I Philipi 2:12, Ua papai o Paula i te feia mo'a i Philipi, A rave i ta oe iho faaoraraa ma te mata'u e te ruru. E mea huru ê paha teie mau parau i roto i to outou tari'a. Teie râ, te vai noa ra â teie mau parau a Paulo i nia i te feia mo'a i roto ia Iesu Mesia. Noa ' tu e ua faaorahia te mau taata e Iesu Mesia, E mea ti'a i te taata ia ora noa. E ti'a i te mau kerisetiano atoa ia rave i to'na iho faaoraraa. Eita ta te hoê taata e nehenehe e rave i te reira no te tahi atu. Teie râ, nafea outou ia imi i to outou iho faaoraraa?
Te tu'ati ra anei te haapiiraa a te ekalesia i te parau mau o te Atua?
Mea ohie roa na te taata ia feruri no nia i te faaoraraa na roto i te faaroo kerisetiano. Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e rave rahi ekalesia o tei anoi i te mau parau a te Atua e te mau parau a te taata. Ua haamau ratou i te mau haapiiraa tumu o te atea ê i te parau mau no nia i te Atua e Ta ' na Parau.
No te mau haapiiraa hape, e rave rahi Kerisetiano o tei hamani i te hoê hoho'a hape no ni'a i te evanelia e o tei tape'a i te hoê faaroo hape.
Te mana'o nei ratou i te reira na roto i te faahitiraa i te tahi mau parau (fa'iraa hara) e na roto i te raveraa i te hoê ohipa (bapetizoraa), E faaorahia outou hoê a'e taime, noa'tu to outou huru oraraa.
Teie râ, te haapapu ra anei te Bible i teie haapiiraa? (A tai'o atoa: E faaora-noa-hia te taata i te mau taime atoa?)
Mai te mea e, e mea ohie roa, e aita e fifi e nahea to outou oraraa e ta outou e rave ra, eita ïa outou e nehenehe e topa i roto i to outou faaroo e e ere i to outou faaoraraa, No te aha râ te mau aposetolo i faaara ai i te feia mo'a i roto ia Iesu Mesia no nia i te apotata??
No te aha ratou i paraparau ai no ni'a i te hororaa i te hororaa o te ora, ma te tape'a mau i te parau haapa'o maitai e te faaroo, te apostata, te arairaa i te hoê mafatu ino o te ti'aturi ore, A rave i to outou iho faaoraraa ma te mata'u e te ruru, te patoiraa i te hara, faaoromai i te faahemaraa, e te tape'araa e te tape'araa i te faaroo e tae roa'tu i te hopea? (a.o.. 1 Korinetia 9:24-27; 10:12, Heberia 6:4-6; 10:23-31, 2 Peter 2:20-22)
No te aha ratou i paraparau ai no ni'a i teie mau mea atoa, mai te peu e eita te reira e fifi?
Ua horo'a mai te Atua i te mana no te riroraa ei mau tamarii na te Atua
Tei roto oia i te ao nei, e na'na i hamani i te ao nei, aita râ te ao nei i ite Ia'na. Ua haere mai Oia i To'na iho vahi, aita râ To'na iho i farii Ia'na. Teie râ, mai te mea e, ua fariihia te reira Ia'na, i te mea e, ua horo'a Oia i te mana no te riroraa ei mau tamarii a te Atua, e tae noa'tu i te reira no ratou o te ti'aturi i To'na i'oa: Eaha ïa i fanauhia, Aita e toto, aita atoa te tino i hinaaro e, aita atoa te mahana i, no te Atua râ (John 1:10-13)
E te aroha o te Atua, ua horo'a te Atua i te mau taata atoa i te aravihi no te faaorahia e no te riroraa ei mau tamarii na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine. (A tai'o atoa: Eaha te auraa o te ture, ua horo'ahia mai e Mosesa, Ua tae mai te aroha e te parau mau na roto ia Iesu Mesia?)).
