Noa ' tu e ua anaanatae noa te taata i te tuhaa pae varua o te ao nei, aita i maoro a'enei,, ua tupu te hoê maraaraa rahi i roto i te huru o te fenua e nafea ia haere i roto i te hoho'a teata. E rave rahi a'e taata o te haamau nei i te mau mana rahi roa ' ' e e (Ora)Mana. E tomo ratou i roto i te fenua pae varua e ratou iho; No to ratou varua (iri) no te haere i roto i te hoho'a teata. E rave rahi te taata e haere nei i te mau ohipa e te mau putuputuraa, i reira te mau faaiteraa e te mau faaoraraa e tupu ai. E farii ratou i te mau haamaramaramaraa e e haapii ratou i te mau rave'a aravihi, fa'a'ōfa'i, e te faanahoraa ia nehenehe ia ratou ia rave i te hoê â. E ere te reira i te mea tupu noa i roto i te ao nei, i roto atoa râ i te mau ekalesia.
Te mau tao'a haamana'o, e haere ratou i roto i te hoê tuhaa fenua
E rave rahi feia faaroo. E mea feruri-maitai-hia, mai te ao nei e te oraraa i muri a'e i te tino, mai te ao nei. E arata'ihia te reira e to ratou mau ite e, mai te ao nei, te hoê anaanatae rahi i roto i te ao nei. Te faatumu nei ratou i ni'a i te mau tapa'o, Kau, e te mau hoho'a i te pae varua. E no te mea hoi e mea faaterehia ratou, E arata'ihia te reira na roto i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia.
E rave rahi mau mea i muri iho (āmui) uru, Tā'a'āra'a, evangelist e/aore râ, te mau peropheta, o te rave nei i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, e te faaamu nei ratou ia ratou iho na roto i ta ratou mau parau e te mau ohipa tei tupu i ni'a i te natura, ma te ite ore ia ratou iho ma te ite ore i to ratou oraraa.
E rave rahi atoa (ōfa'i) uru, Tā'a'āra'a, fa'a'ōfa'i, e mau huru, Na vai e rave i te mau tapao e te mau mea faahiahia, te ora nei ratou i muri a'e i te tino e te ora ra mai te ao nei.
E rave ratou i taua mau mea ra, Eaha te haere i ni'a i te E hinaaro mau te Atua e.
E fana'o ratou i te hotu o te tino e Te mau hoa o te ao nei. Eaha te huru o te reira?
E ti'aturi outou, no te mea ho'i e, te rave nei ratou i te mau tapa'o rahi, te mau mea faahiahia, e te mau hoho'a faahiahia roa e te faaohipa nei ratou i te I'oa o Iesu, E haapapu te reira, e tō'iti Ta'na atu e no reira, e mea pae varua, e no reira, te rave nei ratou i te mau mea i rapae i te Atua. Tera râ, e ti'a ia outou ia fanauhia no te haere i roto i te ao nei e no te rave i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia?
E nehenehe atoa te taata paari e rave i te mau semeio, mā'ea'ea, e te mau mea
Te pahonoraa oia ïa: aita! Eiaha e titauhia ia fanau faahou outou i te mau semeio, mā'ea'ea, e te mau mea. E rave rahi taata, O vai noa â te taata paari e te ora ra i muri a'e i te tino, tera râ, e mea pae varua. E haere ratou i roto i te hoho'a teata; te fenua pae varua e te mau semeio rahi, mā'ea'ea, e te mau mea. No reira, eita e titauhia ia fanau faahou A pee ia Iesu no te haere i roto i te mau mea ora e no te rave i te mau semeio, mā'ea'ea, e te mau mea.
A hi'o i te mau mea maere no Egypt, i roto i te tau, Ua rave atoa oia i te mau tapao e te mau mea faahiahia, aita râ ratou i ite i te Atua e aita ratou i ite Ia'na (Exodo 7 i roto 8).
