i teie mahana, Hoê ahuru mau tumu, ta te Atua i horoa mai, E mea pinepine i te faariro i te ino e te hoê hopoia teimaha. Ia au i te mau kerisetiano e rave rahi, te mau Faaueraa Hoê Ahuru Ahuru Te hoê o te mau faatereraa hau e te mau taairaa. E mai te peu e ua faaorahia te mau Kerisetiano i te Ture e te ora nei ratou i raro a'e i te aroha, e rave rahi Kerisetiano o te ore e hinaaro e rave i te hoê noa ' e mea i roto i te mau Ture Hoê Ahuru e te tahi atu mau (ta'ato'era'a) te mau faaueraa a te Atua e ua patoi atu i te reira. Teie râ, no te aha te mau Kerisetiano e, tei fanauhia e te Atua na roto i te faaauraa i te Mesia, pato'i i te mau Ture Hoê Ahuru? Te mea ino roa ' ' e no nia i te mau faaueraa matamua a te Atua?
No te aha te Atua i horoa ' i i te mau Ture Hoê ahuru ia Mosesa
No te ite, no te aha te mau Ture Hoê ahuru i ino roa ' i, e ti'a ia tatou ia hi'opo'a i te tumu o na Ture Hoê Ahuru a te Atua.
I muri a'e i to te Atua faaoraraa i to ' na nunaa i te faatîtîraa e te aratairaa ia ratou i rapae i Aiphiti, Ua faaau te Atua i te hoê fafauraa e to'na nunaa. Ua amui te nunaa i roto i te Faufaa, na roto i te fariiraa e, e faaroo ratou i te reo o te Fatu.
Ua papai te Atua i na Ture Hoê Ahuru i te e piti papa'i ofai. Ua horo'a'tura oia ia Mosesa i na papa'i ofai e piti e te mau Ture Hoê Ahuru. E tia i te nunaa Iseraela ia haapao i na Ture Hoê Ahuru a te Atua.
Ua riro na Ture hoê ahuru ei tuhaa no te ture a Mosesa. Ua opuahia ratou no te (Te fana) to te topa-piti, tei mau i roto i te tino hara e to ' na varua tei raro a'e i te mana o te pohe.
Ua tupu mai na Ture hoê ahuru na roto mai i te Varua o te Atua, no roto mai i To'na natura, e ua faahoho'a i To'na hinaaro no (ōfa'i)tāne.
Ua riro te reira ei parau i papaihia a te Atua, ua opuahia te reira ei arata'iraa no To'na nunaa. Ua opuahia te reira no te taa ê ia ratou i te mau nunaa etene, ia haere ma te parau-ti'a e ia ora i te mo'a ei nunaa a te Atua i ni'a i te fenua nei. Na roto i te haapaoraa i te parau a te Atua, aita ratou i faahoho'a noa i to ratou Atua. Teie râ, ua faatura e ua faateitei atoa ratou i to ratou Fatu te Atua, ōfa'i, te Taata Hamani i te ra'i e te fenua e te vai ra te mau mea atoa i roto i te.
E ere te hoê ahuru ture i te mea ino, mea maitai râ. No te mea ho'i e, e mea maitai te Atua, e te hinaaro nei Oia i te mea maitai roa a'e no Ta'na mau tamarii.
Ua ite te Atua i te mau ture pae varua. No te mea ua hamani e ua haamau te Atua ia ratou.
No To'na maitai, Ua horo'a te Atua i ta'na mau tamarii i te mau Ture Hoê Ahuru. E paruru te mau Ture hoê ahuru ia ratou i te ino e fa'au'u, e te faatupu i te ora, e arata'i ia ratou i te fenua fafauhia e te ora mure ore.
Te fifi, o tei tapea i te nunaa ia haapao i te mau Ture Hoê Ahuru
Teie râ, te vai ra te hoê fifi, o tei tapea i te nunaa ia haapao i na Ture Hoê Ahuru a te Atua. Tera te tino hara o te nunaa a te Atua.