Ua faaorahia outou na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e Ta'na ohipa no te faaora. Na roto i te faaroo, ua farii outou i te Varua Mo'a. Ua horo'a mai te Atua i te reira ia outou ma te tamoni ore, na roto i te faaroo eiaha râ na roto i te ohipa.
Eita outou e faaorahia na roto i te peeraa i te tahi mau ture, Fa'a'itira'a, āto'a, e te mau ture (tei papa'ihia i roto i te ture a Mosesa e aore râ, tei haamauhia i roto i te hoê ekalesia), e aore râ, te mau ohipa taata. Tera râ, ua faaorahia outou na roto i te toto o Iesu Mesia, na roto i Ta'na ohipa.
Mai te mea e, ua faaorahia outou, ua fanauhia outou e te Atua, e e tamarii outou na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine), E ora outou ei tamaiti na te Atua.
Te oraraa o te hoê tamaiti a te Atua
I teie nei râ, ua ravehia te hara, e ei tavini i te Atua, oia, e te hopea o te oraraa hopea. No te feia hara, o te poheraa ïa; tera râ, te horo'araa a te Atua, o te oraraa mure ore ïa na roto ia Iesu Mesia (Roma 6:22-23)
Ei tamaiti na te Atua, E ora outou ma te haapa'o i te Atua ma te haapa'o i Ta'na Parau i roto i te Maramarama. ta'na i te auraa, Eita outou e ora faahou mai te tamarii a te diabolo i roto i te orureraa hau i te Atua e te haapa'o ore i ta'na Parau i roto i te pouri. (a.o.. John 8:12).
Ua faarirohia outou e ua faaorahia outou i te hara. No reira, eita oe e haere faahou i te hara, e haere râ oe i roto i te parau-ti'a. (A tai'o atoa: E tamau noa outou i te riro ei taata hara?).
Ua tamâhia e ua haamo'ahia outou i roto ia Iesu Mesia; te parau. E na roto i te faaroo Ia'na e te haapa'oraa i Ta'na mau parau, E vai mo'a noa outou i roto i te parau mau o te Parau (John 17:14-21).
Ua horo'ahia te aravihi e te mana o te Atua i te mau taata atoa no te riroraa ei tamarii na te Atua e no te vai noa ei tamarii na te Atua, e aore râ, no te ho'i i te ao nei e no te farii i to'na oraraa tahito.
I te mau taime atoa, e nehenehe te hoê taata e faaru'e ia Iesu e te faaroo Ia'na e e ho'i i te ao nei e e ora mai te ao nei i raro a'e i te mana o te mau varua o te ao nei.
Eita te Atua e faahepo i te hoê taata! Ua horo'a te Atua i te mau taata atoa i te ti'amâraa e te ti'amâraa ia rave i ta'na iho mau ma'itiraa i roto i te oraraa. Teie râ, e faahopearaa to te mau maitiraa atoa (A tai'o atoa: Eaha te aha, e ta outou e nehenehe e rave faahou)
A ora na, no te mea e mea mo'a te Atua
No reira, a here i te hope o to outou feruriraa, ōtahi, e te ti'aturiraa e tae roa'tu i te hopea i te aroha o te horo'ahia mai ia outou i te heheuraa a Iesu Mesia; Ei mau tamarii, eiaha e ahu i te mau ahu ia au i te mau lust tahito i roto i to outou ite ore: Tera râ, mai ta'na i pii ia outou e, ua mo'a, e mea mo'a atoa ïa i te mau huru aparauraa atoa; No te mea, e, 'oe; no te mea (1 Peter 1:13-16)
E rave rahi Kerisetiano e feruriraa tino to ratou e ua hamani ratou i te hoê atua i roto i to ratou feruriraa ia au i to ratou iho hoho'a. Te ti'aturi nei ratou e, te taui nei te Atua i To'na hinaaro e To'na mau parau ia au i te taime ta tatou e ora nei e i ni'a i te hinaaro, mārō'i, e te mau hinaaro o te tino.
