Eiaha e faaroo i te faatura a te mau taata

E ere te Atua i te taata e hi'opo'a i te mau taata, e ere atoa Ta'na mau tamarii. Īa roa, E mea nafea te reira ia. I roto i te buka James 2:1 ua papa'ihia, To'u mau hoa, aita râ te faaroo o to tatou Fatu o Iesu Mesia, te Fatu o te hanahana, te faaturahia o te mau taata. Tera râ,, Eita te reira e tupu tamau i roto i te oraraa i te mau mahana atoa. i roto i te, o te pii i te mau Kerisetiano, taa ê râ mai te Atua, Te faatura nei ratou i te mau taata. Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te faatura i te mau taata e e hara anei te faaturaraa i te mau taata?

E ere te Atua i te taata hi'opo'a i te mau taata

Ua faaite te Atua i To'na hinaaro na roto i Ta'na Parau e te tia'i nei Oia i ta'na mau tamarii (e tano te reira no te tane e te vahine) na roto i te faaapîraa i to ratou mau feruriraa na roto i te Parau, ua ite ratou i To'na hinaaro e ua rave i To'na hinaaro i ni'a i te fenua nei. Mai ia Iesu ana'e, o vai to tatou hi'oraa e ua faaite mai oia ia tatou, nahea te hoê tamaiti a te Atua ia haere ma te haapa'o i te Atua, taa ê atu i te mau tamarii a te diabolo, o te haere ma te faaroo ore i te Atua.

Aita te Metua e faatura ra i te mau taata, Iesu Mesia, e; te, aita oia e faatura ra i te mau taata, e te Varua Mo'a, O vai te ora ra i roto i te taata apî (poieteraa apî), aita atoa oia e faatura ra i te mau taata, e mea mo'a râ, parau-ti'a e te ohipa ra ia au i te Parau. (A tai'o atoa: Te ti'aturiraa i te hara i roto i na anotau e toru).

Aita te Metua e faatura ra i te mau taata

Teie râ,, mana'o, e te hau, i te mau taata atoa e rave ra i te maitai, i te taime matamua, e tae noa ' tu i te uputa: Aita e faatura i te mau taata e te Atua. E pohe atoa te mau hara ma te ture aita e ture: e e faautuahia te ture e te ture; (E ere te feia faaroo i te ture i te mea na mua noa te Atua, e faati'ahia râ te mau rave'a o te ture (Roma 2:10-13)

Aita te Atua te Metua e faatura ra i te mau taata. E mea mo'a e e parau-ti'a te Atua, e aita O'na e taa-ê-raa i rotopu i te mau taata. Aita oia e hi'opoa ra i te tiaraa mau e/aore ra te tiaraa o te hoê taata. Moekara, te hoê tiaraa faahiahia mai te tiaraa o te tamaiti matahiapo e te tiaraa o te mau tamarii a Iseraela (Jacob (te fare o Iseraela)).

te hoê Bibilia matara e te mau irava Bibilia romans 10-9-10 mai te mea e, e faaite oe i te Fatu o Iesu na roto i te vaha e e ti'aturi oe i roto i to oe aau e, ua faati'a mai te Atua ia'na mai te pohe mai, e faaorahia ïa oe no te mea, na roto i te mafatu e ti'aturi ai te taata i te parau-ti'a, e na roto i te vaha e faaite ai i te ora

Eita te Atua e hi'o i te reira e eita oia e ohipa ia au i to ' na tiaraa mau aore ra to ' na tiaraa i nia i te fenua nei. Teie râ, te ohipa nei te Atua ia au i ta ' na Parau. 

Hoê ana'e mea ta te Atua e hinaaro ra, oia ho'i te haapa'oraa i ta'na Parau.

E nehenehe noa te hoê taata e haapao i Ta ' na Parau mai te peu e e tiaturi te hoê taata i te Atua e e here oia i te Atua ma to ' na aau atoa, ʻAnuanua, mana'o, e te puai e te mata'u i te Atua.

No te mea mai te peu e aita te reira i roto i te oraraa o te hoê taata, Eita taua taata ra e ti'aturi, e haapa'o i te mau parau a te Atua, e e haapa'o i Ta'na mau faaueraa.