Aita te tino hara o te taata i hinaaro e auraro i te Atua e e haapa'o i Ta'na parau. Teie râ, ua orure te tino hara i te Atua, Ta ' na Parau, To'na.
O te huru ïa o te taata i topa, te ora ra i raro a'e i te mana o te diabolo, hara, e te pohe i roto i te pouri.
Aita te taata i topa i hinaaro e auraro i te hoê Atua e ore e itehia.
Aita te taata i topa i hinaaro e faaatea ê ia ' na iho i te mau Etene e to ratou mau peu tumu (Te ao). Teie râ, ua hinaaro te taata i topa ia ora mai te mau Etene e ia tavini i to ratou mau atua.
I te aha, Aita te taata i topa e hinaaro e auraro i te hoê noa ' tu mana. Te Atua anei, mātua, a'au, te mau paoti ohipa, e aore râ, te mau ti'a faatere, Te hinaaro nei te taata i topa ia riro ei atua no to'na iho oraraa, ia rave i ta'na iho mau faaotiraa e ia haere i to'na iho e'a.
E mea te'ote'o te taata i topa, tino fa'anatu, tia, haavare, aita e ti'aturihia, viivii, aio, faaturi, te hoê taata ofati i te fafauraa, e te eiâ, te riri, e te mau taparahiraa taata.
Tera te huru o te taata i topa, e te vai noa ra â te reira, o vai te huru o to'na metua tane, te Ino.
E ti'amâraa ta te mau taata ia haapa'o aore ra ia ore e haapa'o i na Ture Hoê Ahuru
Ua faaite mai te Atua i To'na natura e to'na hinaaro i te taata i topa, tei matapohia i roto i to'na feruriraa tino e te arii o te ao nei e te ora nei i roto i te pouri.
Ua horo'a te Atua ia'na iho na roto i ta'na parau e ua horo'a i te taata i te hoê maitiraa. E nehenehe ta te taata e ti'aturi i te Atua, e haapa'o i Ta'na mau parau, e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, e e ora i roto i To'na hinaaro, o tei faatupu i te parururaa, Te mau mana'o tauturu no te, mahana. Aore râ, aita te taata i nehenehe e tiaturi i te Atua e aita e haapao i Ta ' na mau parau, e pato'i i Ta'na mau faaueraa, e te ora i rapae i To'na hinaaro i muri a'e i te hinaaro o te tino, Te mau nota, e te mau hinaaro, o tei faatupu i te ino e te pohe.
E maitiraa ta te nunaa. Eita roa ' tu ratou e fana'o i te hoê mea aore ra e faautuahia no te hoê mea ma te ite ore.
Eaha te mau ture hoê ahuru a te Atua?
Te hoê ahuru ture, ta te Atua i horoa ia Mosesa i nia i te mou'a Sinai:
- Aita to oe e atua na mua ' ' e ia ' u ia ' u.
- Eita outou e horo'a i te hoê hoho'a atoa, e aore râ, te tahi atu mau mea i ni'a i te ra'i i ni'a, i raro iho i te fenua i raro a'e i te, e aore râ, te vai ra anei i roto i te pape i raro a'e i te fenua: Eita oe e horo'a ia outou iho ia ratou, Eiaha e tavini ia ratou: no te mea, te Fatu ta oe i ite, e te Atua haavare, te hi'opo'araa i te ino o te mau metua tane i ni'a i te mau tamarii i te toru e te maha o te u'i o ratou; E te here nei oia i te mau tausani o ratou o te here nei ia ' u, A tape'a i ta'u mau faaueraa.
- Eiaha oe e faahiti ma te faufaa ore i te i'oa o te Fatu, to oe Atua; no te mea, eita te Fatu e faahapa i te taata e faahiti ma te faufaa ore i To'na i'oa.