Ua rave atoa te taata hi'opoa i te mau tapao e te mau mea faahiahia i rotopu i te mau taata. Ua pii atoa te nunaa ia ia i te mana taa ê o te Atua, noa'tu e, aita ta'na mau ohipa maere i ora mai i te Atua e To'na Basileia, mai te diabolo e te basileia o te pouri (Ā'ati'a 8:9-11). Tae noa'tu i te Bar-esus (Ei), Ua faaineine te reira i te mau ohipa rima î, e ua riro oia ei peropheta haavare ati Iuda, e tamarii râ te Atua, te hoê râ tamarii a te diabolo. Ua riro oia ei enemi no te parau-ti'a e ā'au; puni'a Te Fatu (Ā'ati'a 13:6-11).
Ua haere atu o Saul i te hoê vahine, o tei farii i te hoê varua matau e te ohipa i roto i te ao pae varua. Ua tuô oia e ua haere oia e mataitai i te fare ma'i, i te varua matau e ua ti'aturi i ni'a ia Samuela ia'na (1 Upō 28:3 20). E e rave rahi atu â taata, o tei farii i te hoê varua matauhia e te faaohipahia ra i roto i te ao nei; te āra'a e ua faaite i taua mau mea ra i taua mau mea ra, te vai noa (i.e. 2 Te mau Kingi 17:17, Jeremieh 14:14, Ezekiela 13:6-7; 21:21-23, Ā'ati'a 16: 16).
E rave rahi mau peropheta, o tei au i te Atua e ua ti'a oia i mua i te mata o te taata i roto i te taviniraa a te Atua, tera râ, ua tohu oia i muri a'e i to ratou iho mau mana'o no roto mai i to ratou tino; to ratou varua (to ratou mau mana'o e to ratou mau mana'o), eiaha râ te Atua e To'na Varua, e no reira, ua tohu hape te reira (i.e. 1 Te mau Kingi 22, 2 Te mau mea 18, Jeremieh 27:9, 28 e 29, Te 2, Ezekiela 13: 17-23, 22:28. A tai'o atoa: ‘Nahea outou ia ite i te mau peropheta hape i roto i to tatou nei matahiti?hō'ē).
mau taime, e haere ratou i roto i te hoê tuhaa fenua
E ua taui roa, no te mea e rave rahi taata, Aita râ oia i fanauhia, tera râ, te rave nei oia i te ohipa i roto i te hoho'a teata; te fenua. Ei hi'oraa, a rave na i te mau vahine maere, āmanā, roa'a (tano), te a'e, te mau taote, mā'ana, Taute, ma'i, ānau, Te mau nota, Tauturu', hōho'a, ā'ā'ati'a, te mau mātou, Te taata o te faaohipa nei i te quantum, Tae i, tū'ia, māra'a, āna'ana, i ni'a ia'na iho e te.
Aita teie mau taata atoa i fanauhia. Teie râ, e mau mea Ari te mau puai, e aore râ, te mau peu (Ora)Te ito e faaohipahia no te rave i te mau semeio, mā'ea'ea, e te mau mea. E tomo ratou i roto i te fenua pae varua no roto mai i to ratou varua (iri), A faaohipa i te mau ravea mau e te mau ravea mau e a iriti ia ratou iho no te mau mana ino.
E taui ratou i to ratou varua no te mau hi'oraa maitai roa e te paari, mai te mau aratai varua, e no te mau mana rahi e te mau puai, e faatupu te reira i te hoê maraaraa o te paari o te ao nei, e te mau semeio, mā'ea'ea, e te mau mea, e tae noa'tu i te mau rapaauraa i te pae tino e te mau ma'i.
Ei hi'oraa, a hi'o i te taairaa i rotopu i te taairaa e aore râ, te faaoraraa faahou, i teie mahana, e mea matau - maitai - hia te mau taata e te parare oioi noa ra i te mau fenua atoa. Na roto i te faaohiparaa i te tahi mau ravea e te mau ravea aravihi apî, e nehenehe te mau taata atoa e haapii e nafea ia faaohipa faahou i te ito e ia riro ei taata faaora taa ê. E rave rahi faahopearaa o teie huru faaoraraa; e rave rahi taata o te faaorahia mai na roto i te faaoraraa i te mau mea. Teie râ, te mau mea atoa, e ravehia te reira na roto i te tino o te tino e no rapae mai i te Atua. Te mau mea atoa e ravehia ra i roto i te tino; te varua i roto i te ao nei; te vahi pae varua o te fenua ïa.