Ei faahopearaa o te reira, Eita te taata e haere i roto i te parau-ti'a ma te rave i To'na hinaaro.

Ua patoi Adamu i te parau a te Atua

Ua riro o Adamu ei tamaiti na te Atua e ua haere oia i piha'i iho i te Atua e tae roa'tu i te taime ua faaroo ore o Adamu i te Atua e ua faaru'e oia i ta'na faaueraa. No to ' na haapaoraa ore i te parau a te Atua, Ua hamani o Adamu i te Atua, mai te peu, te hoê taata haavare.

Ua parau te Atua i te parau mau, ua haavare te diabolo. Teie râ, ua maiti te taata i te tiaturi i te mau parau a te diabolo, e haavare te reira, e ua haapa'o i ta'na mau haavare. No te ohipa a Adamu, ua pohe te varua o te taata, ua topa te taata i to'na ti'araa e ua erehia to'na mana i mua i te diabolo (tei faaho'i-faahou-hia mai – e i roto ia Iesu Mesia. (A tai'o atoa: Te hau ta Iesu i faaho'i mai i rotopu i te taata e te Atua) 

Ua patoi o Kaina i te mau parau a te Atua e ua taparahi pohe ia Abela

O Kaina te matahiapo e ua farii oia i te tiaraa matahiapo, Te mau mana'o tauturu no te, Aita Kaina i auraro i te Atua, ua haere râ oia i to'na iho e'a e ua pato'i i te mau parau a te Atua, i reira te Atua i patoi ai ia Kaina (i 4 (A tai'o atoa: No te aha te Atua i ore ai i faatura i te ô a Kain?)).

Ua hoo atu o Esau i to ' na tiaraa matahiapo, tei horo'ahia mai e te Atua, no te haamaha i to'na po'ia

O Esau te matahiapo a Isaaka e ua farii oia i te tiaraa matahiapo. Tera râ,, Ua viivii o Esau e ua mana'o oia e mea faufaa a'e to ' na hinaaro i te pae tino i to ' na tiaraa matahiapo, tei horo'ahia mai e te Atua. No reira, ua hoo atu o Esau i to ' na tiaraa matahiapo no te haamaha i to ' na (Tau'āra'a) Ā'ati'a, ua patoi te Atua e ua haapao ore oia i te reira (i 25-28).

Tae noa ' tu o Davida, o vai te hoê te taata i muri a'e i te mafatu o te Atua, aita oia i ora mai i te faautuaraa o ta ' na hara (2 Samuela 11-24).

E rave rahi atu â mau hi'oraa, i reira te Atua i paraparau ai e i ohipa ai ia au i Ta'na Parau; Ta ' na ture, To'na parau-ti'a, eiaha râ e arataihia e te tiaraa mau o te hoê taata, te tiaraa mana o te hoê taata, e aore râ, na roto i To'na mau mana'o e to'na mau mana'o.

Ua opani te Atua i te mau haava o te Ture ia haava ma te faatura i te mau taata

Na roto i te Ture, Ua faaite te Atua i To'na hinaaro, ua faaite i te maitai e te ino, e ua faatura oia i te mau taata atoa. Aita te Atua i faahepo e aita oia i haava ma te faatura i te mau taata. No te mea hoi e aita te Atua i haava ma te faatura i te mau taata, Ua hinaaro oia i te mau haavaraa o te Ture, o vai te haava no te Fatu eiaha râ no te taata, no te rave i te hoê â.

