E rave rahi mea no nia i te huru o te ekalesia. E mea tano iho â ia mana'o ino i te pae taatiraa (i te pae taatiraa) E tupu te ekalesia i roto i te ekalesia e e ere te feia mataitai i te ekalesia e te mau melo o te amuiraa ia haere na roto i te taatiraa i te pae tino, tera râ, te mau matahiapo e te mau tia a te ekalesia? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te ereraa i te pae taatiraa; ua taui te hinaaro o te Atua e do te haapapu ra i te ereraa i te pae taatiraa i roto i te ekalesia aore ra aita?
E parau mau anei e e ere te ture i te mea faufaa?
E ere te ture i te mea faufaa roa, o te mau Kerisetiano e rave rahi e te parau. E ti'a ratou, E mea hape râ ratou i te mea e, e hape ratou. No te mea, eaha ta ratou e paraparau no ni'a? Aita tatou e ora faahou ra i raro a'e i te ture no Moses, na roto râ i te Mesia, Te ora nei tatou i raro a'e i te ture o te Varua o te ora, e hoê â huru o te Atua (mai i roto i te ture a Moses) Ti'a.
I roto i te vahi, Aita te hara i tae mai na roto i te ture. Teie râ, na roto i te ture a Mosesa, o te faahoho'a ra i te hinaaro o te Atua e To'na mo'a e te parau-ti'a, nona.
Ua ora a'ena te reira na mua ' ' e a tae mai ai te ture o Moses. Mai te taime a hara ai o Adam, e faautuahia te arii i roto i te oraraa o (ōfa'i)tāne.
O ratou te ture no te mau Moses i opuahia?
Ua opuahia te ture o te mau Moses no te mau taata i roto i te Atua, tei fanauhia i roto i te huero o Iseraela (Jacob) e te ora ra i roto i te hoê tino hara i topa i raro a'e i te mana o te ture o te hara e te pohe.
Ua riro te ture a Mosesa ei taata haapii no te tino o te taata e ua tapea te reira i te taata na roto i te haapaoraa i te ture.
Ua faaite te Atua i to'na mo'a e to'na parau-ti'a i roto i te ture o Moses.
Ua faaite mai oia i te auraa o te reira no te ora e te parau-ti'a i roto i te mau huru o te Atua.
Ua faaite atoa te Atua i te mea ta'na i faaea e ua riro oia ei taata haavare no'na, mai te mau hu'ahu'a, Mō'o, te viivii i te pae no te apeni, fa'ata'a, Aute'a, tia, Tauhiti, tā'uru, ha'api'ira'a, e te tahi atu â.
Ua faaite te Atua i te reira na roto i ta'na parau e tae atu i Mosesa e ua papa'ihia i roto i te ture no Moses.
No te aha te Atua i faaite ai i te mau ohipa ino, o vai tei riro ei hape ia'na, i roto i te ture no Moses?
Ua faaite te Atua i te mau ohipa ino, o vai tei riro ei hape ia'na, i roto i te ture no Moses, e ua faaite i To'na hinaaro i teie mau ohipa, no te mea ua faaohipa te mau Entiles i teie mau ohipa aita i maoro a'enei.
Te mau Etene i te fenua no Aiphiti, i hea ratou i faaea 430 e matahiti to'na, e ua horo'a te Atua ia ratou i te tavini, e te mau Etene i te fenua no Canaan, E arata'i te Fatu ia ratou, ua rave teie mau hape atoa.
Ua rave ratou i te mau idolo, e te ohipa ma'i, te hanahana e te tahi atu mau ohipa faaapu, e te haereraa na roto i te taatiraa i te pae tino.
Teie râ, e ere teie mau ohipa atoa i te Atua! Ua faaite mai te Atua i te reira na roto i ta'na parau e ua faaite i Ta'na parau i roto i te ture, i nia i te reira, ua horoa ' tu oia ia Moses.
Te opani nei te Atua i to'na nunaa ia rave i te mau ohipa ino a te mau Etene
Te mau taata atoa, tei fanauhia i roto i te huero o Iseraela, ua mana'ohia e e tapea noa ratou i te mau ohipa e ore roa e nehenehe e itehia i roto i te mau Etene.
