E nehenehe anei outou e ora i roto i te hara e e faaorahia?

Te mana'o ra te mau Kerisetiano e rave rahi e, e ere te hara i te mea faufaa, e e nehenehe ta outou e ora i roto i te hara e e faaorahia i te hoê â taime. E paraparau tamau ratou no ni'a i te aroha e e faaohipa ratou i te aroha o te Atua ei ahu no te faaite i te hara. Te ti'aturi nei ratou e te parau nei ratou i te reira na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e to'na toto, Ua hamanihia mai outou ma te parau-ti'a. No reira, aita e hi'oraa e nafea outou e ora ai. E nehenehe ta outou e ora i te huru no te ora. No te mea ho'i e, te haapa'o nei te tusia e te toto o Iesu i te mea e, ua faaorahia outou. Teie râ, e mea huru ê te reira, Teie te hoê parau mau o te diabolo ta te mau Kerisetiano e rave rahi e tiaturi nei. Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te oraraa i roto i te hara (Fa'a'itehia) mahana? E nehenehe ta outou e ora i roto i te hara e e faaorahia outou ia au i te Bible aore ra aita?

Eaha te haapiiraa hape a te mau Nicolaita?

Ua pee te mau Nicolaitans i to ratou ti'a faatere o Nicolas e ta'na haapiiraa hape. Ua patoi to ' na mau haapiiraa hape i te mau Nicolaitans e ua faatupu i te ino i te haapiiraa reo a Iesu Mesia. Ua mana'o te mau Nicolaitans e, e nehenehe ta ratou e tape'a i te hara no te mea ua ora ratou i raro a'e i te aroha e te ora noa ra â outou i roto i te hoê tino hara. 

Ua hape te mau Nicolaiti i te faaohiparaa i te aroha o te Atua. No reira, aita i titauhia ia pohe i te tino e ia tuu i te taata tahito e ia tuu i nia i te taata apî. E nehenehe ta ratou e rave i te mau ohipa a te tino e te hara, ma te ore e mana'o, ua faaorahia ratou e ua farii ratou i te faautuaraa no te hara, oia.

te satauro o te hoho'a uouo e te irava papû o John 7:7 Eita te ao nei e nehenehe e riri ia outou, tera râ, te riri nei au no te mea te faaite nei au e, e mea ino te mau mea e tupu mai

Teie râ, aita teie mau Nicolaiti i ite maitai roa. Aita ratou i ite i te Bible e aita ta ratou i farii i te Varua Mo'a.

Maoti râ, ua pee ratou i te mau parau o to ratou raatira, Ua faatere te feia o tei haamau i teie haapiiraa hape; i muri. (A tai'o atoa: Te haapiiraa tumu e te ohipa a te mau Nicolaitans).

Noa ' tu e ua hape te mau Nicolaiti e ua tiaturi ratou i teie haapiiraa hape e ua ora, no te mea ua faariro ratou i te reira ei parau mau, Ua riri roa o Iesu i te haapiiraa e te mau ohipa a te mau Nicolaita.

Ua riri roa te ekalesia i Ephesus i te mau ohipa a te mau Nicolaitans e, Mai ia Iesu.

Tera râ,, te ekalesia i Pergamos (Pāpiti), i reira te terono o te satan, ua farii ratou i te haapiiraa a te mau Nicolaitians. No te mea ua rave te tahi o ratou i te haapiiraa a te mau Nicolaitans.

Aita Iesu i farii i te haapiiraa e te mau ohipa a te mau Nicolaita, no te mea ua haafifi te reira i te ekalesia. Tera râ, ua pii Iesu i te ekalesia i Pergamos no te tatarahapa. Ahiri aita ratou i pahono, E haere oioi mai o Iesu ia ratou e e aro oioi ia ratou e te 'o'e o To'na vaha. (Tō'o'a 2:6, 15-16 (A tai'o atoa: Eaha te hoho'a o te satan?)

E rave rahi ekalesia ta te diabolo i mana'o e hoê â haavare

Aita tatou i ite e, ua faaroo anei te ekalesia no Pergamos e ua haapa'o i te mau parau a Iesu. Teie râ, ua ite tatou e ua manuïa faahou te diabolo, na roto i te faaiteraa i te mau kerisetiano e rave rahi e te hoê â haavare e te haapiiraa.

E rave rahi mau Kerisetiano tei pohe i roto i te diabolo na roto i te faariroraa ia ratou e te tiaturi ra ratou e mea nafea outou e ora ai. E nehenehe ta outou e ora i roto i te hara e e faaorahia. No te mea aita outou i faaorahia e e faati'ahia na roto i ta outou mau ohipa. Teie râ, ua faaorahia outou e te ti'aturihia e te ohipa faaoraraa o Iesu Mesia.

Ananahi, Teie te hoê parau mau tuhaa o te poro. E, ua faaorahia outou na roto i te ohipa faaoraraa a Iesu Mesia. Ua tamâ to'na toto ia outou mai roto mai i ta outou mau hara atoa e ua faatupu i te mo'a e te parau-ti'a. Ua faaora ia outou. Aita e taata e nehenehe e farii i to'na faaoraraa na roto i ta'na mau ohipa. e ', e mea tano anei.