E ua haamau oia i te mau haava i te fenua i roto i te mau oire papu atoa o Iuda, oire i te oire, E ua parau oia i te mau haava, A ara i ta outou e rave: aita hoi outou e haava no te taata, no te ora, O vai tei pihai iho ia outou i roto i te haavaraa. Na reira, ia vai noa te mata'u i te Fatu i ni'a ia outou; A ara e a rave i te reira: no te mea aita e ino i roto i te Fatu, to tatou Atua, aita atoa te faatura i te mau taata, aita atoa te fariiraa i te mau ô (2 Te mau mea 19:5-7)

No te feia paari atoa teie mau mea. E ere i te mea maitai ia faatura i te mau taata i roto i te haavaraa. Oia e parau atu i te taata ino, E parau-ti'a oe; E faaino te nunaa ia ' na, E riri te mau nunaa ia'na: Teie râ, e oaoa ratou o te faahapa ra ia ' na, e e tae mai te hoê haamaitairaa maitai i ni'a ia ratou. E ha'uti te mau taata atoa i to'na na utu o te horo'a mai i te hoê pahonoraa ti'a (Tau 24:23-26)

Ua hinaaro te Atua e ia haava te mau haavaraa i te mau taata atoa ma te au i ta ' na parau (Ta ' na ture) e aita oia i haava ma te faatura i te mau taata.

Mai te mea e, e mea ino te hoê mea, e mea ino ïa, mai te mea e, e mea maitai te hoê mea, E mea maitai. Ahiri te hoê taata i rave i te ino, i muri iho, e tia ia faautuahia te ino ia au i te Ture, noa ' tu o vai te tia ra i mua i te haava(s).

Aita atoa te mau haavaraa o te Ture i fariihia ia farii i te mau ô a te taata. Nō te aha? No te mea e nehenehe te raveraa i te mau ô e ohipa i nia i ta ratou haavaraa.

Ua faatura Eli i te mau taata

Ua rave te mau tamarii a Eli i te ohipa ino e ua riro ratou ei mea faufau i mua i te Atua. Taa ê atu i to ratou metua tane i te fenua nei o Eli, Ua ite râ oia i te mau hara a ta'na mau tamarii, aita râ oia i rave i te hoê mea no ni'a i te reira, ua vaiiho râ ia ratou ia rave i ta ratou e hinaaro, Aita te Atua i vaiiho ia ratou ia rave i to ratou e'a. Ua faaô mai te Atua, noa'tu e, e mau tamarii ratou na Eli, ua fanauhia ratou ei mau tahu'a, ua paari e ua ma'itihia i roto i te autahu'araa (1 Samuela 2,3,4).

Ua ite te Atua i te hoê pǔpǔ orure hau teoteo, o tei ore i mǎta'u i te Atua e tei faariro i te taviniraa i te Fatu ei ohipa faaooo e ei ohipa haama. Ua patoi ratou i te auraro i te Atua, i te haapao i te Ture a Mosesa, e i te haapao i te mau faaueraa a te Atua, e ua taoto e te mau vahine.

te varua o Eli

Ua faaino te mau tahu'a i te Atua, ua faaino i te tusia a te Fatu, e ua faaooo i te Atua.

I te mea e ua riro te mau tahu'a ei arai e ei mau tia no te Atua e To ' na hinaaro (Ta'na ture), Ua ohipa ta ratou mau hara i nia i te mana'o o te taata no nia i te Atua, i reira te taata i te haapa'o ore i te Atua.

Aita Eli i faaô mai, tera râ, ua faaô mai te Atua. Ua faaruru te Atua i te haerea teoteo e te orure hau a te mau tahu'a e te faaroo ore a Eli e ta ' na mau tamaroa i te Atua. (A tai'o atoa: Te varua o Eli).

Eita te Atua e vaiiho ia ' na ia tapea i te hoê taata.

Ko te Atua ko te Atua! E mana hope oia, I te roa, e te parau-ti'a, aita O'na e faatura ra i te taata, e aita Oia e haava ma te faatura i te taata.

Eita roa ' tu te Atua e farii i te haerea hara o To ' na nunaa. Eita roa ' tu te hara e vai noa ma te faautuahia, aita atoa i rotopu i Ta ' na mau tamaroa, o te ora noa ra i roto i te hara.