- A haamana'o i te mahana sabati, no te tape'a i te reira ia mo'a. E ono mahana ta oe e rave ai i te ohipa, e rave i ta oe ohipa atoa: Teie râ, te hituraa o te mahana, o te sabati ïa no Iehova, to oe Atua: Eiaha oe e rave i te hoê noa'e ohipa i reira, oe, e aore râ, ta oe tamaiti, e aore râ, ta oe tamahine, to oe tavini, aita atoa ta oe tavini, e aore râ, ta outou mau puaatoro, e aore râ, to oe taata ê i roto i to oe mau uputa: Ua hamani hoi te Fatu i te ra'i e te fenua i roto e ono mahana, te miti, e te mau mea atoa i roto ia ratou, e ua faafaaea i te hituraa o te mahana: no reira, ua haamaitai te Fatu i te mahana sabati, e ua haamo'a i te reira.
- A faatura i to oe metua tane e to oe metua vahine: ia roaa to oe mau mahana i ni'a i te fenua ta te Fatu, to oe Atua, e horo'a mai ia oe.
- Eiaha oe e taparahi.
- Aita oe e haamanii i te hoê vahine faaturi.
- Eiaha oe e eiâ.
- Eiaha oe e faaite haavare i to taata tapiri.
- Eiaha oe e hinaaro i te fare o to taata tapiri, Eiaha oe e hinaaro i te vahine a to taata tapiri, aita atoa ta ' na tavini, aita atoa ratou e tavini ia ratou, aita atoa ta ' na puaatoro, e aore râ, ta'na asini, e aore râ, te hoê mea a to taata tapiri (Exodo 20:1-17)
Te hoho'a o te Atua
Ua ite te taata atoa i te mau reo puai, e te mau uira, e te reo o te tetere, e te mou'a e puhipuhi ra: e ia ite ana'e te taata i te reira, ua iriti ê ratou, e ua ti'a i te atea ê. Na ka mea atura ratou ia Mosesa, A paraparau mai ia matou, e e faaroo tatou: Eiaha râ te Atua e paraparau mai ia tatou, Ia ore tatou ia pohe Na ua parau atura o Mosesa i te nunaa, Eiaha e mǎta'u: no te mea ua haere mai te Atua no te tamata ia outou, e ia vai To'na mata'u i mua i to outou mata, ia ore outou ia hara. E ua ti'a noa te taata i te atea ê, e ua haafatata atura o Mosesa i te pouri mero i reira te Atua e parahi ra. (Exodo 20:18)
Ua haamata'u anei te Atua i te nunaa? Aita, Ua faaite mai te Atua Ia'na iho e To'na rahi e To'na mana mana hope i roto i te fenua natura i te taata mau, o vai te pae varua. No reira, E mata'u ratou i te Fatu te Atua, e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, e eiaha e hara.
Ua tapea te mau Ture hoê ahuru i te nunaa ia ore ia ora i te hoê oraraa mo'a ore mai te mau Etene, o tei ora i roto i te orureraa hau i te Atua.
Ua mana'o te taata i topa i te mau Ture Hoê Ahuru ei mea ino
E ti'aturi outou, ua faariro te nunaa o te Atua i te mau Ture Hoê ahuru ei haamaitairaa. Ia î ratou i te oaoa i te parau ta te Atua Mana Hope i tono mai e ua faahoaraa ia'na iho i To'na nunaa. E ere râ te reira i te huru.
Feita te u'i taatoa, o tei faaorahia i raro a'e i te mana o Pharao e o tei ora ei tavini i raro a'e i to ' na faatereraa, ua hi'opoa ratou i na Ture Hoê Ahuru a te Atua e te tahi atu mau faaueraa morare ta te Atua i horoa ia ratou, eiaha mai te maitai, mai te ino râ e te hoê hopoia teimaha.
No te aha ratou i faariro ai i te hoê ahuru Ture ei hopoia ino e ei hopoia teimaha? No te mea ua tapea te mau faaueraa a te Atua ia ratou ia rave i te hinaaro o te tino e ia ora ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino i roto i te haamoriraa idolo, Fa'aterehia, te ino, e te viivii.
