E rave rahi ekalesia o te ore e faaterehia e e tapeahia mai roto mai i te hoê tomite parau mau e te maitai o te ohipa ia au i te hinaaro o te Atua, tei papa'ihia i roto i te Parau, fa'ahou, Hau, e te faaite nei i te mo'araa e te parau-ti'a o te Basileia o te Atua i te nunaa, tera râ, ua ino ratou. Eiaha râ i te parau-ti'a, Te vai ra te haamaniiraa toto. Ei faahopearaa o te haamaniiraa toto, e rave rahi ekalesia o te ore e haapa'o nei i te Parau ia au i te Varua e te hinaaro o te Atua, te haere ra râ ratou ma te haapa'o i te tino e te hinaaro o te diabolo. Aita e parau-ti'a faahou, te ino râ.
Te haamaniiraa toto
mai te mau taata, Te haere ra o tei haere i muri a'e i te tino, te hinaaro nei ratou e ti'amâ e e haamau i ta ratou iho mau ture, aita ratou e farii i te hoê noa'e mana, Te faaiteraa ia ratou eaha te rave. No reira, Ua monohia te hinaaro o te Atua e te hinaaro o te taata i roto i te mau ekalesia e rave rahi, e aita ratou e tavini faahou ra i te Atua, no te tavini râ i te taata. No te mea ho'i e, te faaroo nei te tomite faatere o te ekalesia i te hinaaro e te mau hinaaro o te taata, na te nunaa e faaoti i te mea e parauhia, Ti'a, e te ravehia i roto i te ekalesia.
No reira, ua taui te tomite faatere o te ekalesia mai te hoê tomite faatere o te faahoho'a ra i te hinaaro o te Atua e o te faaite ra i te parau mau o te Atua, o tei faaora i te feia haru, i roto i te hoê tapura ereere o te faahoho'a ra i te hinaaro o te taata (E) e a paraparau i te Te ti'aturi nei, o te faaho'i faahou i te nunaa i roto i te faatîtîraa e o te faatupu i te haamaniiraa toto.
No reira, E hopoi'a na ratou e e faautuahia ratou no te mau varua e te toto o te mau taata e rave rahi, o tei arata'ihia i te hade, na roto i ta ratou mau haavare, no roto mai i to ratou feruriraa tino e te paari o teie nei ao, e aore râ, te arata'i noa ra â ratou i te hade no ta ratou mau haavare e te mo'e e a muri noa'tu.
Aita ratou e faaite ra i te ohipa a Iesu Mesia
A haere outou na te ao taatoa nei, e a poro i te evanelia i te mau taata atoa. O te taata e faaroo e e bapetizohia, e ora ïa oia; area o te ore e faaroo ra, e faautuahia ïa (Mareko 16:15-16)
I muri iho ua faaite mai o Iesu i to ratou maramarama, e nehenehe ta ratou e taa i te mau papa'iraa mo'a, e ua parau atu oia ia ratou, Ua papa'ihia te reira, e no reira, ua titauhia ia mauiui te Mesia, e te ti'a-faahou-raa mai i te pohe i te toru o te mahana: E e ti'a ia porohia te tatarahapa e te faaoreraa i te mau hara i roto i te mau nunaa atoa na roto i to'na i'oa, e haamata i Ierusalema. E e ite outou no teie mau mea (Luka 24:45-48).
Ua horo'a Iesu i te faaueraa i te feia faaroo, i te a.o. a poro i te evanelia; no te faaite i te parau mau o te Atua i ni'a i te fenua taatoa e no te titau i te taata ia tatarahapa, a bapetizoraa rātou (te faaiteraa i te poheraa e te ti'a-faahou-raa o te Mesia), e no te faariro ia ratou ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia. Eita râ te reira e tupu faahou.
Te hoê hi'oraa ana'e te feia faaroo A titau i te taata ia tatarahapa, tera râ, te poro nei te rahiraa o te taata i te hoê poroi o te here e aroha haavare te faaite ra te reira e, aita e fifi e nahea to outou oraraa.
No teie mau haavare, Eita te tatarahapa mau e tupu faahou, te haere noa ra râ te taata i roto i te hara e te mana'o nei ratou e ua faaorahia ratou, e, aita ratou (A tai'o atoa: Ua tāpe'a, E tape'a-maite-raa?).
