Eaha te tupu mai te peu e e haamoe te hoê nunaa i te Atua?

Te faaite mai nei te Bible ia tatou eaha te tupu ia haamoe ana'e te hoê nunaa i te Atua. Tera râ,, Noa ' tu te aamu e te mau faaararaa a te Bible, te vai ra e rave rahi mau nunaa o tei tauturu i te Atua, o tei pee i ta'na Parau, e tei haere na roto i te Atua, tera râ, ua haamo'e te reira i te Atua e ua hoo mai i To'na e'a no te tahi atu mau e'a. Ua faaru'e teie mau nunaa i te Parau a te Atua, te ite i roto i te paari e te ite o te taata, e ua farii i te tahi atu mau faaroo, (ōhina) hōho'a, e te mau ohipa, o tei faatupu i te arepurepuraa. E au ratou i te hoê â mana'o hape e te mau nunaa veavea. Eita tatou e ite noa i te hoê tauiraa o te huru o te fenua, te tauiraa atoa râ i roto i te mau peu morare e te haerea o te taata. Te ite nei tatou i te hoê maraaraa o te hepohepo e te orureraa hau i nia i te mau tia mana e te ture, āmui, parau, Fa'a'ōhia, Te hepohepo rahi e te ino i te pae taatiraa, (i te pae taatiraa e/aore râ, i te pae taatiraa) fa'aterehia, (fa'a'ōfa'i) tiamaraa, e te tahi atu â. Ua haapii mai te (Ture) Aita to te feia faatere e pahonoraa e ua tano no te arepurepuraa i teie tau e te mau fifi atoa i roto i te mau nunaa.

Ua taui noa vau aore ra ua taui te taata i te?

E parau paha te taata e, ua taui te mau tau, e te Te tahi atu mau tauiraa i te pae o te fenua, tera râ, te parau mau e ua taui te taata. Ua haamo'e te nunaa i te Atua e ua faaru'e i te e'a o te Atua, e i teie nei, a rave faahou i te mau huaai.

Ua tupu teie ohipa i roto i te Faufaa Tahito.

Ua tupu te mea i tupu i ni'a i te fenua no Iseraela i te taime a haamo'e ai te nunaa i to ratou Atua e a faaru'e ai i To'na mau huru?

E pinepine te mau taata o te fare o Iseraela i te haamoe i te Fatu i to ratou Atua e ua faaru'e i To'na mau e'a. Ua patoi te nunaa o te Atua i te Atua e ua tiaturi ratou i to ratou iho ite. Ua faaru'e ratou i te Atua, e te mau hoho'a i te pae varua na roto i te fariuraa i te mau idolo o te mau nunaa pagan e te amuiraa ' tu i te mau peu tumu e te fariiraa i ta ratou mau haapiiraa e te mau peu tumu.

Aita te Atua i maitai roa no ratou. Te hinaaro nei te nunaa o te Atua i te mau mea mai te mau nunaa veavea. E no reira, ua haamou te feia orure hau i to ratou fenua, ta te Atua i fana'o. Ua topa ratou i te fenua ma te maramarama e te mau mea, o te hoê ïa hape i te Atua e To'na hinaaro.

Jeremiah 23-22 tera râ, mai te mea e, ua ti'a ratou i roto i to'u a'oraa e ua tura'i to'u nunaa i to'u nunaa ia faaroo i ta'u mau parau, e mea ti'a ia ratou ia faaru'e i to ratou huru ino e te ino o ta ratou mau ohipa

Noa ' tu e ua tapea te Atua i te mau Sabati e ua haere atu i te hiero e ua tapea i te mau ture, ture, Fa'a'itira'a, e te mau ti'a, E mea atea roa te Atua i to ratou aau.

Aita te mau tahu'a i parau, Te'a nei te Fatu? E aita ratou i ite i te Atua.