Na roto i te te pato'i nei i te Atua, fatata hoê u'i taatoa tei pohe i roto i te medebara e aita ratou i tae atu i te fenua fafauhia, maoti râ o Iosua e o Caleb.
Ua ti'aturi o Joshua e o Caleb i te Atua e To'na hanahana e ua ti'aturi raua. Ua mǎta'u ratou i te Fatu te Atua, na reira ratou i haapa'o ai i Ta'na mau faaueraa. Na roto i to ratou haapa'oraa i te Atua, ua tomo ratou i roto i te fenua, ua fafau te Atua ia ratou. Te hoê u'i apî taatoa, ua tomo ratou i roto i te fenua e ua rave i te fenua ei fenua no ratou.
Te faaohipahia ra anei na Ture Hoê ahuru i roto i te Faufaa Apî?
I muri iho, e rave tatou i te ture na roto i te faaroo? Te Atua Atua: Oia, Te haamau nei tatou i te ture (Roma 3:31)
Aita te hinaaro o te Atua i taui e eita atoa e taui. Ua parau Iesu, aita Oia i haere mai no te faaore i te ture, no te faatupu râ i te Ture. No te mea hoi e te faahoho'a ra te mau faaueraa morare o te Ture i te hinaaro o te Atua, Eita te mau faaueraa morare a te Atua e taui e e faaohipa-noa-hia te reira, i roto atoa i te Faufaa Apî.
Te taa-ê-raa ana'e i roto i te Faufaa Apî, o te, aita te Atua e ohipa faahou ra i te hoê nunaa pae tino, o te ora nei i roto i te hoê huru topa, tei atea ê i te Atua, tei mau i roto i te hoê tino hara, e te huru o te diabolo, na roto râ i te faaauraa i te Mesia, Te ohipa nei te Atua e te hoê nunaa pae varua, tei faaho'i-faahou-hia mai i roto i te Mesia i roto i to ratou ti'araa, tei tatarahapa i te Atua, e tei faaorahia mai roto mai i te tino hara, no te poheraa o te tino e te ti'a-faahou-raa o te varua i roto i te feia pohe (bapetizoraa), e te parahiraa o te Varua Mo'a.
Te vai ra te natura o te Atua i roto i te taata apî e na roto i te parahiraa o te Varua Mo'a, te mau faaueraa e te mau ture a te Atua, e faatere ra i roto i te Basileia o te Atua, ua papa'ihia te reira i roto i te feruriraa e i ni'a i te mafatu o te taata apî (Jeremieh 31:33-34, Heberia 8:10-13; 10:16-18).
Na roto i te tauiraa o te natura, E nehenehe ta te taata e haapa'o i te mau faaueraa a te Atua e a Iesu Mesia e e faatupu i te hinaaro o te Atua i roto i to'na oraraa.
Te faariro nei te taata apî i te hoê ahuru Ture ei mea tano eiaha râ ei mea ino e ei hopoia teimaha. Te tumu o te reira, no te mea ïa ua taui te huru o te taata. Aita te tino e faatere faahou ra i te taata, te Varua râ. Eita te taata e ora ia au i te tino, ia au râ i te Varua.
Ua riro te hinaaro o te Atua ei hinaaro o te taata apî
Auê ïa ratou e pii ra i te ino ei mea maitai, e te maitai e te ino; o te faariro i te pouri ei maramarama, e te maramarama no te pouri; o te tuu i te aro no te reka, e te mea tamărû no te aro! (Isaiah 5:20)
Taa ê noa'tu i te taata apî, o tei faariro i te mau Ture Hoê ahuru ei mea maitai, Te faariro noa ra â te taata ruhiruhia i na Ture hoê ahuru ei mea ino, te ture, e te hoê hopoi'a teimaha e te pato'i nei i te auraro.