Te here nei te Atua i te taata, aita râ Ta'na e nehenehe e amui atu i te hara, ta'na i faaite i to Iesu faasatauroraahia e to'na amoraa i te mau hara o te ao nei. Aita atoa o Iesu i fana'o i te hoê tiaraa faahiahia e aita oia i taa ê i te ture. (A tai'o atoa: E nehenehe anei outou e ora i roto i te hara e e faaorahia? e Te parau mau no nia i te patoiraa)

Aita Iesu e faatura ra i te mau taata

Iesu, te Tamaiti a te Atua, aita oia e faatura ra i te mau taata. Teie râ, ia au i te Parau, e ohipa e e haava o Iesu i te mau ohipa a te taata. Ua hamani maitai Iesu i te mau taata atoa. Aita e taa - ê - raa i roto i te huru o Iesu i nia i te feia veve e te feia moni, te mea faufaa ore e te faufaa, te feia e tiaraa haehaa to ratou i roto i te sotaiete e te feia e tiaraa teitei to ratou i roto i te sotaiete. Ua au te mau taata atoa ia Iesu.

Aita Iesu i haapao i to ' na mau mana'o, e aore râ, To'na mau mana'o. Teie râ, ua haapao Iesu i To ' na Metua e i te mau parau ta ' na i parau.

Aita Iesu i vaiiho i te mau tamarii a Iseraela ia tamau noa i roto i ta ratou mau hara. Ua poro oia i te Basileia o te Atua e ua faaitoito i te nunaa o te utuafare o Iseraela ia tatarahapa e ia faaore i te hara.

te roto e te mau mou'a e te mau irava bibilia john 14-23-24 mai te mea e, e here mai te hoê taata ia'u, e haapa'o oia i ta'u mau parau, e e here to'u Metua ia'na, e e haere mai matou ia'na e e parahi i piha'i iho ia'na. O te ore e here ia'u, e tape'a ïa i ta'u mau parau, e te parau ta outou e faaroo nei, e ere ïa no'u, no te Metua râ tei tono mai ia'u

Aita Iesu i amui atu i te feia hara, e te feia hara râ tei tatarahapa, tei fanauhia i roto i te huero o Iseraela, ua haapa'o râ oia i te piiraa ia tatarahapa.

E feia hara ratou, no te mea aita ratou i haapa'o i te ture a Mosesa. Tera râ,, i to ratou faarooraa i te poroi o te Basileia e te piiraa ia tatarahapa, ua ti'aturi ratou i te mau parau a Iesu. Ua mana'o ratou e ua tonohia Iesu e te Atua e o Oia te Mesia.

Ei faahopearaa no to ratou faaroo, ua haapa'o ratou ia Iesu’ ua pii e ua tatarahapa i ta ratou mau ohipa ino.

Ua farii ratou ia Iesu e ua rave i ta Iesu i faaue ia ratou ia rave. Ua bapetizohia ratou i roto i te pape e ua pee Ia'na. (A tai'o atoa: Ua riro anei o Iesu ei hoa no te mau taata?)

Taa ê noa'tu i te mau Pharisea aravihi teoteo e rave rahi, te mau Sadukea e (teitei)Tauhiti, Ua mana te taata e ua faaturahia ratou e te nunaa, ua patoi râ ratou i te tiaturi e o Iesu te Mesia e ua tonohia oia e te Atua. No to ratou tiaturi ore, ua pato'i ratou i te tatarahapa e ia Fa'a'aro'a.

Ua faariro ratou ia Iesu ei tamaiti na Beelzebub e ei taata hara, e enemi râ oia no te Atua e no To'na fare.

Teie râ, aita Iesu i turaihia e aore râ, i turaihia e ratou, aita atoa ratou i riaria i te mau mea ta ratou i parau e aita atoa ratou i pari ia ' na. Aita Iesu i faarue e ua rave i ta ' na maitai roa ' ' e no te au e no te farii ia ' na.

Aita Iesu i hi'o i to ratou hoho'a i rapae, to ratou tiaraa i roto i te fare o te Atua, e to ratou tiaraa mana i roto i te totaiete. Maoti râ, Ua hi'o Iesu i to ratou mau mafatu, na roto i te Varua Mo'a, ua paraparau oia ia ratou na roto i te hinaaro e te ite o te Atua, ma te patoi i ta ratou mau ohipa ino. Mai ta Iesu i patoi i te mau ohipa ino a te feia hara.