Teie râ,... E ere te toto o Iesu i te hoê parau faati'a no te hara. Eita te toto o Iesu e horo'a ia outou i te ti'araa ia ino i roto i te hara. 

E ere te tusia e te toto o Iesu i te hoê â huru e te tusia e te toto o te mau animala. Ua horoa te tusia e te toto o te mau animala i te hoê tao'a tahi mau taime no te mau hara o te taata. Teie râ, aita te tusia e te toto o Iesu e horoa ra i te hoê buka tau taime no te hoê tau, no te faaruru râ i te natura hara, i nia i te tino e i reira te hara e tupu ai.

Te fafauraa tahito

I roto i te fafauraa tahito, te vai ra te toto o te mau animala, Ua ho'i tamau noa te nunaa o te Atua i roto i te hoê â hara. Tei roto noa â to ratou varua i te poheraa o te pohe no te mea e mea maamaa noâ ratou e to ratou varua.

Ua tapeahia ratou i roto i te (Ti'aturi) Ua faatere te tino e te tino o to ratou oraraa. No reira, e mea ti'a tamau ia ratou ia rave i te ohipa no ta ratou mau hara.

Noa ' tu e rave rahi mau tusia e te toto o tei pohe, Aita e tauiraa i roto i te huru o te taata. Aita hoê mea i taui no nia i te huru e te natura a te taata. O te reira te huru i roto i te Faufaa Apî o tei tapaohia e te toto o Iesu Mesia. (A tai'o atoa: ‘Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te tusia o te mau animala e te tusia a Iesu Mesia?‘).

Te Faufaa Apî

I roto i te faufaa apî, eita e ti'a ia mana'ohia e, te feia tei faaorahia e no te Atua ïa, ia topa pinepine i roto i te hoê â hara, ia faaoromai e ia ora i roto i te hara. No te mea ua faaorahia ratou i te mana o te hara e te pohe, na roto i te poheraa o to ratou tino i roto i te Mesia.

E ere te reira i te huru i roto i te Faufaa Tahito. Mai te mea râ e, te hara noa ra te feia e ora ra i roto i te Faufaa Apî, to'na auraa ra, aita ratou i faaorahia mai i te mana o te hara e te pohe. (a.o.. Heberia 9, 1 John 1:5-7))

hoho'a pape e te mau irava bibilia Kolosa 2:11-12 I roto i to'na vai-maitai-raa, ua peritomehia outou e te poro'i ma te rima ore

I roto i te faufaa apî, Ua riro mai te taata ei mea hamanihia apî na roto i te faaauraa i te Mesia, o te poheraa ïa o te tino e te ti'a-faahou-raa o te varua i te pohe. (A tai'o atoa: ‘Te Fafauraa i roto i te Faufaa Apî‘).

Ua fanauhia te taata apî e te Atua e ua afaihia mai roto mai i te mana o te pouri i roto i te Basileia o te Atua, i reira Iesu Mesia te Arii e te mau mana'o. (a.o.. Kolosa 1:13).

No reira, aita to te pouri e mana faahou i ni'a i te taata apî.

Aita te tino e faatere faahou ra, tera râ, te faatere nei te Mesia i roto i te taata apî. No te mea ho'i e, ua pohe te tino, e te ora nei te varua.

Ia pohe ana'e te tino, ia faati'ahia mai te varua o te taata mai te pohe mai, e ia tomo ana'e te taata apî i roto i te Basileia o te Atua e ia pee i te Varua ia au i te ture o teie Basileia i roto i te maramarama, E faaorahia te taata.

Te mau taata atoa, tei fanauhia e te Atua, e parahi ïa i roto Ia'na e aita e hara

Eaha ta tatou e parau i muri iho? E tamau noa tatou i te pohe, e nehenehe taua ahu? Te Atua Atua. Ehia tatou, e pohe te reira i te hara, A ora i roto i te? Aita outou i ite, e e rave rahi o tatou tei bapetizohia i roto ia Iesu Mesia tei bapetizohia i roto i To'na ra pohe? No reira, ua hunahia tatou i piha'i iho Ia'na na roto i te bapetizoraa i roto i te pohe: e mai te Mesia i ti'afaahou mai te pohe mai e te hanahana o te Metua, ia haapa'o atoa tatou i te haerea e au i te ora apî (Roma 6:1-4)

Te mau mea atoa i roto ia'na, eiaha râ: Na vai e hara o tei ore i ite ia'na, aita hoê a'e. Tau'a'a, Eiaha e taata ia mana'o: ia ' na, e mea tia roa ia ' na ia parau e, e mea parau-ti'a, Noa'tu e, e mea parau-ti'a. Oia mau, ua riro taua hara ra ei diabolo; no te hara a te diabolo mai te omuaraa mai â. No teie tumu, ua faaitehia mai te Tamaiti a te Atua, e nehenehe Oia e haamou i te mau ohipa a te diabolo. Ua fanauhia te Atua i roto i te Atua e ere i te mea hara; no To'na huero i roto ia'na: eita e nehenehe e hara., no te mea ua fanauhia oia e te Atua.I roto i te reira, e itehia te mau tamarii a te Atua, e te mau tamarii a te diabolo: O vai te ore e parau-ti'a e, e ere te Atua i te parau-ti'a, aita atoa oia i here eiaha râ i to'na taea'e (1 John 3:6-10)