E no te mea ho'i e, e rave rahi feia faatere ino i roto i te ekalesia, e taata ruhiruhia noâ ratou e e feruriraa tino to ratou, e rave rahi haapiiraa hape (Te mau tuhaa fenua), Ua tupu mai te hoê mea e au ra e mea faaroo, te tahi râte, no ǒ mai i te diabolo. No te mea hoi e te faateitei nei teie mau haapiiraa ia ratou iho i nia i te Atua e ta ' na Parau e te patoi ra te hinaaro o te Atua.
Ua turai teie mau haapiiraa hape e rave rahi taata e e mea ino roa na Ture Hoê ahuru, te ture, ta'a'ati, e aita faahou e faaohipahia i teie mahana. (A tai'o atoa: Te haapohe nei te mau haapiiraa a te mau diabolo i te ekalesia).
Mai roto mai i te faaapu no Edene, ua faahema te ophi ino ia Eva e ua turai ia ' na, e te faaueraa maitai a te Atua, Ua here ia ratou e ua hinaaro i te mea maitai roa a'e no ratou, e ere i te mea maitai, e mea ino râ.
Te faaueraa rahi
Fa'aro'o, o te faaueraa rahi ïa i roto i te ture? Ua parau Iesu ia'na, Te here nei oe i te Fatu o to oe aau atoa, e te mau mea atoa, e te feruriraa atoa. Teie te faaueraa matamua e te rahi. E mai te piti o te mea mai te reira te huru, E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru. Ua faatumuhia te ture atoa e te mau peropheta i ni'a i teie na faaueraa e piti (Mataio 22:36-40)
No te mea ho'i e, e rave rahi kerisetiano aita i fanau-faahou-hia e/aore râ, aita ta ratou e taairaa e o Iesu e te Metua na roto i te Varua Mo'a, e aita ratou e pure nei, aita ratou iho e tai'o e e tuatapapa i te Bible, a tiaturi râ i ni'a i te mau parau a te feia ‘haapii’, te ti'aturi nei ratou i te haavare a te diabolo e te faariro nei ratou i te hoê ahuru ture ei mea ino, te ture, te hoê hopoi'a teimaha, e te tahito,
Moekara, te parau ra ratou e aita te mau Ture Hoê ahuru e faaohipahia faahou ra, no te mea e tia noa i te mau Kerisetiano ia haapao i na faaueraa rahi roa e piti, tō'ere, ‘A here i te Atua ma to outou aau atoa’ e ‘A here i to taata tapiri mai ia oe iho ïa’. E parau mau, tera râ, ua parau Iesu i te tahi atu mea.
Ua parau Iesu, ua niuhia te Ture e te mau peropheta i nia i teie na faaueraa e piti. No reira, Te mau Ture Hoê Ahuru e te tahi atu mau Ture (ta'ato'era'a) te mau faaueraa a te Atua e te mau parau a te Atua, ta te mau peropheta i parau, A tape'a i teie na faaueraa e piti. (A tai'o atoa: Te here nei anei outou i te Atua ma to outou aau atoa? E Eaha te taime e here ai outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho?)
Te mea ino roa ' ' e no nia i te mau faaueraa matamua a te Atua?
Teie râ, eaha te mea ino roa ' ' e no nia i te mau Ture Hoê Ahuru? E rave rahi taime, Ia faaroo ana'e te taata i te hoê mea mai roto mai i te tahi atu mau taata, e e tata'i oioi noa ratou i te reira, no te mea e au ra e mea haapao maitai aore ra e mea maitai, e te anotau, ma te ite ore eaha ta ratou e parau mau ra.
- No te mea eaha te ino roa ' ' e no nia i te here i te Atua, e to outou mafatu, ʻAnuanua, mana'o, e te puai? E faatura i To'na i'oa e haamana'o i te mahana o te Fatu?
- Eaha te mea ino roa ' ' e no nia i te tapearaa i te haamoriraa idolo?