Aita Iesu e faatura ra i te mau taata

Ua hamani maitai Iesu i te mau taata atoa. Aita oia i faataa i te taa-ê-raa i rotopu i te mau taata e aita oia i mǎta'u i te mau faahopearaa o te reira. Ua taa ê atoa te metua vahine e te mau taeae o Iesu i teie ture.

Ua paraparau noa Oia i te taata, fa'a'ōfa'i, Te ti'a ra to'na metua vahine e to'na mau taea'e i rapae, Te hinaaro nei au e paraparau Ia'na. Na ô maira te hoê taata ia'na, Hi'o, Te ti'a ra to metua vahine e to mau taea'e i rapae, Te hinaaro nei au e paraparau ia oe. Tera râ, ua pahono atu Oia, ua parau atura i te taata i parau atu ia'na, O vai to'u metua vahine? e o vai to'u mau taea'e? E ua toro atu Oia i to'na rima i ni'a i ta'na mau pĭpĭ, Ua parau, Inaha to'u metua vahine e to'u mau taea'e! O te feia atoa râ e rave i te hinaaro o to'u Metua i te ra'i, O to'u taea'e, e te tuahine, mā'ea'e (Mataio 12:46-50)

Ua haapapû maitai o Iesu na roto i ta'na mau parau e, e ere te hoê ti'araa mau i te mana e aita te reira e taui i to'na raveraa i te hoê taata, e aore râ, te ti'araa o taua taata ra i roto i To'na oraraa.

Ua riro te hinaaro o te Atua e te haapa'oraa i To'na hinaaro ei (O te ha'utifau'a) mana.

Aita te Varua Mo'a e faatura ra i te mau taata

Aita atoa te Varua Mo'a e faatura ra i te mau taata. Te ohipa nei oia ia au i te Parau, i reira te hinaaro o te Atua e faaitehia ' i.

Mai te taime, ua fanau-faahou-hia o Petera e ua farii oia i te Varua Mo'a, Na vai i haamau i To'na parahiraa i roto Ia'na, Aita Petero i nehenehe e mamû noa, ua poro râ oia ma te mǎta'u ore i te evanelia a Iesu Mesia e ua titau i te nunaa o te utuafare o Iseraela ia tatarahapa.

Peter, tei arata'ihia e te Varua Mo'a, Ua parau oia i te mau parau etaeta e tae noa'tu i te mau parau faahapa i te mau tamarii no Iseraela mai To'na Metua, e mai To'na Fatu e To'na Fatu, o tei haere mai no te mau fenua atoa o te ao nei i Ierusalema no te faahanahana i te oroa o te mau matahiapo.

Te maramarama o te mahana i roto i te mau kapua e te mau irava bibilia 1-8 E farii outou i te mana i muri a'e i te taeraa mai te Varua Mo'a i ni'a ia outou, e e riro outou ei mau ite no'u no'u i Ierusalema, Iudea, i Samaria, e i te mau vahi atea roa o te fenua nei

I to ratou faarooraa i te pororaa fifi a Petera, o tei paraparau na roto mai i te Varua, e rave rahi o ratou tei tatarahapa.

Ei faahopearaa no Ta ' na pororaa mǎta'u ore, 3000 Ua faaorahia te mau varua e ua bapetizohia i roto i te pape (noa ' tu e ua peritomehia ratou).

I to Anania tiaraa mai i mua ia Petera, e i muri iho, ta'na vahine o Saphira, e ua haavare ratou i te Varua Mo'a ma te mana'o e, e nehenehe ta ratou e haavare Ia'na, Aita te Varua Mo'a i faatura i te mau taata no te mea e melo ratou no te ekalesia.

Maoti i te faarue i ta ratou mau haavare e te haavare, ma te fana'o i ta ratou moni, Ua rave te Atua ia ratou e ua pohe ratou.

E rave rahi atu â mau hi'oraa, i reira te Varua Mo'a, O vai te ora nei i roto i te taata apî (poieteraa apî), ma te haapa'o i te Parau e ma te haapa'o i te ino, aita râ ma te faatura i te taata, ma te au râ i te hinaaro o te Metua.