Ua faaino te mau tia'i i te Atua e ua haavare i te taata. Ua arata'i to ratou mau haapiiraa i te mau taata i te fenua e ua tura'i i te nunaa ia faaru'e i te Parau a te Atua. (A tai'o atoa: ‘E rave rahi orometua o te aratai nei i te mau mamoe i roto i te abuso‘).

Ua haere ratou i ni'a i to ratou e'a e ua haamo'e ratou i te Fatu e ua ti'aturi ratou.

Ua ite ratou i to ratou mau taairaa maitai roa ' ' e, te pohe o te mau mea, Fa'atumu, e to ratou anaanatae i te vane (mau). Ua faatupu te nunaa i to ratou nunaa i te ino e te huru rau o to ' na huru.

Te vai ra te mau peropheta i roto i te i'oa o te Atua no roto mai i te poheraa o to ratou iho mafatu e aita ratou i farii i te mau taata. Ua tohu ratou i te mau moemoea hape e ua faaite atu ia ratou i te mau moemoea hape, e ua faaara ratou i te mau taata i te hamani-ino-raa i te taata.. Ua faahiti ratou i te mau parau a te Atua ora. (A tai'o atoa: ‘Nahea outou ia ite i te mau peropheta hape i roto i to tatou nei anotau?‘).

Ua patu te nunaa i te mau hiero i roto i to ratou fenua no te tahi atu mau atua (te tahi atu mau haapaoraa e te mau philosopho).

Ua faaora te nunaa o te Atua i te Atua, te pu pape ora. Ua rave ratou ia ratou i te mau hoho'a, tū'ati'a, Eita ta te reira e nehenehe e tapea i te pape

Ua fariu te nunaa i to ratou fenua haamaitairaa ei mau hu'ahu'a

E no reira, ua faariro te nunaa o te Atua i te fenua i fafauhia, ta te Atua i horo'a ia ratou e o tei haamaitai i te, te hoê hu'ahu'a, i reira te faatereraa ino e te taata i ora ai i roto i te hara e te hinaaro.

No te mea ua faarue te fenua i te Atua e i Ta ' na Parau e no te ino (E ohipa te mau ohipa ino) i teie nei, ua faaino te nunaa i te fenua. (A tai'o atoa: Te hopoi mai nei te mau taata iino i ni'a ia ratou iho).

Ua hauti te taata i te riri na roto i te haereraa i muri a'e i te tahi atu mau nunaa, to ratou mau atua, e te fariiraa i to ratou mau peu tumu e te haereraa i ta ratou mau e'a, Aita i ti'aturi i ta ratou Maker, te Atua ora, e te hi'opo'araa i To'na reo e te tavini ia'na ana'e.

No te mea ua orure te huiraatira o te Atua ia ' na e ua patoi oia i te hapono Ia'na, Ua afai te Atua i te Basileia o te Atua e ua horoa ' tu i te reira i te hoê fenua, ōfa'i, E here te reira i te Atua e ia haapao i te Atua, e te haapa'o maitai i te Atua e Ta'na Parau. (a.o.. Isaiah 2:6-9, Jeremieh 2, 3, 7, 13, 18, 23, 50, Husé 8:14, 13:6-14:1, Mataio 21:43)

Eaha te tupu mai te peu e, e haamo'e te hoê fenua i te Atua e e faaru'e i Ta'na Parau?

E tuuhia te pohe i te po'ia, e te mau fenua atoa o te haamoe i te Atua (Psé 9:17).

Mai te mau taata a te Atua i roto i te Faufaa Tahito, E rave rahi taata i teie mahana, o tei ti'aturi i te Atua e i Ta'na Parau e ia haapa'o Ia'na, tera râ, ua faarue te reira i te Parau e ua faarue i te Atua e ua haamoe i te Atua. Ua haamau ratou ia ratou iho no te mau haapaoraa huru ê, (ōhina) hōho'a, Tō'o'a, te tahi atu mau rave'a faaora e te mau ohipa mai te matahiti ', Te mau mana'o tauturu no te, fa'aa'a iā 'oe iho, taputôraa tapone, māra'a, tū'ia e te tahi atu â. e haere i te hara.