- No te aha e mea ino ai no te mau tamarii ia faatura i to ratou mau metua, ia faaroo e ia haapao ia ratou??
- Eaha te mea ino roa no ni'a i te parauraa i te parau mau?
- Eaha te ino roa ' ' e no nia i te tapearaa i te haapao maitai i to oe hoa faaipoipo?
- Eaha te mea ino roa no ni'a i te tape'araa i te haapa'o maitai i te fafauraa o te faaipoiporaa ta outou i rave?
- Eaha te mea ino roa no ni'a i te oreraa e haapohe i te taata, ma te vaiiho râ ia ratou ia ora?
- Eaha te ino roa ' ' e no nia i te oreraa e eiâ e te tapearaa i to outou rima i te mau tao'a a vetahi ê?
- Eaha te ino roa ' ' e ia mauruuru i te mau mea ta outou e farii maoti râ i te hinaaro i te mau tao'a a to taata tapiri?
Tārena, Eaha te mea ino roa no ni'a i teie mau mea atoa?
Na vai e faariro i te mau Ture Hoê ahuru ei mea ino?
E mana'ohia teie mau mea atoa ei mea ino no te feia, e mea ino ratou e no te diabolo e no te ao nei. No te mea aita ratou e here ra i te Atua, te here nei râ ratou ia ratou iho hau atu i te mau mea atoa e te hinaaro nei ratou e rave i ta ratou mau hinaaro tino. Aita ratou e hinaaro e faaroo e ia auraro i te Atua, e aore râ, te mau metua, e aore râ, te tahi atu mana.
E mea te'ote'o ratou, Te mau mana'o tauturu no te, e te hi'o. Te hinaaro nei ratou e haavare, rave i te ino, tavini i te tahi atu mau atua, e te faaô atu i roto i te mau haapaoraa etene e te mau ohipa tahutahu. Te hinaaro nei ratou e ora i (Te viivii ore i te pae no te) Te mau nota, e te faaturi, tā'ore'a Fa'aterehia, fa'ahiahia, ha'ape'e, fa'aterehia, e haapohe. No te mea ho'i e, te vai ra teie mau mea atoa i roto i to ratou natura; te natura hara tahito o te taata i topa. (A tai'o atoa: No te aha te Atua i faahiti ai i te tahi, E ere i te mea… e te hoê, E'a'ao'a…?).
No reira, Oia, o te parau ra e, te ti'aturi nei ratou, no roto râ ratou i te u'i o te taata i topa, E faariro te mau Ture Hoê ahuru ei mea ino, te ture, e te hoê hopoia teimaha.
E parau ratou, e mea ino roa na ture hoê ahuru a te Atua, te ture, e te tahito.
No te mea e, mai te tahi atu, eita ta ratou e nehenehe e rave i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino. Eita ta ratou e nehenehe e rave i te ino e e ora i roto (Te viivii ore i te pae no te) Te mau nota, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau mana'o tauturu no te, aita e faaore i te hara, iti, te amu, e te tahi atu â. e tia râ ia ratou ia faarue i te mau ohipa a te tino ta ratou e here rahi ra. E aita ratou e hinaaro e rave i te reira. (A tai'o atoa: Nahea ia tuu i te taata paari?).
Te feia râ e farii nei, a faaite mai, Te feia e parau ra e, te ti'aturi nei ratou e, no te u'i o te taata apî, e faariro ïa ratou i te mau Ture Hoê Ahuru ei mea tano e te papû.
E faariro ratou i te hoê ahuru ture ei mea maitai e e rave ratou i te reira na roto i te natura, no te mea ho'i e, e mea maitai te Atua, e ua fanauhia ratou na Ia'na e e To'na natura to ratou, e te here Ia'na ma to ratou aau atoa, ʻAnuanua, te feruriraa, te puai, e to ratou taata tapiri mai ia ratou iho (1 John 3).
'Ia riro ei miti no te fenua’