Te taata, Ua riro mai ratou ei taata apî e ua arata'ihia ratou e te Varua Mo'a, Aita atoa ratou i faatura i te mau taata. No reira, ua faaite ratou i te parau mau ma te mǎta'u ore e ua poro i te evanelia mau a Iesu Mesia e te A noho ai au e no te mea ho'i e, e rave rahi mau tamarii mau a te Atua tei fanauhia, o tei haere ma te haapa'o ia Iesu Mesia e i te Metua.

Eiaha te mau Kerisetiano ia faatura i te mau taata

Ua horo'a te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia i to ratou iho ora e ua pohe i roto i te Mesia. Ua faati'a-faahou-hia mai ratou mai te pohe mai roto mai i te Mesia e ua riro mai ratou ei mea hamanihia apî. Na roto i te bapetizoraa i te Varua Mo'a, te Varua Mo'a, O vai te faatura ore i te mau taata, te ora ra i roto i te taata apî.

Te here nei te taata apî i te Atua e te haere nei oia na roto i te here. To'na auraa ra, o te haereraa ïa ma te haapa'o i te Atua e o Iesu Mesia e te haapa'oraa i Ta'na mau faaueraa.

Eiaha te taata apî ia paraparau e ia rave i te ohipa mai to'na iho ite, ite, paari, e te mau aravihi e eita te reira e arata'ihia e to'na hinaaro, Te mau mana'o, e te mau mana'o. Tera râ, e ti'aturi te taata apî i te maramarama o te Atua e To'na ite, paari, e te mana, ia arata'ihia e Ta'na Parau e te Varua Mo'a, e ia faaite i te parau mau o te Atua i te mau taata atoa, noa'tu e, o vai te taata faaroo. No te mea aita te taata apî e faatura ra i te mau taata.

Eita roa ' tu te mau Kerisetiano e faarue i te pouri, e faaino i te mau parau a te Atua, e e farii i te mau ohipa a te tino, o te hara ïa.

Eiaha te mau Kerisetiano ia pii i te ino ei mea maitai e ia parau atu i te feia parau-ti'a ore (taata hara) e parau-ti'a oia, no to ratou taairaa e taua taata ra, te tiaraa aore ra te roo o te hoê taata. Teie râ, e ti'a i te mau Kerisetiano ia faaite tamau i te parau mau a te Atua e ia titau i te taata ia tatarahapa. Te vahi pe'ape'a râ, Eita te reira e tupu tamau.

No te aha e rave rahi kerisetiano e faatura ai i te mau taata?

E rave rahi Kerisetiano o te faatura nei i te mau taata i to ratou iho utuafare aore ra i te feia poro matau-maitai-hia e te tahi atu mau taata, o te feia matau-maitai-hia e/aore râ, tei roto ratou i te hoê ti'araa mana.

Moekara, ia te tahi atu mau taata ora amui, E haava te mau Kerisetiano i teie ohipa e e faariro ratou i te reira ei ohipa ino. Teie râ, ia faaoti ana'e ta raua tamarii e ora amui ma te faaipoipo ore, te farii nei ratou i te reira, e aita ratou e faariro ra i te reira ei ohipa orure hau i te Atua e ei mea ino. E ere faahou te oraraa oioi noa i te hoê hara.

bible verse james 2-8-9-If you fulfil the royal law
according to the scripture thou shalt love thy neighbour as thyself
you do well but if you have respect to persons you commit sin and are convinced of the law as transgressors

This also applies to sexual uncleanness, like having sexual relationships outside the bond of marriage, Fa'aterehia, Te mau nota, Fa'aterehia, e te tahi atu â.

As long as others commit these sins, it is condemned, since it’s not according to the will of God. But if this happens in a family and emotions and feelings are involved, then the words of God are suddenly forgotten and don’t play a role and are rejected and the sin is approved and accepted.