No to ratou ino e to ratou hara, ua hepohepo ratou e ua pato'ihia te reira eiaha noa to ratou oraraa, te fenua atoa râ.

Ua farii ratou i te mau varua ino i roto i to ratou oraraa, E ere te reira i te ohipa maitai, ta'e, Ua taparahi oia i te mau e'a. E faatupu ratou i te arepurepuraa, o te itehia i roto i to ratou oraraa e i roto i te fenua.

Ia haamoe ana'e te hoê nunaa i te Atua

Te faataa ra te parau-ti'a i te hoê fenua: area râ, e mea ino roa te hara no te mau taata atoa. (Tau 14:34)

No te aposetolo e te maraaraa o te ino, ua maraa te mana o te basileia o te pouri e te mau faatereraa i roto i te mau oraraa e rave rahi. Ua faatupu te reira i te hoê tauiraa i roto i te oraraa e te haerea, e te hoê tauiraa i te mau ture e te mau mana'o morare, te hoê o te mau mea e ore e au i te Bible, tera râ, e patoi te reira i te Bible e e ere hoi te reira ia au i te hinaaro o te Atua.

Tau 14:34 Ua riro te parau-ti'a ei hara i te mau taata atoa

Aita te mau ture e te mau peu tumu o te mau nunaa e rave rahi i haamauhia i nia i te Bible, i nia râ i te ite o te taata (ite aivanaa), hōho'a, Te mau nota, Te mau mana'o, e te mau mana'o.

te tahi mau tao'a., o te mana'o nei te Atua e, e mea maitai te ino e te mau mea, o te mana'o nei te Atua e mea ino te maitai.

Te parau mai nei te Atua, “Eita te reira e haapohe.” Teie râ, te vai ra te mau ture i rotopu i te tahi atu mau taata i te faarueraa i te aiû e te euthanasia.

Teie te hoê noa hi'oraa no te mau ture o te tauihia, I te mea e piti.

Teie râ, te vai ra te tahi atu mau ture o tei tauihia. E e rahi a'e te mau ture o te taui, e nehenehe te reira e faatupu i te hamani - ino - raa i te mau Kerisetiano i fanauhia, o te here i te Atua ma to ratou aau atoa, ʻAnuanua, mana'o, e te puai e te mata'u i te Atua, e te haapa'o maitai ia Iesu Mesia, eiaha e haapa'o i te reira.

Ia haamoe ana'e te taata i te Atua

Te rahiraa o te taata, aita ïa te rahiraa o te taata e here e e mata'u faahou ra i te Atua. Aita faahou ratou e ora faahou ra ia au i te hinaaro o te Atua, ua faarue râ ratou i te te huru no te Atua.

Aita ratou e ha'uti faahou, aita râ ta ' na e faatura rahi i te mana o te mau metua, te mau tamarii, (Ture) ōhipa, mūto'i, te mau melo o te ture, ta'e, a'au, e te tahi atu â. Tera râ, e mea huru ê ratou e e rave ratou i ta ratou e hinaaro e rave.

Aita ratou e haapa'o nei i te mau ture no te faanahoraa i te oraraa (Ture mau), te mau hi'opo'araa no te faaipoiporaa e/aore ra te utuafare, politita, Te mau faaueraa tumu o te fare haapiiraa, e te tahi atu â. Maoti râ, te pato'i nei ratou ia ratou e te orure hau ia ratou ia au i to ratou iho hinaaro.

Aita ratou e paraparau ra i te parau mau, te here nei râ ratou i te paraparau i te

E mea here ratou i te feia hara eiaha râ te hara.

E ere te reira i te taiva ore, tera râ, e rave oia i te ohipa e e rave oia i te mau tata'uraa puaatoro.

E ere ratou i te mea ino roa, tera râ, e mea ohie roa ia riri e ia pahono ma te riri.