E nehenehe te satauro e itehia i roto e rave rahi ekalesia e e nehenehe e tarena i nia i te arapoa o te mau taata e rave rahi, e rave rahi râ taata, E parau ratou i to ratou mana'o, aita ratou i ite i te ohipa a Iesu Mesia i ni'a i te satauro.
Ua ite ratou e, ua pohe Iesu i ni'a i te satauro no te mau hara a te taata, tera râ, o te reira ïa.
No te mea mai te peu e ua ite mau ratou i te ohipa i tupu i nia i te satauro e te ohipa ta Iesu i rave, Eita ratou e pii ia ratou iho te feia hara eita faahou e ora mai te feia hara e e tamau noa i te rave i te hara (A tai'o atoa: ‘Te auraa mau o te satauro‘. e ‘E tamau noa outou i te riro ei taata hara?).
Eita te feia poro e te feia faatere o te ekalesia e farii e e farii i te hara e e faatupu i te nunaa, o te tere atu i te ekalesia, te mau tamarii a te diabolo. Teie râ, e ohipa ratou ia au i te hinaaro o te Parau, e e titau i te feia hara ia tatarahapa e ia faaore i te hara, e ia faariro ia ratou ei mau tamarii na te Atua. No te mea o te reira te ohipa ta Iesu i rave.
Eita te satauro e arata'i i te hara, i te tatarahapa râ
E ere Iesu i te taata turu i te hara, e aita te satauro e aratai i te hara, i te tatarahapa râ i te hara e te poheraa o te taata tahito no te tino (A tai'o atoa: O Iesu anei o Iesu, e taata hara?).
E rave rahi te taata o te faaohipa nei i te satauro e te toto o Iesu ei parau faati'a no te tamau noa i te rave i te hara, e no reira, ua faaore ratou i te poroi no ni'a i te satauro e te mana o te toto.
Maoti i te ti'aturi ia Iesu Mesia e Ta'na ohipa, e te pororaa i te parau mau a te Atua e te ohipa a Iesu Mesia, o te faaora i te taata, o te faaora ia ratou i te mau faaheporaa atoa o te pouri, e o te arata'i i te taata i te ora mure ore, te ti'aturi nei ratou i te ite e te paari o te ao nei e te poro nei ratou i te mau haavare, o te faatupu i te haavîraa u'ana e te faatîtîraa, ma te haapapu e te haere noa ra te taata i roto i te pouri e i te pae hopea e aratai atu ia ratou i te hade.
Te satauro, te toto, e aita faahou te ohipa faaora a Iesu Mesia i riro faahou ei tumu, tera râ, ua riro te reira ei tapao e ei fifi i roto i te mau ekalesia e rave rahi.
Te parau haavare nei ratou, o te faatupu i te nunaa ia ora i roto i te ino e ia tamau noa i te hara
O tei fariu ê i to'na tari'a eiaha e faaroo i te ture, e riro atoa ta'na pure ei mea faufau. O vai te faatupu i te feia parau-ti'a ia hape i ni'a i te hoê e'a ino, E topa oia i roto i to'na iho apoo: area te feia parau-ti'a ra, e fana'o ïa ratou i te mau mea maitai (Tau 28:9-10)
Na roto i ta ratou mau haavare, aita te taata e tatarahapa faahou ra, e te Aita te taata paari e faaorehia, te ora noa ra râ te huru hara o te taata tahito (A tai'o atoa: Eaha te tatarahapa? e A tupohe i te taata paari.).
Aita te nunaa e faaruru faahou ra i te parau mau e te hinaaro o te Atua, e no reira, aita ratou e faarue ra i te mau ohipa a te tino, tera râ, no te mau a'oraa faaitoito, o te faatumu nei i nia i te varua, tino, e te manuïaraa o te mau taata i roto i teie nei ao, E faaamuhia e e haapuaihia te tino, e tamau noa te taata i te rave i te mau ohipa a te tino, e e nehenehe te mau demoni e tamau noa i ta ratou mau ohipa haamou i roto i te oraraa o te taata.
Te pii nei ratou i te ino ei maitai e te maitai ei ino
Auê ïa ratou e pii ra i te ino ei mea maitai, e te maitai e te ino; o te faariro i te pouri ei maramarama, e te maramarama no te pouri; o te tuu i te aro no te reka, e te mea tamărû no te aro! (Isaiah 5:20)
Eaha te mea maitai i mua i te Atua, te mana'o nei ratou e mea ino, e te mea ino i mua i te Atua, te mana'o nei ratou e mea maitai. E taui ratou i te mau mea atoa, no te mea tei roto ratou i te basileia o te pouri o te patoi ra i te Basileia o te Atua.