Ua fafau te nunaa o te Atua e, e haapa'o ratou i Ta'na mau parau, te mau faaueraa, e te mau faaueraa mo'a, e te parau-ti'a hou te vai-maitai-raa o to ratou Atua.
O vau te Fatu. I muri noa ' ' e i te mau ohipa (e mau) te fenua Egypt, i hea 'oe, eita oe e rave i te: e i muri a'e i te fenua no Canaan, te afa'i nei au ia outou, eita oe e rave i te: E haere outou i roto i to ratou mau oro'a (Ture). E rave outou i to'u mau haavaraa e e tape'a noa i te mau oro'a Mine, No te haere i roto i te: O vau te Fatu. No reira, e tape'a outou i to'u mau ti'araa, e to'u mau haavaraa: e mai te peu e e rave te hoê taata, E ora oia i roto ia ratou: O te here (Ture 18:1-5)
Eaha te fafauraa a te taata?
Teie râ, aita i maoro roa na mua ' ' e a patoi ai te mau Iseraela i te taata haapii, o tei faaora i te taata, e ua faaru'e i te huru o te Atua. Ua faaroo ratou i ta ratou iho hi'oraa e ua haere atu ratou iho.
No reira, ua haere mai te mau Iseraela ei mau Etene ma te ore e faaroo i te Atua i roto i te feruriraa o ratou aau ino.
Ua farii ratou i te mau parau no nia i te mau Etene. E na roto i to ratou mau enemi e to ratou mau enemi, aita ratou i pato'i noa e ua faaino noa ratou i to ratou Atua.
Ua haamo'e ratou e ua faaru'e ratou i to ratou Atua, O vai te horo'a ia ratou e o tei arata'i ia ratou i te fenua i fafauhia.
E noa ' tu e ua au ratou i te faaroo i rapae e ua haere atu ratou i te hiero no te faaohipa i te mau peu tumu, Te mau faaoroma'i e a tape'a i te mau oro'a, Ua atea roa to ratou mafatu i te Atua.
Ua rave ratou i teie mau mea atoa no roto mai i to ratou mafatu ino, mea atea roa i te Atua, hou te vai-maitai-raa o te Fatu o te mau arii.
Ua haamau atoa ratou i to ratou mau vahi i roto i te fare, tei piihia e te i'oa o te Fatu, e ua faaau i te reira (a.o.. Jeremieh 23:10-14, Ezekiela 5:11).
E no reira, ua rave ratou i te hoê â mau ohipa mai te mau Etene, o ta te Atua i opani.
E te Atua, O vai te mo'a e te parau-ti'a, Ia au i ta'na parau, ia au i To'na mau taata. No te mea ua parau te Atua i mua, Eaha te tupu mai te mea e, ua faaru'e ratou i Ta'na mau parau, ōra'a, e oia.
Te hepohepo rahi i te pae taatiraa i te ao nei
Te hoê o te mau vavahiraa o te mau Etene (te ino o te hara aore ra te ino, no te ao nei) o te hoê ïa o te mau taatiraa i te pae tino.
E faaterehia teie ino i te pae taatiraa i roto i te tino hara e te faaterehia ra e te diabolo (te melahi tei topa, te metua tane, e te arii no teie nei ao, e te arii no teie nei ao) e te mau demoni (te tahi atu mau melahi i topa).
Ua faaore te Atua i to'na nunaa ia amui atu i te taatiraa i te pae tino i roto i te ao nei
Ua ma'iti te Atua i To'na nunaa, Ua horo'a e ua hoo mai i te reira e ua hamani i te hoê fafauraa. Te tahi atu mau nunaa, o Iseraela ïa, no te mea ua ma'itihia Iseraela e te Atua.

E mea mo'a roa te mau Iseraela, ua faataahia te reira taa ê atu i te mau Entiles, e te Atua, O vai te mahana.
No reira, ua parau te Atua i To'na nunaa i ma'itihia, a ara maitai.
Na roto i te haereraa na roto i te oto e te parau-ti'a i ni'a i te parau a te Atua e te tape'araa i Ta'na mau faaueraa, ua faahoho'a te mau Iseraela i to ratou Atua mo'a e parau-ti'a, e te taa ê ia ratou iho i te mau nunaa pagan i nia i te fenua.