No te reira, e rave rahi ekalesia tei riro mai te huru o te ao nei, ma te farii e ma te farii i te mau ohipa a te tino.
E parau ratou, ia nehenehe outou e tamau noa i te haere i muri a'e i te tino, Te oraraa mai te ao nei i roto i te hara, e te farii i te ora mure ore.
Teie râ,, aita te Bible e haapapu ra i teie haapiiraa, te parau ra râ te reira i te tahi atu mea.
Aita te Atua i hamanihia e (te hinaaro o) tāne (no roto mai i to'na feruriraa tino) i muri a'e i te hoho'a o te taata. Aita atoa te Atua i hamanihia no te taata, ia auraro i te hinaaro o te taata, ia haapa'o e ia tavini i te taata.
Teie râ, ua hamanihia te taata e (te hinaaro o) Te Atua mai To'na hoho'a. Ua hamanihia te taata no te Atua, e ia auraro i te Atua, ia haapa'o e ia tavini i te Atua.
E ere te Atua, o vai te ti'a ia faaite i te taata no Ta'na mau parau e ta'na mau ohipa i te Mahana Haavaraa. Teie râ, o te taata ïa, e tia ia faaite i te Atua no ta ' na mau parau e ta ' na mau ohipa i te Mahana Haavaraa.
Te faaho'i-faahou-raa mai i roto i te Mesia
Ua haapii mai te (Hou) ua faaho'i-faahou-hia mai te taata (Faaorahia) i roto i te Mesia mai to'na huru toparaa e te tahoêraa i te Atua. E ti'a i te taata apî ia faaapîhia e ia taui ia au i te hoho'a o te Atua. E tupu te reira na roto i te faaauraa i te feruriraa na roto i te Parau, i Ua tuu atura oia i te taata ruhiruhia, te ahuraa i te taata apî, te oraraa ma te auraro ia Iesu Mesia, e te haereraa i muri a'e i te Varua ma te haapa'o i te Atua i roto i te parau mau.
E haavare te reira, e arata'i te mau ohipa a te tino i te ora mure ore. No te mea te na ô ra te Parau, e faatupu te mau ohipa a te tino i te pohe.
No reira, te faaroo ia Iesu Mesia, te faaauraa i roto ia'na, Eaha te tahi mau te huru o te faataaraa E mea faufaa roa te mau mea atoa no te mau taata atoa.
Ua haamo'ahia outou na roto i te Mesia, e na roto i te haapa'oraa Ia'na, e tamau noa outou i te haamo'ahia
E tia i te mau Kerisetiano ia ite e ua horoa Iesu i To ' na ora no te reira! Te mau taata atoa, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, ua faati'amâhia ïa i te hara e te pohe. Ua horo'ahia te mana i te taata ia riro mai ei tamaiti na te Atua e ia ora ei tamaiti na te Atua.
Te ora nei outou ei tamaiti na te Atua na roto i te haapa'oraa i te Metua e Ta'na Parau e te raveraa i ta Iesu i parau e i faaue ia outou ia rave.
Ua haamo'ahia outou na roto i te Mesia. Na roto i te haapa'oraa i te Parau; te parau mau, te vai mo'a noa ra outou.
Tera râ,, E faahopearaa to te haapa'oraa i te Parau mau o te Parau a te Atua no to outou oraraa i ni'a i te fenua nei. (A tai'o atoa: Eaha te auraa no te taio i te moni?)