E nehenehe te hoê taata e tatarahapa, e bapetizohia i roto i te pape, e e farii i te bapetizoraa na roto i te Varua Mo'a, mai te peu râ e aita e tauiraa i roto i te oraraa o taua taata ra, e tamau noa oia i te rave i te mau ohipa a te tino e te pouri, e te haere noa ra oia i roto i te parau-ti'a ore i roto i te pouri, e faaite mai te oraraa o taua taata ra, aita taua taata ra i tatarahapa e aita i fanau-faahou-hia i roto i te Mesia. Mai te mea e, te tino e faatere ai te hara e e tupu mai ai te hara, te ora noa ra â. Aita te tino i faasataurohia i roto i te Mesia.

Te farii nei te hamaniraa apî ia Iesu e te Varua Mo'a, E farii te hamaniraa tahito i te diabolo e te tino

Aita teie taata i riro mai ei mea hamanihia apî e aita oia i farii ia Iesu Mesia (te parau) e te Varua Mo'a e aita ratou e rave i ta ratou e parau ra. Teie râ, e mea hamanihia noâ te taata, no te diabolo.

No reira, te ora nei te taata ma te faaroo ore i te Atua e i Ta'na Parau ia au i te hinaaro o te tino, ma te haapa'o i te hinaaro o te diabolo e te hara. E tamau noa te taata i roto i te hara aore ra e topa faahou oia i roto i te hoê â hara. (A tai'o atoa: ‘E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo‘ e ‘Te mauhaa tama'i o te pouri‘).

Te titau nei te evanelia mau a Iesu Mesia i te tatarahapa

Ua haere mai o Iesu i Galilea, te pororaa i te evanelia o te basileia o te Atua, ā; maita'i, Ua hope te taime, e te fatata maira te basileia o te Atua: tatarahapa, e te ti'aturi i te evanelia (Mareko 1:14-15)

E ua parau atura oia ia ratou, Ua papa'ihia te reira, e no reira, ua titauhia ia mauiui te Mesia, e te ti'a-faahou-raa mai i te pohe i te toru o te mahana: E e mea ti'a ia porohia te tatarahapa e te faaoreraa i te mau hara i roto i te mau nunaa atoa na roto i To'na i'oa, e haamata i Ierusalema. E e ite outou no teie mau mea (Luka 24:46-48)

Aita â outou i patoi i te toto, Te pato'i nei i ni'a i te hara. E ua haamoe outou i te oaoa o te paraparau ra ia outou mai te mau tamarii, Ta'u tamaiti, eiaha râ te Fatu, Eiaha atoa e hepohepo ia a'o ana'e oe: Te here nei te Fatu i to'na here, e te papa'i nei oia i te mau tamaiti atoa ta'na e farii. Mai te mea e, e faaoromai outou i te faautuaraa, Te faaite nei te Atua ia outou mai te mau tamarii; no te mea, o te tamaiti ta te metua tane e paraparau ra? Tera râ, mai te mea e, aita outou e farii i te ohipa, i hea te mau mea atoa, e i muri iho, e mau mea, e ere na tamaroa.

Hau atu â, ua faaafaro to tatou mau metua tane i to tatou tino ia tatou, e ua horo'a matou i te faatura ia ratou: Eita anei tatou e auraro rahi a'e i te Metua o te mau varua, Aro; ora? Ua a'o hoi ratou ia tatou tau mahana noa, ia au i to ratou iho hinaaro; no to tatou râ maitai, ia farii tatou i to'na mo'araa. I teie nei, aita e faautuaraa no teie nei e au ra e mea oaoa, tera râ, mea peapea: tera râ, i muri iho, e faatupu te reira i te hotu hau o te parau-ti'a no te feia e faaineinehia ra na roto i te reira (Heberia 12:5-11)

Te titau nei te evanelia mau i te tatarahapa, te haamo'araa, e te a'oraa, faatitiaifaro, e te faautuaraa. Tera râ,, te evanelia no teie tau, e ere te reira i te evanelia, aita teie mau hu'ahu'a i roto.

Te farii nei te evanelia no teie tau i te hara e te tape'a nei i te mau taata i roto i te faatîtîraa

Ua riro te evanelia no teie tau ei evanelia no te taata (tā'uru) te haamaitai nei te reira i te mau tari'a, Te mau mana'o, e te mau mana'o o te taata i roto i te ekalesia, tera râ, te tape'a nei te reira i te taata i roto i te faatîtîraa a te hara e te pohe.

Te farii nei teie evanelia i te mau taata atoa, e e nehenehe te mau taata atoa e vai noa mai ta ratou e huru ra. E fariihia e e fariihia te mau mea atoa, aita e hape. Te here nei te Atua i te mau taata atoa, mai to ratou huru. No reira, e fariihia te hara eiaha râ e faahapahia e e faaorehia.

Te hoho'a o te mou'a e te tumu raau e te upoo parau blog i ni'a ia vai te ekalesia e faatumu nei i to'na mau a'a?