Ua faaara te Atua i To'na nunaa e ua faaue i To'na nunaa ia ore ia faaino ia ratou iho ma te haavare ore i te pae taatiraa, i hea ' i te mau Etene e haere.
No reira, te taata ruhiruhia, o vai tei mau i roto i te hoê tino hara, e mana to te reira no te patoi i te mau faahemaraa e no te faaore i te ereraa i te pae taatiraa.
Eaha te ino i te pae taatiraa o te hoê ïa faaoreraa hara no te Atua?
Te mana'o ino i te pae taatiraa o tei riro ei faaoreraa hara a te Atua e ua ravehia ïa e te mau Etene, Aita ona i ite i te Atua, ihoi, i rotopu i te tahi atu mau taata, te iteraa i te ma'i o te mau melo o te utuafare (Oe'ore), Ta'e, Te mau nota, Fa'aterehia, Te mau taairaa i te pae tino, parau ha'ati'a (Te mau taairaa i te pae tino e te mau animala (a.o.. Ture 18; 20)).
No te ino e te ereraa i te pae taatiraa o te feia e parahi ra i te pae tino, Ua ino roa te fenua, e ua nehenehe te Atua e haere i te hinaaro o te feia e parahi ra i te fenua e e faarue i te fenua i rapae i te fenua. No reira, E nehenehe te nunaa o te Atua e afai i te fenua e e parahi i nia i te fenua no Canaa.
Ua ravehia teie mau mea atoa i roto i te ao nei. Tera râ,, Aita te Atua i hinaaro e ia faaino te Atua i to'na nunaa ia ratou iho.
Teie râ, ua tupu faahou te taime e te taime no te mea ua patoi te mau Atua i te Parau a te Atua e ua pohe mai Ta'na mau faaueraa e ua rave oia i te mau ohipa a te mau Etene. E te tupu noa ra â te reira i teie mahana.
I roto i te faufaa apî, e tupu te hoê â huru taatiraa i te pae taatiraa i roto i te ekalesia a te Atua
Noa ' tu te fafauraa apî, ua haere mai na roto i te Mesia a Iesu Mesia e te tapo'ihia ra e To'na toto, e te tauiraa o te natura e te ti'araa faaora (hete) o te taata na roto i te faaauraa i te Mesia, te hoê â huru ino i te pae taatiraa, o te ore e nehenehe e faaorehia i te Atua, e tupu te ekalesia a te Atua, i hea 'oe O Iesu te upoo.
E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, o te pii ia ratou iho te mau Kerisetiano e te haere i te ekalesia, Te haereraa i mua i te pae taatiraa.
Te ora nei ratou mai te ao nei e te ite ra ratou ia ratou iho i mua i te tahi atu mau taata ma te haama ore.

E mata'ita'i ratou i te mau afata teata e te mau hoho'a teata, e no ǒ mai te reira i te hoê varua taa ê, i reira te taata e ite ai ia ratou iho, a taoto ai te tahi i te tahi, ta'ata'a, ōhipa, e te vai ra te mau taairaa i te pae taatiraa aore ra te mau taairaa i te pae taatiraa, e e melo ratou no ta ratou mau ohipa.
Rātou (parau reo) Hi'o ōhipa (ia faaipoipo raua) e/aore râ, e taoto ratou iho (Ma'ohi).
Te faaore nei ratou i ta ratou vahine aore ra ta ratou tane, e te haavare.
E haere ratou i te mau vahine faaturi e e aufau i te reira no te haamaha i ta ratou mau hinaaro i te pae taatiraa.
Rātou ora amui. e aore râ, eTe mau taairaa i te pae tino.
E te vai ra te mau taata, te hamani - ino - raa i te mau tamarii aore ra te vai ra te mau taairaa i te pae taatiraa i te mau animala
E tupu teie mau taatiraa i te pae taatiraa i roto i te ekalesia, e te faaineinehia ra e te mau taata, Te parau nei ratou e, te ti'aturi nei ratou, e te fanauhia, e te farii nei ratou i te Varua Mo'a i roto ia ratou.