Ua riro te hoê tamaiti a te Atua ei enemi no te ao nei
Ua parau atura Iesu i ta'na mau pĭpĭ, Mai te mea e, e haere mai te hoê taata i muri a'e ia'u, parau atu ia ' na, A tatara i ta'na satauro, e te pee nei au. E mo'e te oraraa o to'na ora no te faaora i to'na ora: e o vai tei mo'e to'na ora no To'u vahine. Eaha ho'i te faufaa o te hoê taata, mai te mea e, e noaa ia'na te ao nei, e aita to'na aau? e aore râ, eaha te hoê taata e horo'a i to'na aau? E haere mai hoi te Tamaiti a te taata i roto i te hanahana o to'na Metua e ta'na mau melahi; e i muri iho, e faaho'i Oia i te mau taata atoa ia au i ta ratou mau ohipa (Mataio 16:24-27)
E te feia faaturi e te feia faaturi, aita outou i ite e, te auhoaraa e te ao nei, o te enemi ïa i te Atua? no reira, te feia atoa e hinaaro e riro ei hoa i te ao nei, e enemi ïa ratou no te Atua (Iakobo 4:4)
Te tahi atu haavare e porohia ra, o te, ia riro te hoê tamaiti a te Atua ei hoa no te ao nei e ia herehia outou e te ao nei.
No te mea te na ô ra te Parau, noa'tu e, te ora ra outou i te ao nei, e ere outou i te mea apî roa no te ao nei, no te Atua râ outou.
No te Atua outou e te amo ra outou i te i'oa o Iesu Mesia. No reira, Te riri nei te ao nei ia outou. (A tai'o atoa: No te aha te mau Kerisetiano e riri ai i te mau kerisetiano?).
Na roto i te faaauraa, e ere outou i te mea apî roa no te ao nei, tera râ, ua riro mai outou ei enemi o te ao nei.
Maoti i te parau e te rave i ta te ao nei e parau e e rave ra, e te aratairaa e to outou hinaaro, Te mau mana'o, e te mau mana'o, E haapa'o outou, parau, e te rave i te mau parau a te Atua
“Eita te ao nei e nehenehe e riri, aita râ vau e”
Eita te ao; tera râ, te riri nei oia ia'u, no te mea e faaite au i te reira, o te ohipa ïa e manuïa, e mea ino (John 7:7)
Mai te mea e ua riri e ua hamani ino te ao nei ia Iesu, no te mea ua faahiti Iesu i te mau parau a te Atua; te parau mau o te Atua, e ua rave i te mau ohipa a te Atua, i muri iho, o te hoê ïa hamaniraa apî, no te Mesia, te pee nei Ia'na, te parau nei i Ta'na mau parau, te haapa'o nei i Ta'na mau faaueraa, e te rave nei i Ta'na mau ohipa, E riri atoa ratou e e hamani - ino - hia ratou e te ao nei.
Te Hoê, o tei parahi i roto ia outou, aita oia e farii ra i te mau ohipa a te tino
Te Hoê, o tei parahi i roto ia outou, aita oia e farii ra i te mau ohipa a te tino. Teie râ, te haapapu nei Oia i te ao nei i te hara, o te haavaraa, e te ti'aturi-maitai-hia e te mau parau-ti'a (John 16:8-12).
Na roto i te peeraa i te Varua ma te haapa'o i te Parau, Eita te ao nei e here faahou ia outou. E ririhia outou, Mai ia Iesu. No te mea na roto i ta outou mau parau, te parauraa i te parau mau a te Atua, e te raveraa i te mau ohipa parau-ti'a, te faaite papû nei outou e, e haavare te mau parau a te ao nei, e e mea ino te mau ohipa a te tino, e e arata'i atu i te (Ta'ata tātou) pohe.
Ua faahiti Iesu i te mau parau a te Metua, na reira Iesu i faaite ai i te parau mau o te Atua i te fare o Iseraela. Tera râ,, Aita te parau mau i farii-pinepine-hia. No te mea hoi e te patoi ra te parau mau a te Atua i te hinaaro o te tino. Te auraa o te parau mau a te Atua, o te pohe ïa no te mau ohipa a te tino. (A tai'o atoa: Te parau nei te Bible no nia i te taata paari?)