Te mana'o nei ratou e e mea ti'a ia outou ia faatura ia vetahi ê, ia faaore i te hara, e ia here ia vetahi ê eiaha râ ia faahapa ia ratou. E parau mau râ?

Ihea te reira i papa'ihia ai i roto i te Bible (i muri a'e i te poheraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia, e te niniiraa o te Varua Mo'a) e tia ia outou ia farii i te hara e ia faaoromai i te hara i roto i te ekalesia? Mai te mea e, e ora outou i roto i te hara, e faaorahia ïa outou?

Ihea te papa'iraa e, e ti'a ia outou ia faaru'e i te reira, o tei tamau noa i te hara?

Te vai ra ihea te parau e aita e fifi mai te peu e e feia poro, te mau tamarii, e te tahi atu mau ti'a faatere o te ekalesia, ua haapa'o ore ratou i te Atua e i Ta'na Parau, no te hinaaro, te mau hinaaro e te mau hinaaro o to ratou tino, te topa i roto i te hara, e/aore râ, te tamau noa ra i roto i te hara? (A tai'o atoa: ‘Te varua o Elihō'ē)

Aita te reira i papaihia i roto i te Bible! No te mea ho'i e, o te hara te orureraa hau e te faaroo ore i te Atua e i To'na hinaaro.

Nafea te taata ia, o te ore e haere i roto i te hinaaro o te Atua e o te ore e haapa'o i ta'na Parau, A haapii i te tahi atu mau taata ia haere i roto i te hinaaro o te Atua e ia haapa'o i te Parau, ia paari mai ratou i roto i te hoho'a o te Mesia?

Te faatupu nei te hamaniraa apî i te parau-ti'a o te ture

Te mau taata, te rave nei i te hara, te ora nei i roto i te hara, e te pato'i nei i te tatarahapa i to ratou huru oraraa, ia faaite na roto i ta ratou mau ohipa e, e ere ratou no te Mesia e aita ratou i faaorahia. E melo noa â ratou no te diabolo e e ere ratou i te mau tavini no te parau-ti'a, e mau tavini râ no te hara. E feia tino ratou, e te faaroo noa ra â ratou i te diabolo, te rave nei ratou i to'na hinaaro, e te tavini nei ratou i te diabolo na roto i to ratou tino. (A tai'o atoa: ‘Te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a te diabolohō'ē).

Ua horo'a te Atua i Ta'na mau faaueraa no te faaite i To'na hinaaro, To'na natura, e To'na parau-ti'a, e no te faaite i te hara. Aita roa ' tu Iesu i faaore a'enei i te mau faaueraa o te ture. Tera râ, ua faatupu Iesu i te reira na roto i te peeraa i te Varua i roto i te hinaaro o te Metua i roto i te parau-ti'a. Te feia e farii nei, a faaite, no Iesu, te haere nei ratou i te Varua eiaha râ i te tino, e te faatupu nei ratou i te parau-ti'a o te ture. (a.o.. Mataio 5:17-18, Roma 3:31; 8:4 (A tai'o atoa: ‘E nehenehe ta ' u e faaoti i te ture?hō'ē).

“O te ore e amo i to'na satauro e e pee mai ia'u, eita ïa oia e nehenehe e riro ei pĭpĭ na'u”

Ua pahono Iesu ia ratou, ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Te arii o te hara, o te hara ïa o te hara (John 8:34)

E ua haere atu te mau nahoa rahi i piha'i iho ia'na: e ua fariu, e ua parau atu oia ia ratou, Ia haere mai te hoê taata ia ' u, e eiaha e riri i to'na metua tane, mā'ea'e, e te vahine faaipoipo, e te mau tamarii, e te mau taea'e, e te mau tuahine, Oia, e to'na iho oraraa, eita e ti'a ia'na ia riro ei pĭpĭ Na'u. E o te taata atoa o te ore e amo i to'na satauro, e a pee mai ia'u, eita ta'u e nehenehe e riro ei pĭpĭ (Luka 14:25-27)

I muri iho ua parau atu o Iesu i ta'na mau pĭpĭ, Mai te mea e, e pee mai te hoê taata ia'u, parau atu ia ' na, A tatara i ta'na satauro, e a pee mai ia'u. E mo'e te oraraa o to'na ora no te faaora i to'na ora: e o te taata atoa o te faaru'e i to'na ora no'u nei, e ite ïa oia i te reira (Mataio 16:24-25, e tae noa'tu i te Mark 8:34-35, Luka 9:23-24)

E aufau te hoho'a Bibilia, te satauro, e te upoo parau blog i muri ia Iesu i te mau mea atoa

Aita roa ' tu Iesu i faahiti a'enei no nia i te fariiraa i te mau taata e oraraa hara to ratou. Aita oia i poro e e nehenehe te feia hara e ora i roto i te hara, e vai noa mai ta ratou e rave ra, e e faaorahia.

E ere Iesu i te hoê Te faaitoito i te hara! Aita oia i paraparau no ni'a i te faatura e te faaoromai i te hara.

Aita roa'tu, Ua parau Iesu, Ua riri oia i te hara e ua faaitoito oia i te feia hara ia tatarahapa. No te mea, o te rave i te hara, o te tavini ïa oia i te hara e aita oia e faaorahia.