Aita ratou e hau, tera râ, e ite ratou i te hepohepo, mō'ere, Te mau nota, e te mau aroraa ri'ari'a. E rave rahi o te ore e haapao ra i to ratou mau mana'o, e no reira, e mea au ore to ratou feruriraa. E mana'o ino to ratou e e huru ino to ratou, e ere no te faatupu noa i te ino i roto i to ratou iho oraraa, i roto atoa râ i te oraraa o vetahi ê.

Ua haamata te taata i te riro ei mea teitei, ei mea maamaa, e ei orure hau, e ua haamata a'ena te reira mai to ' na apîraa mai â.

Ia haamoe ana'e te mau metua e te mau fare haapiiraa i te Atua

Ua horo'a te Atua i te mau metua e te ohipa ia faateitei i ta ratou mau tamarii i roto i te mata'u i te Fatu e ia paruru i ta ratou mau tamarii i roto i teie nei ao. Teie râ, e rave rahi mau metua tei î roa i te mea. E mea ohipa rahi ratou i roto i to ratou iho oraraa, e aita ta ratou e taime no ta ratou mau tamarii e aita ratou e faateitei ra ia ratou mai te peu e e.

Aita ratou e haapii ra i ta ratou mau tamarii i roto i te Bible (te parau a te Atua), no reira, e ite ratou i te hinaaro o te Atua. Eita ratou e faaafaro i to ratou huru ia titauhia ia ratou ia.

Ua taui ratou i ta ratou hopoi'a i ni'a i te tahi atu mau taata e ua tape'a ratou i te numera a.o i te mau fare haapiiraa e te haapa'oraa a te mau tamarii. Noa'tu e, e rave rahi mau fare haapiiraa e te mau tamarii e fanau nei i te i'oa "Cristian ", eaha ta ratou e haapii e nahea ratou e parau ai i te tahi atu mea.

I te rahiraa o te mau fare haapiiraa, Ua opanihia te mau haapiiraa a te pure e te mau haapiiraa Bible, e aita te mau tamarii i haapiihia i te mau parau tumu Bibil. E rave rahi mau fare haapiiraa tei haamǎta'u e o tei farii i te mau parau tumu, Fa'ahou, fa'auehia, e te mau peu tumu o te tahi atu mau haapaoraa e te mau philosophia Hitia o te râ.

Te patoi nei te mau orometua haapii i te Atua na roto i te faaineineraa i te tauiraa. Te haapii nei ratou i te mau tamarii ia hi'opo'a i te mau mea, e hi'opoa mai te Atua i te Atua i te ino, ei mea maitai e ia hi'opo'a i te mau mea, ta te Atua e mana'o nei e, e mea maitai, Ei; ino.

Te faaitoito nei ratou ia ratou ia haavare mai te peu e e nehenehe ta ratou e mono i ta ratou haavare.

Aita i faaite i te mau tamarii e ere i te mea au i te taatiraa i te pae tino, e ere ïa i te mea au i te hinaaro o te Atua e te faaitoito ia ratou ia tiai e tae roa ' tu i te taime e faaipoipo ai ratou, Te faaitoito nei ratou ia ratou ia faaruru i te mau taatiraa i te pae tino na roto i te faaineineraa i te mau taatiraa i te pae tino. I te tahi mau taime, e tufa atoa ratou i te mau tiaraa, ia au i te reira, e faatupu te taatiraa i te pae tino.

E farii ratou i te mau tamarii i roto i te mau faaroo haavare, e (fa'atou; Tuha'a) hōho'a. E horo'a te mau tamarii i te mau atua haavare e e faati'a i te mau mana demoni ia tomo i roto i to ratou oraraa na roto i te hoê.o. fa'ahouhia, fa'aa'a iā 'oe iho, ta'a'iTe mau mana'o tauturu no te, e te parau-ti'a, o te hoê ïa mea no te mau ohipa rima î.