Teie râ, aita Iesu i riaria aore ra i turaihia e te nunaa. Ua tape'a mau Iesu i te parau mau a te Atua e ua tamau noa i te parau i te parau mau a te Atua, i reira Iesu i ririhia ' i e ua hamani - ino - hia oia, i roto i To'na oraraa, o tei faatupu i te pae hopea i To'na poheraa (A tai'o atoa: Te mauiui e te faaoooraa ia Iesu Mesia).
Te riri nei e te hamani-ino-hia ra te mau tamarii a te Atua e te ao nei
Mai te mea e, e'a 'oe te ao nei, ua ite oe e ua riri roa vau ia ' u na mua ' ' e a riri ai outou. Ahiri oe i rave i te ao nei, E here te ao nei i to'na iho: te tahi râ, tera râ, ua ma'iti au ia outou i rapae i te ao nei, ia'na. A haamana'o i te parau ta'u i parau atu ia outou, E ere te tavini i te mea rahi a'e i to te arii. Mai te mea e, ua tamau noa ratou i te, E faaino atoa ratou ia outou; Ua tamau noa ratou i te faaite i to ratou mana'o e,, E tamau noa â ratou i te tapea i te reira. Teie râ, e rave ratou i teie mau mea atoa ia outou no te parau a to ' u i'oa, no te mea aita ratou i ite Ia'na o tei hapono ia'na i te (John 15:18-21)
Ua horo'a vau i Ta oe parau ia ratou; e ua riri roa te ao nei i te mea, no te mea e ere ratou i te ao nei, e ere atoa vau i te mea. Te pure nei au e, e mea ti'a ia outou ia faaru'e ia ratou i rapae i te ao nei, ia paruru râ Oe ia ratou i te ino. E ere ratou i te mea, e ere atoa vau i te mea (John 17:14-16)
Ua riri te taata i te mau pǐpǐ a Iesu e ua hamani ino ia ratou, no to ratou haapa'oraa ia Iesu; te parau.
Ua haapa'o te mau pĭpĭ i te mau parau a te Atua. Ua poro ratou i te evanelia a Iesu Mesia e te parau mau a te Atua, e ua ti'a noa ratou i roto i te faaroo, noa ' tu te mau faahopearaa.
Ua ite ratou e, ua riro mai ratou ei enemi no te ao nei, e ua riri ratou ia ratou. No te mea ua faaite papû ratou i ta ratou mau ohipa ino. Mai to ratou Faaora, Fa'aro'o, e te Fatu. Tera râ,, Aita ratou i haamata'uhia e aore râ, i faaûruhia e te taata.
Ua arata'ihia ratou e te Varua Mo'a e ua haapa'o noa ratou ia Iesu, i te Metua, i Ta'na mau parau e ta'na mau faaueraa.
Ua vai ara noa te mau pǐpǐ i te pae varua e ua ara maite ratou. Aita te mau aposetolo e te mau tiai mamoe o te ekalesia i vaiiho i te hoê mea aore ra te hoê taata ia haafifi ia ratou.
Ua vai ara noa te mau pĭpĭ e ua ara noa ratou, ma te rave i te ohipa no to ratou faaoraraa ma te mata'u e te ruru
No te Atua outou, te mau tamarii rii, e ua upooti'a i ni'a ia ratou: no te mea ho'i e, e mea rahi a'e te taata i roto ia outou, hau atu i te taata i roto i te ao nei. E ere ratou i te ao nei: oia, e te faaroo nei te ao nei ia ratou. E Atua tatou no te Atua: O te ite nei i te Atua, e faaroo mai ïa ia tatou; o tei ore i no te Atua, aita oia e faaroo mai ia tatou. Ua ite tatou e, te varua o te parau mau, e te varua o te hapa (1 John 4:4-6)
Ua paruru ratou i te evanelia a Iesu Mesia e te parau mau a te Atua e ua faaara ratou te tahi i te tahi no ni'a i te mau orometua haapii haavare.