Ua parau Iesu, mai te mea e, te here noa ra te hoê taata i to'na iho ora, e aita oia e faaru'e ia'na iho, e aita oia e tuu ra ia Iesu i nia i te mau mea atoa, eita taua taata ra e nehenehe e riro ei pǐpǐ a Iesu.

Ua parau Iesu, mai te mea e, e hinaaro te hoê taata e haere mai Ia'na e ia pee Ia'na, e ti'a ia'na ia faaru'e ia'na iho e ia amo i to'na satauro.

No te mea, mai te mea e, aita outou e ere i to outou iho ora i roto i teie nei ao, Eita outou e ite i te ora.

E rave rahi ekalesia e farii nei i te hara a te mau melo o te ekalesia ei raatira

I roto i te Buka no te Faaho'i-faahou-raa, Aita Iesu i parau i te mau ekalesia e rave rahi, Ua faatura oia i to ratou haerea, te mau haapiiraa tumu e te mau ohipa a te pouri.

Aita Iesu i farii i te hara, no te mea ho'i e, o te hara te hinaaro o te diabolo. Teie râ, ua faaue Iesu i te mau ekalesia ia faaore i te hara. Mai te mea e, aita ratou i na reira, E faaruru ratou i te mau faahopearaa o to ratou faaroo ore.

E rave rahi ekalesia i teie mahana, i reira te mau mea atoa e fariihia ai. Aita ratou e farii noa i te mau mea atoa a te mau melo o te ekalesia, te parau nei ratou e, ua faaorahia ratou, tera râ, te ora nei ratou i roto i te hara e te tamau noa ra i te rave i te hara. Teie râ, te farii atoa nei ratou i te mau mea atoa a te feia poro e te feia faatere o te ekalesia, e mea ti'a noa ratou e te rave tamau nei i te mau ohipa a te tino.

Tia, Tauhiti, purutia, Te mau mana'o tauturu no te (i.e. Te mau philosophia no te pae Hitia o te râ, Te mau mana'o tauturu no te, fa'ahouhia, fa'aa'a iā 'oe iho, taputôraa tapone, tū'ia, māra'a), Mō'o, Ta'e, Te mau nota, Fa'aterehia, te mau ohipa i rapae i te faaipoiporaa, fa'ata'a, te ora ra raua, te mau taairaa i te pae taatiraa i rapae i te faaipoiporaa, Haere, Fa'aterehia, e te tahi atu mau mea (Te viivii ore i te pae no te) Te mau nota, Faʻatutu, fa'ehau, te inu-hua-raa i te ava, e te tahi atu â. Ua riro te reira ei mea tano roa e aita faahou e faarirohia ra ei hara.

E rave rahi kerisetiano o tei tapeahia i te mana'o haava e te hoê auri veavea, e aita roa ' tu ratou i ite i te reira. Ua matapohia ratou e te mau haavare o te pouri e te farii nei ratou i te mau mea atoa.

Te parau nei au i te reira, Haere i roto i te Varua, e eita outou e faatupu i te anaana o te tino. Te hinaaro nei hoi te tino i te Varua, e te Varua i te tino: e te pato'i nei teie mau mea te tahi i te tahi: eita ïa outou e nehenehe e rave i te mau mea ta outou e hinaaro. Tera râ, mai te mea e, e arata'ihia outou e te Varua, aita outou i raro a'e i te ture. I teie nei, ua itehia mai te mau ohipa a te tino, eaha teie mau mea; Te faaturi, Te mau nota, Te mau nota, fa'ahou'a, Te haamoriraa idolo, Mō'o, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, Tau'āra'a, I itehia, Te mau hinaaro, tā'u, iti, Te mau oro'a, e te tahi atu mau mea: o ta'u e parau atu ia outou na mua'tu, mai ta'u i parau atu ia outou na mua'tu, eita te feia e rave ra i teie mau mea e fana'o i te basileia o te Atua (Galatia 5:16-21)

Teie râ, te Bible (te parau) e mea maramarama. Te parau ra te Bible e, teie mau; ta'o'a, aita te feia e rave nei i teie mau mea i fanauhia e te Atua, E ere râ no te Atua, e eita ratou e fana'o i te Basileia o te Atua. (a.o.. John 3:3-5, 1 John 3:8-9; 5:18)

E rave rahi Kerisetiano o te tavini ra i te diabolo eiaha râ i te Atua

E rave rahi Kerisetiano o te ore e tavini i te Atua e o te ore e tavini i te Atua. Tera râ, te tavini nei ratou i te diabolo e te tavini nei ratou ia'na. No te mea, aita i poro i te parau mau e te evanelia a Iesu Mesia e ia tahoê i te taata i te Atua, ta ratou poro i te omuaraa o te parau. Na roto i ta ratou mau haavare, te arata'i nei ratou i te taata i te hape e te faahepo nei ratou ia ratou ia haere i ni'a i te e'a rahi o te arata'i atu i te haamouraa. No te mea eita te e'a o te ao nei e arata'i i te ora mure ore, e arata'i râ i te pohe (o.a. 2 Petrus 2, Ju'a (A tai'o atoa: Te faataaraa i te mau ohipa a te Atua eiaha râ te mau ohipa a te diabolo).

te hoê hoho'a pahi i ni'a i te roto e te mau irava bibilia mathew 4-17 A tatarahapa no te mea ua fatata te basileia o te Atua

E mea aravihi ratou i te taui i te parau mau o te Atua ia au i te hinaaro e te mau hinaaro o te taata e te parau mau o te ao nei.