E no te mea e rave rahi feia faaroo aita i ite, no te mea aita ratou e haapii ra i te Parau na ratou iho, te tiaturi ra râ ratou i te mau parau a te feia poro, te arataihia ra e te haavarehia ra ratou e te haavare a te feia poro e te ora nei ratou i te hoê oraraa mo'a ore, o te faateitei e o te haamori i te diabolo eiaha râ i te Atua.
E mea paari ratou i to ratou iho mata e e mea aravihi ratou i to ratou iho mata
Auê te feia e mana'o nei e, e mea paari to ratou iho, e te aravihi i to ratou iho mana'o! (Isaiah 5:21)
E rave rahi o te ore faahou e ti'aturi i ni'a i te Atua e aita faahou ratou e faaûruhia e e arata'ihia e te Parau a te Atua e te Varua Mo'a. Maoti râ, te faaroo nei ratou i to ratou iho hi'oraa maitai, paari, e te ite e te arata'ihia nei tatou e ratou, ma te tura'i ia ratou ia poro i ta ratou iho mau mana'o e ta ratou iho mau mea i itehia. E no te haapapu i ta ratou mau a'oraa ei kerisetiano, te faaô atu nei ratou i te tahi mau papa'iraa mo'a i roto i ta ratou (tā'atira'a) tā'uru, o te haaati ra ia ratou iho e rave rahi taime.
No reira, e anoi ratou i te parau mau o te Atua e to ratou iho paari pae tino e e faaino i te parau mau na roto i te hoê huru haavare, e te taui nei ratou i te parau mau ei haavare ma te ite ore, ia ore ratou ia haapohe i te mau ohipa o te tino, tera râ, e nehenehe ta ratou e ora i muri a'e i to ratou tino te moni.
E te ti'aturi nei te feia faaroo i ta ratou mau parau e te farii nei ratou i te maramarama matie no te pee i te tino e no te tamau noa i te hara.
Te faati'a nei ratou i te feia ino no te farii i te utu'a e te rave nei ratou i te parau-ti'a o te feia parau-ti'a
Auê te feia puai i te inu i te uaina, e te mau tane puai no te anoi i te inu puai: Te faati'a ra i te feia ino ia farii i te utu'a, e ia iriti ê i te parau-ti'a o te feia parau-ti'a ia'na! (Isaiah 5:22-23)
Te arue nei te feia e faarue ra i te ture i te feia ino: tera râ, te feia e haapa'o ra i te ture, e tata'u ïa ratou ia ratou (Tau 28:4)
Na te haamaniiraa toto i roto i te ekalesia e turai i te feia faatere ia hamani ino i te nunaa eiaha râ ia au i ta ratou mau ohipa. No te mea e mea pae tino ratou e te arataihia ra ratou e te tino, E farii ratou i te moni hoo e te hamani ino ra ratou i te nunaa, e i'oa to ratou, e aore râ, te hoê ti'araa i roto i te ekalesia, e aore râ, i roto i te sotaiete, e/aore râ, e moni rahi to ratou.
No te mea ho'i e, te ti'aturi nei ratou i te mau haavare a te diabolo, ua faaru'e ratou i te ture a te Atua e ua haapa'o ore i te Parau, E faati'a ratou i te feia ino e e faaore ratou i te parau-ti'a o te feia parau-ti'a. To'na auraa ra, e farii ratou e e farii i te hara e e pato'i i te parau-ti'a.
Ua faaru'e ratou i te ture e ua haapa'o ore i te Parau
Aita ratou e faaroo nei e aita ratou e auraro i te Varua Mo'a, O vai te faahoho'a ra i te hinaaro e te ture o te Atua. Aita atoa ratou e faaroo ra i te Parau, Te faahoho'a atoa ra oia i te hinaaro e te ture o te Atua. Tera râ, te faateitei nei ratou ia ratou iho i ni'a a'e i te Parau e te Varua Mo'a.
Na roto i te haapa'oraa i te mau haavare a te diabolo, e rave rahi ekalesia o te ora nei i roto i te Faufaa Apî o tei faaru'e i te Atua e o tei pato'i i te Parau e te Varua Mo'a, O vai te faahoho'a ra i te hinaaro o te Atua, e ua faariro ratou i te parau-ti'a ei haamararaa toto e te ino, ua haamou i te faaapu vine a te Atua, e ua faariro i te faaapu vine ei medebara.