Ia ho'i ana'e te mau tamarii i te fare, E tamau noa to ratou feruriraa i te faaamuhia e i te tupu na roto i te mau rave'a haaparareraa, te afata teata, te mau buka, e Te mau ha'uti, te vai ra te mau ohipa faaapu e te mau haavîraa u'ana, e ta ratou poroi i te Bible.

E e rave rahi metua o te uiui nei no te aha ta ratou mau tamarii e ore ai e hinaaro e faaroo, e mea orure hau, e e mea ino roa, e aita ratou e hinaaro e haere i te fare pureraa, e a paari noa ' i ratou. E mea ohie roa te pahonoraa.

I roto i te Bible e te mau mea o te Basileia o te Atua eiaha râ ia aupuru i ta outou mau tamarii, e na te Parau ïa a te Parau i roto ia ratou e no te Atua ratou, ua horo'a oe i te hopoi'a i te mau taata ê, o tei aupuru i ta outou mau tamarii e o tei faaamu i ta outou mau tamarii i te mau mea o te ao nei. No reira, ua faatupu ratou i te feruriraa o te ao nei, o te patoi nei i te Bible, e no te ao nei.

Te hamani-ino-raa i te mau Kerisetiano i fanauhia

Ia faarue ana'e te hoê nunaa i te Atua ora e ia fariu faahou ia ' na i te Atua e ia tiaturi i to ' na iho ite, paari, e te maramarama e te tavini i to ' na iho mau atua, Ua rave oia i te reira, e mea ti'a ia faarahi i te hara e te mana'o.

Te feia e farii nei, a faaite, o tei parau-ti'a na roto i te faaauraa i te parau no Iesu Mesia, e te ora nei i te oraraa mo'a e te parau-ti'a, i te mea e, e mea ti'a ia'na, E ti'a ia faaarahia.

A rave i te mau mea atoa mai te peu e aita e murmings e te mau hoho'a: E nehenehe outou e faautuahia e aita e ino, te mau tamarii a te Atua, aita e tao'a, i rotopu i te hoê fenua veve e te ino, i rotopu ia outou ei mau maramarama i roto i te ao nei; Te faaho'i-faahou-raa mai i te parau o te ora; e nehenehe ta ' u e oaoa i te mahana o te Mesia, e aita vau i horo, aita atoa e ohipa i roto i te rave'a (Philippines 2:14-16)

Husé 14:9 E haere noa te mau rave'a o te Fatu i roto ia ratou

Teie râ, ua riro outou ei u'i i ma'itihia, e autahu'araa arii, e nunaa mo'a, e nunaa taa ê; E mea ti'a ia outou ia faaoroma'i i te mau arueraa no'na O O vai tei pii ia outou i rapae i te pouri i roto i to'na maramarama faahiahia; E ere te reira i te hoê taata i te tau i ma'iri a'e nei, i teie nei râ, te nunaa o te Atua: o tei ore i farii i te mecy, ua farii râ oia i teie nei (1 Peter 2:9-10)

E mea maitai roa te ino no te hara, i te mea e patoi i te oraraa o te mau taata, E haere ratou i te mau vahi (te feia hara) eita e nehenehe e faaoromai i te feia mo'a (parau tumu), Ē.

I te mea e e ere te mau kerisetiano atoa i te hinaaro e/aore ra e aufau i te hoo no te pee ia Iesu, E rave rahi feia faaroo e haere ê atu i te Parau e e faaore i te hara. Ei faahopearaa, Eita roa ' tu te mau tamarii atoa o te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) Ua aueue te mau pahi i te pae to'a no nia i te pae aueueraa no te au i te pae o. (A tai'o atoa: ‘A taio i te haamâu'araa‘ e ‘E aufau te mau mea atoa ia outou i te mau mea atoa‘).