E mea aravihi ratou i te patu i te mau e'aturu e te ao nei, te tahi atu mau haapa'oraa faaroo, e te mau philosophia, e te tauiraa i te mau parau a te Atua no te farii i te hara e no te faaafaro i te parau no te feia hara.

Tera râ, te pororaa i te evanelia maitai a Iesu Mesia, te piiraa i te feia hara ia tatarahapa, te faaoraraa ia ratou i te mana o te hara e te pohe, te ti'araa i ni'a i te Parau, e te ti'araa tamau i ni'a i te Parau e te faahoho'araa, te pororaa e te afa'iraa mai i te Basileia o te Atua e te haereraa na roto i te mana o Iesu Mesia i ni'a i te fenua nei, Aita ratou i ite i te hoê mea no ni'a i te reira e aita ratou i matau.

E rave rahi feia poro e matahiapo (ōhipa) Eita te mau ekalesia e faatitiaifaro i te mau fifi. Maoti râ, te vaiiho nei ratou i te taata ia ora i roto i te hara e te vaiiho nei ratou ia ratou i roto i ta ratou mau hara. Nō te aha? No te mea aita ratou e hinaaro e hamani ino aore ra e faaino i te mau mana'o o te hoê taata. Aita ratou e hinaaro e faaô atu e e faatupu i te mau fifi. No reira, ua vaiiho ratou i te mau mea atoa ia tere, ma te tiaturi e e faatitiaifarohia te mau fifi. Teie râ, eita te mau fifi e faatitiaifarohia na ratou iho, e rahi noa ' tu â râ te reira. (A tai'o atoa: Te parau nei te Bible no ni'a i te hara i roto i te ekalesia?).

Ua horo'a Iesu i To'na ora no te faaruru i te fifi o te hara

Na'na iho i amo i ta tatou mau hara i ni'a i te tumu raau i roto i To'na iho tino, e tatou, te poheraa no te mau hara, ia ora i ni'a i te parau-ti'a: Ua faaorahia outou na roto i to'na mau pepe. Ua riro hoi outou mai te mau mamoe e ere ra; tera râ, ua ho'i mai outou i teie nei i te Tiai mamoe e te episekopo o to outou varua (1 Peter 2:24-25)

Ua horo'a Iesu i To'na ora e ua mauiui rahi no te faaruru i te fifi o te hara. Aita te fifi o te hara i faatitiaifaro ia ' na iho. Teie râ, te tusia a Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, no te faatitiaifaro i te fifi o te hara. Ua titauhia te reira no te faaora i te taata i te hara e te pohe, te faaho'i-faahou-raa mai i te ti'araa o te taata e te tahoêraa i te taata i te Atua.

Ua maraa te hoho'a uouo e te john john 14-15 mai te mea e, te here nei outou ia'u ia tape'a i ta'u mau faaueraa

Ua horo'a Iesu i To'na ora no te taata. No reira, E nehenehe te taata e faaorahia mai i te mana o te hara e te pohe e e ora ma te ti'amâ. No te mea ho'i e, e faatîtîraa te hara.

Eita te hara e arata'i i te ora mure ore, mai ta te diabolo i turai i te mau kerisetiano e rave rahi ia tiaturi. Teie râ, e faatupu te hara i te pohe.

No ratou, i muri a'e i te auahi, a haamana'o na i te mau mea o te tino; tera râ, te vai ra te reira i muri a'e i te Varua. Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau. No te mea e mea maitai te feruriraa o te opu i nia i te Atua: no te mea e ere te reira i te ture a te Atua, e aore râ, aita hoê a'e e ere i te mea (Roma 8:5-7)

Paha, O te ora nei i ni'a i te tino e te feruri nei i te pae tino, e vai noa ïa i roto i te hara.

No reira, mai te peu e e tamau noa te hoê taata i te hara, te faaite ra te reira e te ora ra te taata i muri a'e i te tino e te feruri ra oia i te pae tino. Aita taua taata ra i auraro i te Varua e te ture a te Atua (te ture o te Varua), te ora ra râ i roto i te enemi i te Atua. Aita taua taata ra e here ra i te Atua e aita oia e me'a no'na, tera râ, no te diabolo e te pohe.

Mai te mea e, e here outou i te Atua, e haapa'o outou i Ta'na mau faaueraa

No te mea mai te peu e e here outou i te Atua, E haapa'o outou i Ta'na mau faaueraa eiaha râ ia riro ei taata te'ote'o, ei taata orure hau, eiaha e haapa'o ore i te Parau, e eiaha râ e ora i roto i te hara (a.o.. Exodo 20:6, Deuteronomi 5:10, John 14:15, 23).

Te pohe, o te poheraa ïa. No te mea, O te ora nei i roto i te hara, te tamau noa ra i te hara, e te ore e tatarahapa, e tia ïa ia ' na ia pohe, eiaha râ, mai ta te mau ekalesia e rave rahi e poro ra, ora e ia faaorahia (Roma 1:24-32)

Eaha te auraa ia ore ia ora i raro a'e i te ture i raro a'e râ i te aroha?

