I roto i te rahiraa o te mau ekalesia, Ua monohia te uaina e te pape vine. Ua riro te faaohiparaa i te pape vine ei mea matau - maitai - hia, terā (apî) Aita te mau Kerisetiano i ite i te mea maitai a'e maori râ te faaohiparaa i te pape vine eiaha râ i te uaina. Teie râ, te auraa huna o te uaina, o te auraa huna ïa o te uaina, o te mea ïa e rave rahi kerisetiano aita i ite. Ahiri outou i ite i te auraa o te uaina, i muri iho e ite outou, no te aha i roto i te fare pureraa i monohia ' i te uaina e te pape vine. No te mea ho'i e, te amuiraa o teie mahana e te uaina tei monohia e te pape vine, te faahoho'a ra ïa i te huru o te Tino o te Mesia; ōna atu. Eaha te auraa o te uaina i roto i te amuiraa? Te faahoho'a ra te uaina i te toto o Iesu, Ua tamâ Oia ia tatou i ta tatou mau hara atoa e ta tatou mau ino atoa. Te vai ra te Faufaa Apî i roto i te toto, na roto ia tatou ia farerei i te Metua. Na roto i te inuraa i To'na toto, eita tatou e farii noa i To'na faufaa ai'a, tera râ, e riro atoa tatou ei mau melo no To'na hinaaro rahi e to'na poheraa, te auraa ra, e ti'a ia tatou pohe i to tatou tino.
E pohe anei te feia pee ia Iesu Mesia i te tino?
E nehenehe tatou e parau, e mea pae tino te ekalesia e te ora ra i roto i te hara e te ino. Te faaohipa nei te ekalesia i te here e te aroha o te Atua, ei tapo'iraa no te vai noa i te pae tino e no te tamau noa i te rave i te hara. Aita te rahiraa o te feia faaroo e hinaaro e faarue to ratou ‘ia iho’ tahito.
E tupu pinepine te reira, ia ite ana'e te hoê taata faaroo e te ora ra te tahi atu taata faaroo i roto i te hara, te faaohipa nei te taata faaroo i te here e te aroha o te Atua, no te faaafaro i te hara a taua taata ra. Eita te feia faaroo e aro e e faati'a faahou te tahi i te tahi.
Aita atoa te feia faatere o te ekalesia e faaruru faahou nei e e faati'a faahou i te mau melo o te ekalesia, te farii nei râ ratou i te mau mea atoa. Te faatumu nei te rahiraa o te mau ekalesia i nia i te manuïaraa e te mau numera o te feia maoti i te faatumu i nia i te huru pae varua o te ekalesia.
Aita ratou tatara i te mau hara mai roto mai i to ratou oraraa e mai roto mai i te ekalesia, te faaoromai nei râ ratou e te farii nei ratou i te mau hara atoa e te mau ino atoa.
No teie huru tupuraa, Ua vaivai te ekalesia e ua ino roa ia faaauhia i te ekalesia matamua i roto i te Buka a te Ohipa.
Ua monohia te uaina e te pape vine i roto i te fare pureraa
E rave rahi ekalesia, Aita te satauro e te toto o Iesu e poro - faahou - hia ra. Ua riro te satauro e te toto o Iesu ei mea faufaa roa ' ' e, e eita roa ' tu e tia ia faaruehia. Na roto i To'na toto, ua faaorahia tatou, e ua tahoê faahou tatou i te Atua, to tatou Metua. Te vai ra te mana i roto i te toto o Iesu. Aita te toto o Iesu, aita e mea. Te ora nei tatou i roto i te hoê faufaa apî, ua tapaohia te reira i te toto o Iesu.
Ua tuu te Ekalesia i te pape i roto i te uaina, I te tino, e te hoho'a. ā, e ere te reira i te parau mau. Aita te Ekalesia i tuu i te pape i roto i te uaina, ua mono râ oia i te uaina e te pape vine, e mea ino roa ' tu â.