Te feia e farii nei, a faaite, Te faaô atu nei i roto i teie mau peu tumu, noa ' tu e e fariihia te tahi o teie mau huru rapaauraa ma'i, Ua fariihia te reira e ua horo'ahia i roto i te ao tooa o te râ e te ihi i te pae rapaauraa ma'i ei rave'a faaora, e ite oia i te mana o te mau varua o te mau demoni ino i roto i to ratou oraraa e e faaho'i faahou i te mau hotu.
Haʻamanaʻo, i Te mau matahiti apî, i te reira to ' na aka i roto i te ohipa faaapu, te vai ra te hoê haapapûraa puai no ni'a i te faaoraraa, e to ratou opuaraa, o te faaôraa ïa i te tahi atu mau rave'a faaora e te pae varua i roto i te ihi i te pae rapaauraa ma'i (A tai'o atoa: ‘Te mau tamarii apî i roto i te ekalesiahō'ē).
Ua faaara Iesu i te mau pĭpĭ no te mau Mesia haavare e te mau peropheta
E tupu te mau Mesia hape, E mea ti'a, e te mau tapao rahi e te mau mea faahiahia; i nia i te 'oe, mai te peu e e nehenehe, E mea ti'a ia ratou ia faaite i to ratou mana'o. Hi'o, Ua parau vau ia outou na mua a'e nei (Mataio 24:24-25, Mareko 13:21-23)
Ua faaara Iesu i Ta'na mau pĭpĭ Te mau Mesia mārōhia e tano, Na vai e rave i te mau tapao e te mau mea faahiahia i roto i te mai; ta,e mai te peu e e nehenehe, E faaite te reira i te maitiraa rahi roa ' ' e. Ua faaitoito Iesu ia ratou eiaha e faatumu i nia i te mau tapao e te mau mea faahiahia o te hoê taata. No te mea, mai te peu e e faatumuhia ratou i nia i te mau tapao e te mau mea faahiahia, E mea ohie roa ia arata'i i te reira mai roto mai i te evanelia mau.
Ua parau Iesu ia ratou, no te hi'o i te oraraa o te hoê taata e eaha te mau huaai ta te taata e fana'o. E ora te taata i muri a'e i te varua e i muri a'e i te varua hinaaro o te Atua, tei papa'ihia i roto i te Parau e te vai ra te taata i te te hotu o te Varua? Te ora nei te taata e te ora nei i muri a'e i te tino? E ora te taata i muri a'e i to'na iho hinaaro e to'na iho hi'oraa, e te hinaaro o te ao nei? E te vai ra te hotu o te tino? (Mataio 7:15-20)
Ua faaitoito o John ia ore ia tiaturi e ia tiaturi i te mau varua atoa. Teie râ, ua haapii oia i te haapapu e ia tamata i te mau varua, e aha te Atua. No te mea hoi e rave rahi mau peropheta haavare tei haere i roto i te ao nei (1 John 4:1).
No reira, Eiaha e faatumu i ni'a i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, A ara i ni'a ia Iesu Mesia; te papa'i buka e te taata horo'a no to outou faaroo.
Mai te mea e, ua fanauhia outou e ua ta'oto outou i roto i to outou iho oraraa e A pee ia Iesu, Eita faahou outou e faatumu faahou i ni'a i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, e i ni'a i te mau taata, o te rave nei i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia, e a vaiiho i te mau taata ia faatura e ia haere ê atu. E ara râ outou i ni'a i te Parau.
E ora outou i muri a'e i To'na hinaaro i to'na hinaaro i to outou taairaa e o Iesu. To'na auraa ra, e haere outou ma te haapa'o maitai ia'na e e rave Ta'na mau faaueraa i roto i to outou ora. Mai te mea e, te ora ra outou i muri a'e i te varua e i muri a'e i te Parau e te Varua Mo'a, i muri iho, e pee te mau tapa'o e te mau mea faahiahia ia outou.
Ia oti ana'e te mau tapao e te mau mea maere i te rave i te mana o te Atua e i rapae i te varua, e i muri iho, e faaite mai te reira i te Mesia, e e faaite atu ia Iesu e e horo'a i te hanahana i te Metua, E eiaha râ e.
'Ia riro ei miti no te fenua’