Maoti i te rave i te ohipa mai te tahi atu mau taata, te haapa'o nei ratou ia Iesu Mesia e te hinaaro o te Metua, te ti'aturi nei ratou i ni'a i te Parau noa'tu te mau faahopearaa, te pato'i nei ratou i te mau ohipa ino a te tino e te faaotiraa e eiaha e amui atu i te reira, o te tamau noa ra i roto i te hara e o te ore e hinaaro e tatarahapa, te haapa'o nei ratou i te hinaaro o te mau varua ino, te auraro nei ratou ia ratou, e te turu nei ratou i te hara o to ratou (Te mau mana'o tauturu no te) ōna, metua tāne, metua vahine, Tamahine tāne, tamaiti a taea'e etc. (A tai'o atoa: E nehenehe anei outou e amui atu i roto i te hara a to outou mau hoa faaroo?)

No reira, ua tomo te diabolo i roto i te mau utuafare e rave rahi e te mau ekalesia no taua vahi ra na roto i te mau taairaa utuafare i rotopu i te feia faaroo, diakono, te mau tamarii, e te mau tia faatere, tei tuuhia i ni'a a'e i te Parau a te Atua

Pāti, o te faatura nei i te mau taata

Te vai ra atoa te mau tia faatere, e au ra e, e mea pae varua ratou, e mea tino râ ratou. Te ohipa nei ratou mai roto mai i to ratou tino, eita ratou e faariro i te mau taata atoa ma te hoê â huru, ia ohipa râ ma te faatura i te mau taata.

Aita ratou e paraparau ra, Tika, e aore râ, a a'o i te feia faaroo i te hoê â huru, e aita ratou e haava hoê â i te hara no te mau taata atoa. Maoti râ, te ohipa nei ratou ia au i to ratou mau mana'o, Te mau nota, e to ratou taairaa e taua taata ra.

Ei faahopearaa, e haava ratou i te hara a te hoê taata, ia vaiiho râ i te hara a te tahi atu taata e ia tapiri i to ratou mata i te huru oraraa o taua taata ra, noa'tu e, ua ite ratou i te hinaaro o te Atua e te haavaraa a te Atua.

E, e mau raatira, A rave i te hoê â ohipa ia ratou, te faaoromai i te haamǎta'uraa: i te iteraa e tei te ra'i atoa to outou Fatu; aita atoa oia e faatura ra i te mau taata (Ephesia 6:9)

E ere i te mea maitai ia faatura i te taata: no te mea ho'i e, e rave te taata i te ture no te hoê tuhaa faraoa (Tau 28:21)

Te ti'araa faahiahia o te mau melo, o te horo'a nei i te moni rahi i te ekalesia 

Eaha te rahiraa o te taime e tupu ai te mau taata, o te horo'a nei i te moni rahi i te ekalesia, E itehia ratou e e horoahia ia ratou te hoê vahi taa ê i roto i te ekalesia e e taa ê te raveraa ia ratou i to te tahi atu mau melo o te amuiraa?

Te faaite nei ratou i te feia horo'a horo'a i te mea ta ratou e hinaaro e faaroo, e faaoaoa ia ratou, e te rave nei ratou i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe e rave no te mauruuru ia ratou. E ia ore ana'e te feia horo'a horo'a ia haapa'o i te mau parau a te Atua e ia rave i te mau mea, o te patoi ra i te hinaaro o te Atua, e aita to ratou huru oraraa e tuea ra e te Parau, ua vaiiho ratou ia ratou ia rave i ta ratou e hinaaro, ma te haavare e aita ratou e ite ra i te reira, e aita ratou e patoi e aore râ, e a'o ia ratou, no te mata'u, ia inoino ratou e ia faarue i te ekalesia e ia faaea i te horoa.

No reira, e faarue ratou i te mau ohipa a te pouri e e auraro ratou no te mau hara a te feia moni.

Maoti i te haapa'o maitai i te Atua, te ti'aturi i te Atua e Ta'na Parau, e te ti'aturi i te Atua, ma te ite e, e taata horo'a te Atua e e horo'a mai Oia, te auraro nei ratou i te hinaaro e te mau hara o te taata, o ta ratou e faariro ra ei feia horo'a no ratou.

