'o atoa: Te pae miti o te moana).

ōhipa, Aita to ' na e a'a i roto i te mau expose no te hoê taime. Te faaroo nei e te farii nei oia i te Parau ma te oaoa, tera râ, ia tupu ana'e te faatitiaifaroraa e te hamani - ino - raa no te Parau, E ere te reira i te hoê hua.

Te huero tei topa i rotopu i te mau mea

O te reira atoa te huero i fariihia i rotopu i te mau mea i tupu, o te faaroo ra i te ta'o; e te haapa'o-maitai-raa o teie nei ao, e te ereraa i te moni, āpā, e mea au roa na'na (Mataio 13:22)

E o tei pohe i rotopu i te mau mea e toru, te hea, i to ratou faarooraa, Haʻamata, e ua î roa i te mau utuuturaa e te mau oaoa o teie oraraa, e aita e hotu i te vahi tia roa (Luka 8:14)

I roto i te paroita, te huero tei fariihia i rotopu i te mau mea e tupu mai i muri iho, o te taata faaroo, o tei faaroo i te Parau a te Atua, aita râ to'na aau i horo'a roa i te Fatu. Te faatumu nei oia i ni'a i te mau mea o teie ao. Te mau mea e te mau utuuturaa o te oraraa i te mau mahana atoa, o te taata faaroo (A tai'o atoa: Te here nei anei outou i te Atua ma to outou aau atoa?).

E taui anei te Atua i To'na hinaaro no te mau hinaaro e te mau hinaaro o te mau taata

Te faatumu nei to'na oraraa i ni'a ia'na iho, i to ' na utuafare, rahi, manuïaraa, Te mau mana'o tauturu no te, mā'ohi. E mea maitai roa te taata i ni'a i te pae varua, eiaha râ i te pae varua i ni'a i te mau mea o te Basileia o te Atua.

Te arata'ihia ra oia e te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino e te faatumu nei oia i ni'a i te mau haamaitairaa o te opu, Te mau mana'o tauturu no te, e te mau tao'a, Eiaha râ te tao'a pae varua e te mau tao'a, e te faaohipa nei i te hoê evanelia haavare e te mau rave'a no te ite i ta'na e hinaaro (A tai'o atoa: E horo'a vau ia outou i te mau tao'a o teie nei ao).

Ua hi'opo'a-maite-hia to'na mana'o e to'na oraraa, te tahi mau tao'a, e te mau oaoa o teie nei ao. No taua parau ra, e mea au roa te parau e eita te reira e faatupu i te mau huaai.

Te huero tei topa i roto i te hoê niu maitai

Teie râ, ua farii oia i te huero i roto i te repo maitai o te faaroo ra i te parau, e aita; E mau huaai atoa te mau huaai, e toru e'a, e te tahi mau hanere matahiti, Te vai ra te tahi mau, te vai ra te tahi e toru ahuru i nia (Mataio 13:23)

I roto i te paroita, te huero tei fariihia i roto i te vahi maitai, o te tō'ura'a Ho'i, o te farii e o te taa i te parau a te Atua.

Te moni no te Varua

E tai'o te taata faaroo, pōpō, e te mau mana'o i ni'a i te Parau e te haapiihia ra e te Varua Mo'a.

ōfa'i ua pohe to'na ora i roto ia Iesu Mesia e to'na varua i te ti'araa mai Ia'na. No reira, e mea pae varua te taata faaroo e te faatumu nei i ni'a i te mau mea o te Basileia o te Atua.

Te hinaaro nei teie taata faaroo e te ti'aturi nei e, ua hamani-ino-hia e ua faati'ahia te reira na roto i te Parau e te Varua Mo'a. Eiaha roa'tu oia ia pato'i e ia orure hau, e eita oia e pato'i i te mau parau a te Atua e Ta'na mau faatitiaifaroraa. Aita roa'tu, E faaroo oia, a hi'opo'a i ta'na mau parau e a faaohipa i Ta'na mau parau i roto i to'na oraraa e a faaoromai, e no reira, e paari to'na varua e e faatupu te reira i te mau hua.

Eiaha te taata e faaamu i to'na feruriraa i roto i te mau vahi atoa o teie nei ao, e eita ïa e haafifihia e te mau huru ohipa, Hamani-ino-raa, Vaiuru, Tātou, tō'iri'iri, fa'ahouhia, here no te moni, Te mau mana'o tauturu no te, te mau tao'a rahi, e te tahi atu mau mea maamaa o te ao nei. Teie râ, e imi te taata faaroo i teie mau mea i nia i te fenua nei e aita i nia i te fenua nei. E tamau noa oia i te ti'a i ni'a i te Parau noa'tu te pato'iraa e te mau hamani-ino-raa o te mau taata. No reira, eita oia e nehenehe e mǎrû e e faatupu oia i te mau huaai.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.