Mai roto mai i te Faufaa Tahito, ua faaru'e te nunaa no Iseraela i te hinaaro o te Atua, ua pato'i i Ta'na mau parau e Ta'na ture, ua fariu i te parau-ti'a i roto i te faaapu vine ei haamaniiraa toto e te ino, e ua faariro i te faaapu vine a te Atua ei medebara (Isaiah 5:1-7).
No te mea o te reira te huru o te mau ekalesia e rave rahi i teie nei: te hoê medebara.
I teie râ taime, no ni'a ïa i te, te hinaaro ra anei teie mau ekalesia e faaroo i te reira, o te faaara ra ia ratou e te titau ra ia ratou ia tatarahapa, ia faaore i te hara, ia rave i te hinaaro o te Atua, aore ra ia vai noa ratou i te teoteo, mai te feia faaapu vine ino, ma te patoi i ta ratou mau parau e ma te haamou ia ratou.
Te parabole no nia i te feia faaapu vine ino
I muri iho, ua haamata o Iesu i te faaite i teie parabole i te taata; Ua tanu te hoê taata i te hoê faaapu vine, e a vaiiho i te reira i te feia faaapu, e ua haere roa vau i te hoê fenua atea. E i te tau, ua tono atu oia i te hoê tavini i te feia faaapu, ia horo'a ratou ia'na i te hoê hua o te faaapu vine: tera râ, ua tairi te feia faaapu ia ' na, e ua tono atu oia ia ' na. A tono atu ai oia i te tahi atu tavini: e ua papa'i atoa ratou ia'na, e ua hamani ino ia ' na, e ua tono atu oia ia ' na. E ua tono faahou oia i te toru: e ua pepe atoa ratou ia'na, e ua tiavaru ia'na i rapae. Na ô maira te fatu o te faaapu vine, Eaha ta'u e rave? E tono vau i ta'u tamaiti here: Peneia'e e faatura ratou ia'na ia ite ana'e ratou ia'na. Teie râ, i to te feia faaapu iteraa ' tu ia ' na, ua feruri ratou ia ratou iho, ma'ohi'ohi, Teie te herehere: haere mai, E haapohe tatou ia'na, ia riro te faufaa ai'a ei no tatou. No reira, ua pei atu ratou ia ' na i rapae i te faaapu vine, e ua haapohe ia'na. Eaha ' tu â ta te fatu o te faaapu vine e rave no ratou?? E haere mai oia e haamou i teie mau taata faaapu, e e horo'a i te faaapu vine ia vetahi ê. E i to ratou faarooraa i te reira, ua parau ratou, Te Atua Atua. E ua hi'o atura oia ia ratou, Ua parau, Eaha ïa teie i papa'ihia ra, Te ofai ta te feia patu fare i patoi, ua riro mai te reira ei upoo o te poro? O te taata atoa e topa i ni'a i taua ofai ra, e parari ïa; i ni'a râ ia vai te reira e topa, E vavahi te reira ia ' na ei puehu. (Luka 20:9-18 (Mataio 21:33-45 a Mareko 12:1-12)).
I roto i te Faufaa Tahito Ua tono mai te Atua no to'na here i To'na nunaa, Ia faaara ta'na mau peropheta i To'na nunaa, ia titau ia ratou ia tatarahapa, ia faaore i te hara, e ia ora ia au i To'na hinaaro.
Ua riro ta'na mau peropheta ei ti'a no te ture a Mosesa, o te faaite ra i te hinaaro o te Atua, e ua parau i te mau parau a te Atua, e rave rahi râ taime, Aita te feia faatere e te nunaa o te Atua i hinaaro e faaroo, ua pato'i râ oia i te ture e ua haapa'o ore i te mau parau a te Atua, tei parauhia na roto i te vaha o te mau peropheta. No reira, e rave rahi peropheta tei hamani-ino-hia, i roto i te fare auri, e/aore râ, ua haapohehia.
I muri iho ua tono mai te Atua i Ta'na Tamaiti here ia Iesu Mesia, O tei ti'a i te ture e te hinaaro o te Atua e o tei parau i te mau parau a te Atua, e mea fifi roa ia faaroo i te mau taata e rave rahi. Teie râ, Iesu, O vai te hoho'a o te Atua, ua hamani-ino-hia atoa oia e te feia faatere e te nunaa, ua tuuhia oia i roto i te fare auri e ua faasataurohia.