I roto i te fenua, E fatata te maramarama i te faaorehia, i te pouri o te faaino e o te tapo'i nei i te fenua

I roto i te fenua natura, Eita te reira e itehia noa i roto i te oraraa o te mau taata, o te haere nei i roto i te faaroo i te Atua i roto i te pouri; i roto, e te here. Teie râ, e ite - atoa - hia te reira i roto i te mau tuhaa natura o te hamaniraa, te riroraa ei taata paari i te Atua e Ta'na Parau.

Ua ite a'ena tatou i teie ohipa i nia i te mau miti o te haere na nia i te mau otia, ta te Atua i faaite (āmui 104:9). E eita te mahana e horoa i te maramarama, no reira, e iti mai te maramarama i nia i te fenua.

Eaha te tupu ia haamoe ana'e te Ekalesia i te Atua

Eaha ïa ta te Ekalesia e rave? Ua haamo'e te rahiraa o te Ekalesia i te Atua e te faatumu nei te reira ia'na iho e te faaanaanataeraa mana' i roto i te pereoo uira. Te haaati nei te mau mea atoa i te tino. No reira, e rave rahi ekalesia e rave ra i te ohipa no te hamani i te mau parau tano e no te paraparau i te mau parau tano.

E rave rahi ekalesia e faaohipa nei i te mau mori, Hīmene, e te mau orero itoito i roto i te ekalesia e te feia paraparau itoito . Teie mau maramarama e te pehe, e te mau a'oraa itoito e faaitoito i te mau mana'o nehenehe e te mau a'oraa no ni'a ia'na iho, e nehenehe ta te mau taata e faatupu i te anaanatae e te hoê taime no te hoê tau poto.

Te ekalesia te hoê faanahoraa sotiare e aore râ, te hoê mana o te Atua

E rave rahi ekalesia e mana'o maitai to ratou i te ao nei, e e farii te reira i te hara e te hinaaro mau.

E iriti atoa ratou i to ratou mau uputa i te tahi atu mau faaroo e te mau philosopho e e faati'a ia ratou ia tavini i roto i te ekalesia.

E no reira, ua faataahia te tino o te Mesia na roto i te mau huru ti'aturiraa e te mau faaroo atoa, e ua tuuhia te faaoreraa i te ino i roto i te hiero.

Teie râ, o te fenua mo'a, Te paraparau ra te Bible no nia i te? Teie te te mau tamaiti a te Atua?

E rave rahi o te faaite nei i to ratou vaha e te tiaturi nei ratou ia Iesu Mesia e tei roto i te nunaa o te Atua, ua haamo'e ratou i te Atua e ua farii ratou To'na parau. No te ao nei, e tavini ratou i te diabolo na roto i to ratou tino.

Ua matapohia te ekalesia e ua ta'oto, Te ti'aturi nei tatou e, e haere ratou i ni'a i te e'a ti'a o te oraraa no ta ratou ohipa taata.

Teie râ, ua tae mai te taime e ara mai ai te Ekalesia a te Mesia, e e faaea oia i te haamauruuru e i te faaanaanataeraa i te tino Tō'o e te faatumuraa i ni'a ia Iesu Mesia e te Basileia o te Atua e te mau varua tei mo'e, Te haere ra ratou i te pouri e te haere ra ratou i te pae hopea.

Te ti'aturiraa no te fenua

E ua ite au i te tahi atu melahi i te afaraa o te ra'i, te vai ra te evanelia mure ore no te poro ia ratou e te vai ra te reira i ni'a i te fenua, e i te mau nunaa atoa, e, ōfa'i, e, te parau ra oia i te hoê reo puai, Mahana; Mahana, e te hanahana ia'na; no te hora o To'na haavaraa: e te haamoriraa Ia'na o tei hamani i te ra'i, I te tau, e te moana, e te mau pu pape (Tō'o'a 14:6-7)

E mea ti'a i te Ekalesia ia farii i te hoê â aroha mai ia Iesu e ia pure mai o Iesu, ma te pure e ia parau i te mau varua no te Basileia o te Atua e ia haamou i te mau ohipa a te diabolo, eiaha râ ia vaiiho ia ratou e ia haamaitai ia ratou. (A tai'o atoa: Te faataaraa i te mau ohipa a te Atua eiaha râ te mau ohipa a te diabolo).