Ehia rahiraa taime ta te taata e parau ra, “Aita vau e ora ra i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha”. A ora ai ratou ma te haapa'o ore i te Atua e i Ta'na Parau i muri a'e i te tino i roto i te hara, mai te ao nei. Eaha ïa te auraa e, aita outou e ora ra i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha? Te mau mea mau i papa'ihia i roto i te Bible no ni'a i te oraraa eiaha i raro a'e i te ture i raro a'e râ i te aroha?

Eiaha ia hara i roto i to outou tino tahuti nei, ia haapa'o outou i te reira i roto i to'na ra mau hinaaro. Eiaha atoa outou e faariro i to outou mau melo ei mauhaa no te parau-ti'a ore ia rave i te hara: ia tuu râ outou ia outou iho i ta te Atua ra, ei feia faaora i tei ti'a faahou mai te pohe mai, e to outou mau melo ei mauhaa no te parau-ti'a i te Atua ra.

No te mea e ore roa te hara e mana i ni'a ia outou: aore ho'i outou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha. Eaha ïa i te mea i muri iho? E e pohe tatou, no te mea aita tatou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha? Te Atua Atua. Aita outou i ite, ia au i ta outou e horoa i te mau tavini i te mau tavini, to ' na mau tavini, o ta ' na ïa e; e, e aore râ, no te mea aita i papu - maitai - hia e te feia e patoi ra i te mea e, aita ratou e hinaaro i te patoi i te mea e, aita ratou e hinaaro i te aravihi i te pae no te iri.? E mauruuru te Atua, Ua riro outou ei mau tavini no te hara, tera râ, ua haapao maitai outou i te huru o te haapiiraa o tei horoa ia outou. I muri iho ua rave oia i te ohipa ma te tamoni ore, Ua riro mai outou ei mau tavini no te parau-ti'a (Roma 6:12-18

I to oe mana'o e e hara oe i to oe mana'o, ou. Eaha te mau hua i roto i te mau mea atoa i reira outou i maere ai i teie nei? no te hopea o taua mau mea ra, o te poheraa ïa. I teie nei râ, ua ravehia te hara, e ei tavini i te Atua, oia, e te hopea o te oraraa hopea. No te feia hara, o te poheraa ïa; tera râ, te horo'araa a te Atua, o te oraraa mure ore ïa na roto ia Iesu Mesia (Roma 6:20-23)

Oia, te ora nei ratou i roto i te hara, te ora nei ratou i raro a'e i te ture

Te mau taata atoa, Te ora nei oia i raro a'e i te faatereraa o te haere nei i muri a'e i te tino, te rave tamau nei i te mau ohipa a te tino, e no reira, te tamau noa ra i roto i te hara (tā'atira'a) o te hara e te pohe, e no reira, te ora nei oia i raro a'e i te ture o te hara e te pohe, o te faatere i te tino nei.

Te rave'a hoê roa no te haapapû e, aita outou e ora faahou ra i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha, na roto ïa i te poheraa o te tino i roto i te Mesia. Na roto i te faaauraa i te Mesia e te haamo'araa; Ua tuu atura oia i te taata ruhiruhia e te ahuraa i te taata apî.

Te feia e farii nei, a faaite, te ora nei i roto i te hara, aita ïa ratou i roto i te Mesia e aita ratou i faaorahia

No reira, aita e mana'o no ni'a ia ratou o te vai ra i roto ia Iesu Mesia, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua. No te ture o te Varua o te oraraa i roto ia Iesu Mesia, ua faaora vau ia'u i te ture o te hara e te pohe (Roma 8:1-2)

Tera râ, mai te mea e, e arata'ihia outou e te Varua, aita outou i raro a'e i te ture (Galatia 5:18)

O te taata atoa e parahi i roto ia'na, eita ïa e rave i te hara: Na vai e hara o tei ore i ite ia'na, aita hoê a'e (1 John 3:6)

E nehenehe te taata e parau e, ua faaorahia ratou e aita ratou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha, tera râ, mai te peu e e vai noa ratou i te hara ia faatere ei arii i roto i to ratou oraraa, na roto i te haapaoraa i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino e no reira, te ora ra i roto i te hara, aita râ ratou e ora ra i raro a'e i te aroha noa. Na roto i te oraraa ia au i te tino e te raveraa i te mau ohipa a te tino, Te ora noa ra â ratou i raro a'e i te ture.

Te mau taata atoa, o tei ore i faaorahia i roto i te Mesia na roto i te ti'a-faahou-raa o te varua mai te pohe mai, e o tei ore i pee i te Varua, te ora noa ra râ oia i raro a'e i te mana (Pūra'a)s o te hara e te pohe, Te ora noa ra â oia i raro a'e i te ture.

Te mau taata atoa, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia e te faaorahia na roto i te faaroo, e te parahi i roto Ia'na, eita (ora i roto) hara. Ei hi'oraa,, ua papa'ihia e, te mau taata atoa, Aita roa'tu te hara i ite a'enei Ia'na, e aita hoê a'e i ite ia'na.