Mai te fanauraa o te Fare Pure, te mau tamarii a te Atua (Te mau vahine e te mau vahine), o tei riro mai ei mea hamanihia apî i roto ia Iesu Mesia, no te Atua, e te vai ra te Varua o te Atua, i hea ' i te ture a te Atua, E faahoho'a, Ua papa'ihia i roto i to ratou mau aau, ia ite i te hoê â mea.
E rave rahi tamarii a te Atua, o tei farii i To'na natura, o tei pee i To'na hinaaro i roto i Ta'na mau faaueraa, e o tei parau i Ta'na mau parau, Te hamani - ino - hia ra ratou e te haapohehia ra ratou i roto i te tahi mau nunaa no to ratou faaroo ia Iesu Mesia.
Te feia rave ohipa ino
Te vahi pe'ape'a râ, E rave rahi e'a, o tei ore i fanau-faahou-hia e o tei ore i rave i te parau-ti'a, te rave ra râ i te ino; te feia rave ohipa ino, no te basileia o te pouri e te haere ra i roto i te pouri. Eita ta te feia rave ohipa ino e nehenehe e faaoromai i te faarooraa i te parau mau o te Parau, no te mea ho'i e, te faaruru nei te Parau ia ratou e te faaite papû nei e, e mea ino ta ratou mau ohipa.
Eita ta ratou e nehenehe e faaoromai i te maramarama, no reira hoê ana'e mea ta ratou e hinaaro, oia ho'i A ti'a i te maramarama e te haamûraa i te taata, o te paraparau ra i te Parau a te Atua. Ia nehenehe ratou e ora i to ratou iho oraraa, ia ora ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to ratou tino, e ia tamau noa i te rave i te hara, ma te haapeapea ore, ma te ore e faaruru i te hoê taata ia ratou e ma te parau atu e, e mea hape ta ratou e rave ra.
Teie râ, Iesu; Ua faaite te Parau i te parau mau i te nunaa e aita oia i mǎta'u i te nunaa. Ua faaite tahaa o Iesu i te parau mau no nia i te vahi hopea o taua mau taata ra, o te patoi nei i te ture a te Atua e o te haapao ore i ta ' na Parau, e e rave ratou i te ohipa ino (te feia rave ohipa ino).
E ere te mau taata atoa o tei mo'e ia'u, Ariki, Ariki, E tomo i roto i te basileia o te ra'i; o tei rave râ i te hinaaro o to'u Metua i te ra'i ra. E rave rahi o te parau mai ia'u i taua mahana ra, Ariki, Ariki, Aita anei matou i tohu i to oe i'oa? e ua pei atu matou i te mau diabolo na roto i to oe i'oa? e ua rave au i te mau ohipa faahiahia e rave rahi na roto i to oe i'oa? E i muri iho e faaite atu vau ia ratou, Aita roa'tu vau i ite ia outou: a haere ê atu ia'u, o outou e rave i te ino (Mataio 7:21-23).
E nehenehe ratou e riro ei feia tuatapapa i te mau Papai, faatoro'ahia i roto i te ekalesia, te mau ti'araa teitei, e te paraparauraa i te mau parau faaûru faahiahia, e rave i te mau tapa'o e te mau ohipa maere. Tera râ, mai te mea e, aita ratou e auraro i te Parau e aita ratou e ora mai te au i te hinaaro o te Metua, I muri iho, e nehenehe ta ratou e faaohipa i te mau huru ti'araa atoa e e faahiti ia ratou iho mai ta ratou e hinaaro, te pii nei râ te Parau ia ratou e feia rave ohipa ino (te feia rave ohipa ino).
No te basileia o te pouri te feia rave ohipa ino, e eita ratou e fana'o i te Basileia o te Atua (Luka 13:24-28). Tera râ, e parahi ratou e a muri noa'tu i piha'i iho i to ratou Fatu, ta ratou i faaroo i te mau parau a'na i to ratou oraraa taatoa. E haere ratou i te mau vahi hoê â e to ratou Fatu e to ratou Fatu ta ratou i ti'aturi e ta ratou i pee, mātāmua, e ua tavini.
'Ia riro ei miti no te fenua’