Ia tupu noa mai te hoê orometua haapii haavare i rotopu i te feia faaroo i roto i te ekalesia aore ra ia tomo mai te hoê orometua haapii haavare no rapae mai e ua riro mai ei haamǎta'uraa no te ekalesia, Ua faaara ratou i te mau ekalesia.
Mai te mea e, te vai ra te hoê atâtaraa i te pae varua e ua haere te hoê taata i ni'a i te e'a hape, o tei faatupu i te aposita, e ua faaino te haerea o taua taata ra i te mo'araa o te ekalesia, ua farerei ratou, faautuahia, e ua faaafaro i te taata, e ua pii i taua taata ra ia tatarahapa.
No reira, ua faaara ratou te tahi e te tahi e ua vai ara noa ratou te tahi i te tahi. Ua vai ara noa ratou i te pae varua e ua rave i te ohipa no to ratou iho faaoraraa ma te mata'u e te ruru. No te mea ua ite ratou, eaha te auraa o te oraraa apî ei tamaiti na te Atua.
Ua ite ratou i to ratou enemi e te mau fifi i te pae varua, tera râ, ratou Ua paruru i te mau uputa o te ekalesia.
No to ratou here rahi ia Iesu e to ratou mata'u i te Atua, ua hi'opo'a te reira i to ratou oraraa i ni'a i te fenua nei. Aita ratou i here i to ratou iho oraraa, ua here ratou ia Iesu e ua ora no'na.
E ti'a i teie mana'o ia ho'i faahou i roto i te Tino o te Mesia; ōna atu. Ia riro faahou te Ekalesia a te Mesia ei mana no te Atua eiaha râ ei faanahoraa sotiare. (A tai'o atoa: Te ekalesia anei te hoê faanahoraa sotiare e aore râ, te hoê mana o te Atua?)
A rave i ta oe iho faaoraraa ma te mata'u e te ruru
I te mau vahi e te mau rave'a, to'u here, mai ta outou i haapa'o tamau, eiaha mai i to'u ana'e, tera râ, ua rahi a'e to'u ereraa i teie nei, A rave i to outou iho faaoraraa ma te mata'u e te ruru. Te rave nei hoi te Atua i te ohipa i roto ia outou ia hinaaro e ia rave i to'na hinaaro maitai. A rave i te mau mea atoa mai te peu e aita e murmings e te mau hoho'a: Ia riro outou ei taata hapa ore e te ino ore, te mau tamarii a te Atua, aita e tao'a, i rotopu i te hoê fenua veve e te ino, Te anaana ra outou mai te mau maramarama i te ao nei i rotopu ia ratou; Te faaiteraa i te parau o te ora; e nehenehe ta ' u e oaoa i te mahana o te Mesia, e aita vau i horo, aita atoa e ohipa i roto i te rave'a (Philippines 2:12-16)
Ua riro te faaroo ei oraraa apî no outou eiaha râ ei tuhaa no to outou oraraa tahito.
Ia haere ana'e te tahi mau Kerisetiano i te fare pureraa e/aore ra i mua i to ratou mau hoa Kerisetiano, e paraparau ratou e e ohipa ratou ma te haapao maitai, tera râ, ia ho'i noa ratou i te fare, o ' na ana'e aore ra i rotopu i te feia tiaturi ore, Te paraparau nei ratou, te haere nei ratou mai te ao nei, e te rave nei ratou i te mau mea o te pato'i i te hinaaro o te Atua. Na roto i to ratou oraraa, te pato'i nei ratou i te Parau e te ora nei ratou i roto i te orureraa hau e te faaroo ore i te Parau.
E rave rahi Kerisetiano o te ore e patoi i te hara e o te ore e faaoromai i te faahemaraa. Teie râ, e faaûru ratou i te faahemaraa.
Te tiaturi nei ratou e na roto i taua maitiraa hoê ra ta ratou i rave, ua faaorahia ratou e a muri noa'tu. Noa ' tu eaha ta ratou e rave. Te tiaturi nei ratou e eita te hara e faaino ia ratou. (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e faaohipa i te hoê ao parari ei otoheraa?)