Teie râ,, o vai tei rave i teie mau mea aore ra e faaohipa i te tahi atu mau mea ino i te pae taatiraa, E ere râ no te Atua. Aita ratou i fanauhia e aita ta ratou e faaroo i te Varua Mo'a i roto ia ratou, e aita ratou e haere ra ei mau victors i roto i te te mauhaa tama'i a te Atua.
E mea pinepine te mau Kerisetiano i te haere ma te ti'aturi ore i te pae taatiraa (i te pae taatiraa)?
Aita, e ere i te mea tano ia haere te mau Kerisetiano ma te au ore i te pae taatiraa. E ere te mau varua atoa o te faaitoito i te puai e te tahi atu mau taatiraa i te pae taatiraa i te Atua, e eita roa'tu te Atua.
E mea papu maitai e, e mea papu maitai e, te here i te pae taatiraa, o te hoê ïa faaoreraa ia'na. E mea maramarama roa atoa o Iesu e te Varua Mo'a (a.o.. Mataio 5:27-30; Ā'ati'a 13:20; 15:28-29; Roma 1:18-32; 1 Korinetia 6:9-20; Galatia 5:19; Ephesia 5:7; 1 John 3:9; 5:18; Tō'o'a 2:18).
Ua riro te ereraa i te aravihi i te pae taatiraa ei hotu no te feia hara eiaha râ i te feia mo'a. Te vai ra te mau mea e tupu mai i te ao nei i roto i te ao nei (te basileia o te pouri) eiaha râ i roto i te Basileia o te Atua e To'na Ekalesia.
Mai te mea e, ua riro mai te taata ei taata hamani apî e ei Varua o te Atua i roto ia ratou, Eita ratou e haere i roto i te hoê hinaaro ino i te pae taatiraa.
Te tahi atu, i reira te mau melo o te ekalesia e aore râ, te feia faatere o te ekalesia, E ere te reira i te pae varua e ere râ no Iesu Mesia, tera râ, te arii o te ao nei, te diabolo. Ua riro te ekalesia ei ekalesia i rotopu i te diabolo, e i reira te varua o te ao nei e te mau faatereraa hau no te pato'i i te pato'i e te mau e ti'a ai.
Te varua o te ao nei e te antichrist o te faatere nei i roto i te mau oraraa e rave rahi, aita e horo'a i te Atua e Ta'na Parau, e aita oia e haapa'o nei i Ta'na mau faaueraa, E mea au a'e, E mea orure hau e e faatupu i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino hara.
E ere te varua o te ao nei i te mea papû roa e te pato'i nei i te mau parau e te mau faaueraa atoa a Iesu Mesia.
Te mau a'oraa e te mau matahiapo, te haere nei i roto i te taatiraa i te pae tino i te ekalesia
Te mau Pastors aore ra te mau matahiapo o te hoê ekalesia, te haere nei i roto i te taatiraa i te pae tino eiaha noa, e te taato'araa o te ekalesia ïa. (Fa'atupu).
E ere te amuiraa i te mea noa e, teie varua aita i maoro a'e nei, tera râ, e tomo teie varua au ore i roto i te oraraa o te mau melo o te ekalesia e e faatupu i te hinaaro ore i te pae taatiraa.
E ere te reira i te mau mea. Na roto i te faainoraa i te pae taatiraa e aore râ, te mau matahiapo, te faaino nei te i'oa o te Atua e ta'na Tamaiti ia Iesu Mesia.
Ua haapii mai te (ta'ato'era'a) Te mau ture a te Atua e faaea noa e a muri noa'tu
Ua haapii mai te E mea mau te hau varua Eaha te tahi mau (ta'ato'era'a)Te mau ture a te Atua e faaea noa e a muri noa'tu. Te mau taata, Te ti'aturi nei e te fanauhia mai te Atua e te vai ra to'na huru e, eita to'na natura e ora mai te mau Etene i roto i te pouri e eita te reira e haere na roto i te taatiraa i te pae tino.
e ti'a ai ia outou ia ti'aturi, ōhipa, e ānaina'i faahou e te vai ra te Varua Mo'a i roto ia outou, E ti'a ia outou ia taa ê.
E horo'a outou i te Upooua Iesu Mesia, e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, e e tape'a i To'na mau faaueraa, noa ' tu e aita outou e mana'o ra i te reira e to outou tino hinaaro aore ra e parau i te tahi atu mea.