I teie nei mahana, E haamau te ekalesia i ta ' na iho mau ture, e te rave nei i te mau tauiraa i roto i te mau faaueraa e te Parau a te Fatu. Eaha te vahi ta'na e parau ra, e mea ti'a ia tatou ia inu i te pape vine? Ihea te Atua e parau ai i te reira aore ra ihea Iesu e parau ai i te reira?
Te faahoho'a ra te huru hi'opo'araa i te pohe e te ora
Ai, e te ora i roto i te uaina; te hamaniraa tahito e te apî. Na roto i te ohipa faaîraa, E faarirohia te pape vine ei uaina. No teie huru faaîraa, ua riro te uaina ei mea taa ê roa, e no teie ïa faaîraa, e taa ê taua uaina ra i te pape vine.
Te faahoho'a ra te ohipa faaîraa i te poheraa, e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia (Ua riro te pape vine ei uaina).
I roto i te ohipa faaîraa, E taui te mau tao'a tahi rewena i te mau huka, i roto i te ava, e ia ore ana'e ratou e mea toe no te amu, e pohe ratou i roto i to ratou repo. Mai ta Iesu i pohe i roto i to tatou repo, e ua amo i ta tatou hara atoa e ta tatou ino atoa i ni'a ia'na, ia nehenehe tatou e riro ei te hoê hamaniraa apî.
Ia inu ana'e tatou i te uaina, te amui nei tatou i roto i te mauiui e te poheraa o Iesu Mesia. Na roto i te riroraa ei taata amui, te faaite nei tatou ia tatou iho Ia'na; e To'na poheraa e To'na ti'a-faahou-raa.
fa'aea, mai ia Iesu, e ti'a ia tatou ia pohe e ia tuu i to tatou tino, hou tatou e riro mai ai te poieteraa apî.
Te faahoho'a ra te pape vine te hamaniraa tahito. Teie râ, te faahoho'a ra te uaina i te hamaniraa tahito, o tei riro mai ei mea hamani apî (ua riro te huka ei avaava). E pohe tatou i roto i to tatou viivii, te auraa ra, e pohe tatou i to tatou tino, e ua riro mai tatou ei hamaniraa apî; fanauhia i roto i te varua, na roto i te Varua Mo'a o te Atua.
Aita te poheraa ia ' na iho e poro - faahou - hia ra
Aita e rave'a no te faaî i te pape vine, e tupu te reira. Aita e rave'a no te pohe, e o te reira iho â te ohipa e tupu ra i roto i te rahiraa o te mau Ekalesia, e i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano e rave rahi. E faaea noa te feia faaroo te hamaniraa tahito e ia ora mai te ao nei.
Aita ratou pohe i te tino, tera râ, te pee nei ratou i te tino e te faaohipa nei ratou i te here e te aroha no te faaafaro i te reira. E, te faaohipa nei ratou i te ‘here’ e te ‘aroha’ no te faati'a ia ratou iho, ia ore ratou ia mana'o faahapa (A tai'o atoa: ‘E nehenehe anei outou e ora i roto i te hara e e faaorahia?‘).
Aita râ hoê a'e, o vai te nehenehe e taui i te ture pae varua. Aita e taata, o vai te nehenehe e rave i te mau mea atoa no ni'a i te mau faaueraa e te hinaaro o te Atua, noa'tu e, te tauihia ra ratou e te taata.
No te mea e tamau noa te Atua Ia vai noa, ʻApaʻau, i teie nei, e te tahi atu mau mea. No reira, e nehenehe ai outou e tiaturi Ia'na e Ta'na mau parau.
To'na hinaaro, Ta'na ture, To'na, ta te Parau i faaite i te taata, E vai noa te reira i te mau taime atoa.