Ua parahi te Ekalesia i roto ia Iesu Mesia, e ua horo'ahia te mana atoa i ni'a i te ra'i e i ni'a i te fenua nei no te pato'i i te mau faahemaraa, no te pato'i i te hara e te faatereraa hau e o Iesu Mesia i ni'a i te mau ti'araa pae varua, Mā'ā'ora'a, Te mau mana, e te feia faatere no te pouri o teie nei ao e no te pato'i i te ino i te pae varua i te mau vahi teitei.

mau 6-12 no te mea aita tatou e patoi ra i te auahi e te toto, no te patoi râ i te mau mana faatere i nia i te mau mana i nia i te feia faatere o teie nei ao i nia i te mau vahi teitei i te pae varua

Te taime no te amuamu e te tonoraa i te Atua, ua ui oia e, ‘No te aha’ e ‘E, e....” ua haere atu.

Ua tae i te taime e tupu ai te Ekalesia i roto i te paari e te ite i te hinaaro o te Atua e te horo'araa ia'na. No reira, te ora nei te Ekalesia i roto i te mo'araa e te parau-ti'a ia au i te hinaaro o te Atua, e te haere nei oia ei mau tamarii a te Atua i roto i te mana o te Mesia, e te pure nei te reira mai te mau taata aro i te pae varua e te pii nei i te mau mea.

No ni'a i te taime e, e riro te Ekalesia ei mea itoito e e poro i te evanelia a Iesu Mesia e te Parau a te Parau a te Atua, eiaha râ i te vaiiho i te hara e te faainoraa i te tahi atu mau faaroo e te mau philosopho e te mau philosopho e te mau haapiiraa, fa'a'ōfa'i, e te mau ohipa.

No te mea e e vai noa te tiaturiraa no te fenua.

Ia hapono ana'e te Ekalesia ia Iesu Mesia; te Parau e a faariro Ia'na te Upoo o te Ekalesia e ia haapa'o i te mea ta'na i faaue ia'na ia rave, i muri iho, e faaorahia te mau varua no te Basileia o te Atua, e e vai noa te hoê tauiraa e te faaho'i-faahou-raa i roto i te Ekalesia. E taui te oraraa o te mau taata, o tei faatupu i te hoê faahopearaa i nia i te fenua.

Te fenua nei, o te fenua ïa e Atua te Atua

Te piihia nei te fenua ta'na i ma'iti no To'na iho faufaa no To'na iho faufaa (Psé 33:12)

E ere te Atua i te mea no te taata. Tera râ, i roto i te mau nunaa atoa, te mata'u ra oia i te reira, e e fariihia te parau-ti'a i ni'a ia'na (Ā'ati'a 10:35)

Ia ho'i ana'e te nunaa o te hoê nunaa i te Atua e ia ani i te faaoreraa hara e ia tatarahapa i te Atua e ia tavini i te Atua Parau, i muri iho, e ho'i e e faaore te Atua i te hara e e faaora i te fenua.

Te vai ra te mau huru ohipa atoa i roto i te mau fenua e haaati ra ia ratou, e ti'a ia paruruhia te fenua o te tavini i te Atua, e aita e ino e haere mai i ni'a i te fenua.

E haamaitaihia te fenua e e haamaitaihia te fenua, e e hotu te repo e e horo'a i to'na hua. E ere teie i te faahopearaa no te maramarama e te aravihi o te taata e/aore râ, te huru o te reva, no te rahi râ o te Fatu, to tatou Atua. Eiaha râ e taata ia i te, aita, e ti'a râ ia'na ia tapa'o ia'na.

E paruru oia i te fenua e e horoa ' tu oia i te fenua, ia tavini ana'e te fenua ia Iesu Mesia e ia ora mai te au i te hinaaro o te Atua e ia haere na roto i To'na mau huru.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.