Ua haere anei Iesu ma te au ore i te pae taatiraa? Aita, Ua haere atu o Iesu i muri a'e i te Varua ma te haapa'o maitai i te Atua i roto i To'na hinaaro. Mai te mea e, o Iesu ïa Te upoo o te ekalesia (te putuputuraa a te feia faaroo) e To'na Varua i roto i te hamaniraa apî, i muri iho, eita atoa te ekalesia e haere i roto i te au ore i te pae taatiraa.
Te hotu o te tino hara, o te ereraa ïa i te maramarama
E ere te taatiraa i te pae tino i te hoê hotu o te Varua, tera râ, te hotu o te tino hara. No roto mai te tino hara o te hamaniraa tahito, Ua pohe oia i roto i te Mesia (na roto i te arai), e ti'a ia tuuhia.
I roto i te faufaa apî, Ua faahiti Paulo i te mana'o ino i te pae taatiraa ei mau ohipa a te tino o te tia ia faaorehia, tō'ere: Te mau nota, Fa'aterehia (o te mana'o hape atoa), Te mau nota, fa'ahou'a, ha'api'ira'a, Fa'aterehia (1 Korinetia 6:10-11; Galatia 5:2-11; Kolosa 3:5-6; 1 Te mau mea 4:3-5).
Te mau hoho'a no ni'a i te ereraa i te pae taatiraa i roto i te ekalesia e te hinaaro o te Atua
Eiaha te tahi mau mea: Aita e orometua haapii, te tahi mau, ōfa'i, aita e atoa ', e aore râ, te feia hamani ino ia ratou iho, E toru ahuru ma'iti; Maita'i, aore râ,, hi'o, e 'a, e'a, e ti'a ia outou ia farii i te Basileia o te Atua. E te tahi o 'oe: e mea ma'i ïa, e tahi râ, tera râ, ua faataahia oe i roto i te i'oa o te Fatu ra o Iesu, e te Varua o to tatou Atua (1 Korinetia 6:9-11).
I teie nei, e ere te tino i te mea ino, no te ora; e te Fatu (1 Korinetia 6:13).
No reira, e mea au roa na to outou mau melo o tei niuhia i ni'a i te fenua; Te mau nota, Te mau nota, Fa'ahou'āra'a, mau, e te ti'aturi ore e te hepohepo rahi, e te hepohepo rahi, e te hapa ore e te hepohepo., mau: No te aha o vai te mau mea’ ua haere mai te riri o te Atua i ni'a i te mau tamarii no te faaroo: Ua haere atoa outou i te tahi taime, inaha, ua ora (Kolosa 3:5-6)
Teie ïa te hinaaro o te Atua, e tae noa'tu i to outou mana'o, e mea ti'a ia outou ia faaea i roto i te ha'utiraa: E mea ti'a ia outou ia ite e nahea ia farii i ta'na pahi i roto i te hoê haapapûraa e te faatura; E ere i te mea ino roa, noa'tu e, e ere te mau Etene o te ore i ite i te Atua (1 Te mau mea 4:3-5)
Ua faaite te Atua i te reira i roto i te Faufaa Tahito na roto i te ture no Mosesa e te mau peropheta, Ua rave te taata i To'na amuiraa i teie mau mea, Aita i oaoa roa ia'na, ua hara râ oia e ua tapa'ohia oia e aita i tae i roto i to'na toe, Ua faaite atoa Iesu i te reira i roto i te Faufaa Apî na roto i To'na parau e te Varua Mo'a e te mau aposetolo ia te mau taata atoa, Eita te feia e rave i teie mau anomalie e tomo i roto i To'na Basileia e e ora mure ore.
E nehenehe ta outou e faaroo i te feia poro, te fariiraa i ta ratou mau parau, e te paraparauraa i te pae faaroo. E ei poro, e nehenehe ta outou e tata'i e e poro i te mau a'oraa a vetahi ê, tera râ, te hotu o to outou oraraa e faaite mai e e faaite mai te reira mai te mea e, e haere outou i muri a'e i te Varua i roto i te faaroo e no te Atua, e no roto mai te reira i te Atua.