Aita to te ture i papa'ihia e mana. Ua horo'a mai te Fatu te Atua ia ratou na roto mai i To'na Varua (i rapae i te ao pae varua) e ua iritihia te reira na roto i te reo o te taata.
Ua ‘iriti’ oia ia ratou i rapae i te ao pae varua, i roto i te fenua o te mau mana'o. Ua horoahia te ture no te maitai o te taata, Eiaha e faautua i te taata, e te tuu i te mau opaniraa i nia ia ratou, no te faaara râ ia ratou, e tauturu ia ratou, ia ore ia riro ei mauhaa a te diabolo (te enemi o te Atua). Te hinaaro noa nei te Atua i te mea maitai roa ' ' e no outou!
Ua tatarahia te mau haavare a te diabolo
E rave rahi patoiraa e tumu e horoahia ra no te aha te uaina i faaorehia ' i i roto i te mau ekalesia e te mau amuiraa e rave rahi, e no te aha e mea maitai a'e ai ia inu i te pape vine. Teie te tahi mau tumu:
“E ti'a ia tatou ia hi'opo'a i te feia inu ava o tei parahi i roto i te Ekalesia, eita paha tatou e aratai ia ratou i roto i te faahemaraa. Na roto i te inuraa i te uaina, E faahemahia ratou ia haamata faahou i te inu”
Te hoê taata taui, o tei riro na ei inu ava e riro mai te hoê hamaniraa apî. Ua faaorahia teie taata i te ma'i te varua o te inu-hua-raa i te ava. Ua pohe teie taata i roto i te Mesia no te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino. Na roto i te mana o te Varua Mo'a, ua faati'ahia mai te varua o te taata mai te pohe mai, e i teie nei, te haere nei te taata mai te hoê tao'a hamanihia apî, i muri a'e i te Varua. Ia inu ana'e teie taata i te au'a, tei î i te uaina, eita te reira e faariro faahou i te taata. No te mea te varua ma'i, eita ta ' na i rave i te ohipa i roto i te tino e nehenehe faahou e faaite ia ' na iho, no te mea ua pohe te tino i roto i te Mesia. Ua ino roa te mana o te inu-hua-raa i te ava, i te taime a faaorahia'i te taata eua fanau-faahou-hia. No reira, aita te mana o te inu-hua-raa i te ava e mana faahou i ni'a i te taata (A tai'o atoa: ‘Te faaoraraa i te mana o te ava‘).
Ei hamaniraa apî, te taata te faatere nei i te mau mana e te mau puai o te pouri, e faatere râ teie mau mana e te mau puai i nia i te taata.
Ia mono ana'e tatou i te uaina i te pape vine, no teie tumu, i muri iho, e faariro tatou i te mau taata ei pu no te ekalesia e te amuiraa, Aita oe.
Ua vaiiho tatou i te tino ia faatere i ni'a i te Varua, e te taui nei tatou i te faaueraa a Iesu, i te hoê taata. E ohipa ino te reira.
Te faaite atoa ra te reira e rave rahi mea no nia i te huru o te ekalesia. No te mea ua riro te taata ei tumu no te ara - maite - raa.
Te faatumu nei te ekalesia i nia i te taata eiaha râ ia Iesu. E au ra e matahiti ', i reira te mau mea atoa e haaati ai i te mau taata e ia ratou iho.
"Ae, ia taui râ matou i te uaina ei pape vine, e rave rahi mea ta matou i ite (faaoraraa) semeio i roto i te amuiraa”
Te hinaaro nei te diabolo e tatara i te toto i roto i te Ekalesia, no reira, te hinaaro atoa ra oia e tatara i te uaina. Te haamana'o ra te reira ia'na i to'na pau. E nehenehe atoa te diabolo e rave i te mau semeio e te maere, hi'o i te feia satani, te mau taata aravihi i te pae no te pae faaroo, ta'ato'era'a, mā'ana, e tē vai atura.