E mea maramarama te parau, teie mau; ta'o'a, o vai te faati'a te hara no te faatere ei arii i roto i to ratou oraraa e ia haapa'o i te hara na roto i te oraraa i roto i te hara, aita ratou e faaorahia e aita atoa ratou e faaorahia. Te ora noa ra â ratou i raro a'e i te mana o te hara e te pohe. No reira, o te basileia o te pohe to ratou vahi hopea (hade, au). No te mea ho'i e, te hotu o te pohe, o te hara ïa, e te faaho'iraa o te hara, o te pohe ïa, eiaha râ te ora mure ore.

E nehenehe anei outou e ora i roto i te hara e e faaorahia?

Te faaroo nei oia i te mau parau a te Atua: e ere i te mea, no te mea e ere oe i te Atua. Ua pahono atu te mau ati Iuda, ua parau mai ma te parau atu ia'na, Aita matou i parau e, e Samaria oe, e te vai ra te hoê diabolo? Ua pahono mai Iesu, Aita to'u e diabolo; Te faatura nei râ vau i to'u Metua, e te faaino nei outou ia'u. E aita vau e imi nei i to'u iho hanahana: te vai ra te hoê o te imi e o te haava. ōtahi, Ma te hoê, Te parau atu nei au e, Ia haapa'o te hoê taata i ta'u parau, Eita roa'tu oia e ite i te pohe (John 8:47-51)

Tera râ, e faahemahia te mau taata atoa, ia faaatea - ê - hia oia e to ' na iho hinaaro, e te faaheporaa. Ia fanau ana'e te hinaaro, e faatupu te reira i te hara: e te hara, ia oti ana'e te reira, e faatupu te reira i te pohe (Iakobo 1:14-15)

A rave i ta'na, te mau taea'e, A faaea noa i roto i te hoê o outou o te hoê mafatu ino o te ti'aturiraa, te faaru'eraa i te Atua ora. Tera râ, a faaite i te tahi e te tahi i te mau mahana atoa, ua piihia te reira i teie mahana; A vaiiho i te hoê o outou ia faaruru i te hara o te hara. Ua riro hoi tatou ei feia amui no te Mesia, mai te mea e, e tape'a mau tatou i te omuaraa o to tatou ti'aturiraa e tae roa'tu i te hopea (Hebera 3:11-14)

E ua parau mai Oia ia'u, Ua oti te reira. O Alpha e o Omega vau, te haamataraa e te hopea. E horo'a noa'tu vau i te puna o te pape ora i te feia e po'ia ra. O tei upooti'a, e farii oia i te mau mea atoa; e e riro vau ei Atua no'na, e e riro mai oia ei tamaiti na'u. Teie râ, te mata'u, e te ti'aturi ore, e te mea faufau, Te mau hoa, e te feia faaturi, e te feia maere, e te feia haamori idolo, e te feia haavare atoa, E fana'o to ratou tuhaa i roto i te roto e veavea ra i te auahi e te horopa: o te piti ïa o te pohe (Tō'o'a 21:6-8)

E nehenehe anei outou e ora i roto i te hara e e faaorahia? Aita, eita outou e ora i roto i te hara e e faaorahia. E, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, tei fanauhia e te Atua, e tei riro mai ei mea hamani apî (e tamaiti na te Atua) e ia auraro ia Iesu Mesia e te Atua te Metua, ia faaroo i te Parau e te Varua Mo'a, ia haapa'o, ia rave i te Parau, ia pee i te Varua, e ia ora i roto i te parau-ti'a, Eita ratou e ite i te pohe, e fana'o râ ratou i te ora mure ore.

E faatere te hara e tae roa ' tu i te pohe; te poheraa i roto i te Mesia aore ra te poheraa mau

Te parau mau o teie ohipa,, e faatere te hara ei arii i roto i te oraraa o te taata e tae roa ' tu i te poheraa. Tera râ,, E faaoti te taata e tae roa ' tu i te poheraa; te poheraa i roto i te Mesia aore ra te poheraa mau

E nehenehe te hoê taata e vaiiho i te hara ia faatere ei arii i roto i to'na oraraa e tae roa'tu i to'na tatarahapa e te faaauraa i te Mesia, ia pohe ana'e te tino i roto Ia'na. Mai taua taime ra, ua faaorahia te taata i te mana o te diabolo e te ture o te hara e te pohe. Na roto i te ti'a-faahou-raa o te varua i te pohe, Aita faahou te hara e te pohe e mana i nia i te taata. Teie râ, ua faatiamâhia teie taata. E farii te taata i te ora mure ore na roto i te peeraa i te ture o te Varua ei aito i roto i te Mesia.

Aore râ, e vaiiho te hoê taata i te hara ia faatere ei arii i roto i to ' na oraraa e tae roa ' tu i te poheraa mau, e vai noa te varua o te taata i raro a'e i te mana o te hara e te pohe e tae roa'tu i to'na poheraa. Eita taua taata ra e farii i te ora mure ore, e haere râ oia i te basileia o te pohe (hade). E i te Mahana Haavaraa, E tairihia te taata i roto i te roto auahi mure ore e e ite oia i te piti o te poheraa.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.