E ere te aroha o te Atua e te toto o Iesu Mesia i te hoê parau faati'a no te hara
E ere te aroha o te Atua i te hoê parau faati'a e aore râ, te toto o Iesu ei parau faati'a no te hara.
Ua riro te aroha o te Atua ei ô no ǒ mai i te Atua ra, e te horoa mai nei te ora i te ora na roto i te hoê faaauraa mau na roto mai i te mana o te hara e te pohe.
Te haapii nei te aroha o te Atua ia tatou o te pato'i i te mau mana'o ino e te mau mea ino o te ao nei, E ti'a ia tatou ia ora ma te, ma te ti'a e te mahana, i roto i teie ao nei.
Ua horo'a Iesu ia'na iho no te huitaata, eiaha râ ia ora te taata i muri a'e i te tino i roto i te pouri e te hara, tera râ, no te faaora i te mau taata no roto mai i te mau hinaaro atoa e te hara, e no te tamâ ia'na iho e nunaa taa ê, māra'a i te mau ohipa maitai.
E tamâ te toto o Iesu Mesia i te mau taata i te mau hara atoa e te mau hinaaro atoa, no reira, e nehenehe ta ratou e haere i roto i te oraraa apî o te oraraa, parau-ti'a e te parau-ti'a mai te mau tamarii apî e aore râ, te mau tamahine Atua, te Taata Hamani i te ra'i e te fenua e te vai ra te mau mea atoa i roto i te (a.o.. Ati 2:11-14).
Te mau taata, E ere te ao nei i te mea maramarama i te pae taatiraa e ere ïa no te Mesia
Mai te peu e e ere te taata i te mea tano no nia i te ereraa i te aravihi i te pae taatiraa e te farii nei ratou i te reira i roto i te ekalesia, e te ora nei te mau Kerisetiano mai te mau Entiles i roto i te uru raau e te au ore, i muri iho, e haapapu te reira e e mea maamaa ratou, e ere râ no te Mesia, te ao nei râ.
Aita ratou i horo'ahia mai te hara e te pohe, Ta'na atu, ma'iti, tera râ, e ti'a ia ratou ia hara e ia pohe, e ua mo'e.
E mau parau fifi mau. E mea ino roa râ mai te huru (fa'a'ite'ite) Te faarahi nei te reira i te ao nei, e tae noa'tu i te mau ekalesia no te fenua iho na roto i te varua o teie nei ao o te faatere i te oraraa o te mau taata, e te pororaa i te hoê evanelia haavare te haapiiraa tumu hape, e mea fifi a'e ia faaroo i te mau parau a te Atua.
Peneia'e., e rave rahi o te ore e nehenehe e faaroo e ia faaoromai i te mau parau a te Atua e a haere ê atu, no te mea te patoi nei te mau parau a te Atua i to ratou faaroo, Te mau mana'o, ite, Tātāro'a, e te mau haamaramaramaraa.
Tera râ, e mea maramarama te Parau a te Atua e a muri noa'tu i te parau mau!
Teie râ, ua puai, e te ti'aturi, e aore râ, i te tahi mau ti'a'tu, Eiaha e piihia te reira i rotopu ia outou, te mau pahi; Aita e mea, te hoê parau, aore râ, E ere i te mea tano; e ere i te mea tano: E haamauruuru râ oia ia outou. Ua ite oe, aita e vai ra te hoê parau, aore râ, aita i maoro a'enei, aore râ,, ā'au; Fa'ahou, ua riro te reira ei tuhaa faufaa roa i roto i te basileia o te Mesia e no te Atua.
Eiaha e haavare ia outou e te mau parau ino: no teie mau mea, e tae mai te riri o te Atua i ni'a i te mau tamarii no te haapa'o ore. E ere râ outou i te feia e amui atu i roto i te. I te tahi mau taime, e pouri, tera râ, i teie nei, e mea mǎrû roa oe i te Fatu: a ara ei mau tamarii no te maramarama: (Te vai ra te hotu o te Varua i roto i te maitai, te parau-ti'a, e te parau mau;) Te horo'araa i te mea e fariihia i ni'a i te Fatu. E aita to ' na e taairaa e te mau ohipa ino o te pouri, te tahi râ
Ephesia 5:3-11
‘Ia riro ei miti no te fenua’