I roto atoa i te mau ekalesia, i reira te diabolo i te parahiraa, E rave rahi tapa'o e ohipa maere ta'na e rave ra. I rotopu atoa i te mau Kerisetiano, ia faatupu ana'e te feia faaroo i te hotu o te tino, e rave râ i te mau semeio, E tia ia outou ia faaeteete rahi.
Te faaara ra Iesu i Ta ' na mau pǐpǐ e e rave rahi tano, o vai te rave i te mau tapao rahi e te mau ohipa maere. E au ra e, ua tonohia teie mau peropheta na roto mai Ia'na, aita râ. E au ra e mea mau te mau mea atoa, e nehenehe atoa te mau pǐpǐ a Iesu e haavarehia(Mat 24:24)
“E, tera râ, i te mau mahana tahito ra, ua taa ê te uaina i te uaina ta tatou e farii nei i teie mahana; Aita te uaina i roto i te ava rahi, mai te huru ra ïa i teie nei”
Ā? E hi'o tatou i te Genese 9:21. Te taio nei tatou no nia ia Noa, te haurangi i te uaina. Mea taa ê mau te uaina, e mai te peu e e ere te reira i te rahi o te ava, Nafea o Noa i te haurangi i te ava?
E ere noa o Noa ana'e tei haurangi i te uaina. i roto i te Genese 19:33, ua taiohia no nia ia Lota, e mea nahea ta'na mau tamahine i te faahuehueraa ia'na, e……. Vaina.
Te ô inu i roto i te Faufaa Tahito
Ia hi'o ana'e tatou i te ture ati Iuda, ia taio tatou i roto i te Exodo 29:40, Ture 23:14, Ua numera 15:5-10, Ua numera 28:7,14 ua faaohipa ratou i te uaina eiaha râ i te pape vine ei ô no te inu.
Yah'-yin te parau Hebera no te uaina (nr nānā 3196 Te mau faaauraa a Strong) āre'a: Vaina (mai te hoê); na roto i te faaohiparaa i te taero: (tamaaraa) (Vaina) Vaina (-bibber)
E nehenehe tatou e parau e e faaoti e e auraa taa ê to te uaina i roto i te Bible taatoa. Aita e vahi i roto i te Bible i monohia ' i te uaina e te pape vine.
Nahea tatou ia taui i te hoê faaueraa a te Atua,
no te hoê taata?
Ia tatou ōhipa mai roto mai i teie ohipa Te pato'i nei i te Atua e a faaho'i mai i te uaina i te vahi e titauhia: i roto i te Ekalesia; te Tino o te Mesia. Ia amui ana'e tatou e te Fatu o Iesu, i muri iho, e farii te ekalesia taatoa i To'na mauiui e to'na poheraa, e te faaoraraa ta Iesu i horo'a mai ia tatou na roto i To'na toto. Ia inu ana'e tatou i te au'a, Ua amui tatou i To'na poheraa, na roto i te poheraa i to outou tino.
E mea maramara te uaina, e te reira te auraa o te poheraa o te tino. E ere i te mea au maitai e te tamărû, mai te pape vine, tera râ, e mea aroha.
E faariro tatou ia Iesu ei Upoo no te Ekalesia, Tūpāpā te faarueraa ia Iesu i rapae i te ekalesia. E auraro noa tatou ia Iesu e e haapao i Ta ' na mau faaueraa. Maoti i te taui i Ta'na mau faaueraa e To'na hinaaro ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te taata.
Ua riro to oe moni ei hu'ahu'a,
to oe uaina i anoihia i te pape:
E orure hau to oe mau arii, e te mau hoa o te eiâ:
E mea au na te mau taata atoa i te mau ô, e te pee nei i muri a'e i te mau utu'a:
aita ratou e haava i te mau metua tane ore,
aita atoa te tumu o te vahine ivi e tae mai ia ratou
(Isaiah 1:22-23)
'Ia riro ei miti no te fenua'