Teie râ, e mea faufaa, mai te mea e, ua ite outou i To'na hinaaro e ua ite outou e, e ere i te mea maitai ia rave i te hoê mea, e e rave noa outou i te reira.
“E tape'a mau tatou i te faaiteraa i to tatou faaroo ma te aueue ore“
E tape'a mau tatou i te faaiteraa i to tatou faaroo ma te aueue ore; (no te mea ho'i e, e haapa'o maitai oia tei fafau;) E ia haapa'o tatou te tahi i te tahi no te faaitoito i te here e te mau ohipa maitai: Eiaha e faaru'e i te putuputu amui, mai te huru o te tahi mau taata; ma te faaitoito râ te tahi i te tahi: e hau atu â, mai ta outou e ite ra i te mahana e fatata maira. Mai te mea râ e, e rave tatou i te hara ma te hinaaro mau, i muri a'e i to tatou fariiraa i te ite i te parau mau, aita e tusia e toe no te mau hara, Teie râ, te vai ra te hoê imiraa mata'u i te haavaraa e te riri u'ana, o te haamou i te mau enemi (Heberia 10:23-27).
Mai te mea e, te Varua Mo'a, Ta outou i farii mai roto mai i te Metua, Te parahi ra i roto ia outou, e e haapa'o outou Ia'na e e rave outou i ta'na e parau ra, E arata'ihia outou e te Varua Mo'a.
Eita oe e ora faahou, mai ta outou i ora na mua'tu ma te ite ore i te parau mau ma te haapa'o ore i te Atua e i Ta'na parau. Eiaha outou e rave faahou i te mau ohipa a te tino e e rave faahou i te hara. Tera râ, e pato'i outou i te hara e e faaoromai outou i roto i te faahemaraa. (A tai'o atoa: E nehenehe outou e patoi i te faahemaraa?)
E haapa'o outou Ia'na e e rave outou i te ohipa no to outou iho faaoraraa ma te mata'u e te ruru. No te mea ho'i e, o te Atua ïa, O tei rave i te ohipa i roto ia outou no te hinaaro e no te rave i To'na hinaaro maitai.
E mea hapa ore te mau tamarii a te Atua, aita e ino, aita e tao'a, te faaiteraa i te parau o te ora
E rave outou i te mau mea atoa ma te amuamu ore e te tautohetohe ore. No te mea e ere i te mea ohie i te mau taime atoa ia pee ia Iesu. E farerei outou i te mau fifi, Vaiuru, e te hamani-ino-raa a te feia e haaati ra ia outou. Tera râ,, mai te mea e, e here outou Ia'na, e haapa'o noa outou Ia'na e e haapa'o outou i Ta'na faaueraa.
Te rave nei outou i te mau mea atoa ma te haamauruuru Ia'na. Ia riro outou ei taata hapa ore e te ino ore, te mau tamarii a te Atua, ma te faahapa ore i rotopu i te hoê nunaa piri ore e te ino, i rotopu ia outou ei mau maramarama i roto i te ao nei, te faaiteraa i te parau o te ora.
No reira, a tuu i to outou ti'aturiraa i te Atua, a tape'a i Ta'na mau parau, e eiaha e vaiiho ia ratou ia topa. Eiaha (te mau parau e te mau ohipa a) Oia, o vai te ōrama e no te u'i ino e te ino, e te arii o teie nei ao, e a tavini ia'na, te faaûru ia outou.
E hopoi'a na outou no to outou iho faaoraraa. No reira, A rave i to outou iho faaoraraa ma te mata'u e te ruru. A tape'a mau i roto i te faaroo e a haapa'o i te mau parau a te Atua, e ia haere i roto i To'na parau mau, e tae roa'tu i te hopea.
'Ia riro ei miti no te fenua’