To'u mau hoa, aita râ te faaroo o to tatou Fatu o Iesu Mesia, te Fatu o te hanahana, te faaturahia o te mau taata. Mai te mea e, e haere mai te hoê taata i roto i ta outou amuiraa e te hoê mama auro to'na, i roto i te ahu maitai, e ua tomo maira te hoê taata veve ma te ahu ino; E te faatura nei outou i te taata e ahu ra i te ahu maere, “E parau atu ia'na, A parahi i ô nei i te hoê vahi maitai; e parau atu i te feia veve, A ti'a oe i reira, e aore râ, a parahi i ô nei i raro a'e i to'u parahiraa avae: Aita anei outou e hi'opoa ra ia outou iho, e ua riro mai outou ei mau haava no te mau mana'o ino?

Faaroo, to'u mau taea'e here, Aita anei te Atua i maiti i te feia veve o teie nei ao ia riro ei feia moni i roto i te faaroo, e te feia fana'o i te basileia ta'na i fafau i te feia e here ia'na? Tera râ, ua haapao ore outou i te feia veve. Eiaha te feia moni e hamani ino ia outou, e te arata'i ia outou i mua i te mau parahiraa haavaraa? Eiaha anei ratou e faaino i taua i'oa maitai ta outou i piihia ra? Mai te mea e, e haapa'o outou i te ture arii mai te au i te papa'iraa mo'a, E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru, E mea maitai ta outou: Teie râ, mai te peu e e faatura outou i te taata, o te fafau nei i te, e te ti'aturi nei ratou i te ture ei feia ofati (Iakobo 2:1-9)

Te tiaraa faahiahia o te mau tamarii e te mau fetii o te mau tia faatere, te mau tamarii, e te mau diakono

E rave rahi taime, te mau tamarii aore ra te mau fetii o te mau tia faatere, te mau tamarii, e mea taa ê atoa te raveraa i te mau diakono i te tahi atu mau feia faaroo i roto i te ekalesia e e tiaraa faahiahia to ratou.

E mea ti'a i te feia faaroo ia haapa'o i te tahi mau ture, e mea ohie a'e i ta ratou mau hara ia haavaraahia i te mau hara a ta ratou mau tamarii (e aore râ, te mau fetii). E tia i te tahi atu feia faaroo ia mǎta'u i te mau faahopearaa o ta ratou mau hara i roto i te ekalesia, te mau tamarii (e aore râ, te mau fetii) ua paruruhia ratou i to ratou tiaraa i roto i te ekalesia, noa'tu to ratou oraraa e te mau hara ta ratou e rave ra.

Te hoê matahiapo, e ere hoi oia i te fetii e te rave nei oia i te faaturi, Fa'aterehia, e/aore râ, e faautuahia oia e e faaruehia oia i roto i te piha ohipa, ei matahiapo, o vai te hoê fetii e te rave nei i te faaturi, Fa'aterehia, e/aore râ, e faautuahia te faataaraa i muri mai i te uputa piri (e aore râ, aita roa'tu), tera râ, e nehenehe ratou e faaea noa i roto i te piha ohipa aore ra e rave i te hoê faaearaa faaearaa e rave rahi ava'e e i muri iho e ho'i faahou mai i roto i te piha ohipa.

He diakono, o vai te ere i te fetii, e te feia eiâ i roto i te ekalesia, e faautuahia ïa e e faaruehia ratou i roto i te piha ohipa, e diakono, E nehenehe te hoê fetii e te eiâ ra i te ekalesia e faaea noa i roto i te piha ohipa aore ra e rave i te hoê faaearaa faaearaa e e ho'i faahou i roto i te piha ohipa i muri a'e i te tahi taime.

Te piri noa ' tura te mau taairaa o te utuafare e te mau reni toto, Rahi noa ' tu â te haapao - ore - hia e te rahi noa ' tura te mau faaauraa e ravehia ra.

I te rahiraa o te taime, te oraraa amui ma te faaipoipo ore, te mau taatiraa i te pae tino i rapae i te faaipoiporaa, Te mau nota, Fa'aterehia, fa'ata'a, Fa'aterehia, Faʻatutu, tā'uru, e te tahi atu â. aita e fariihia e aore râ, e fariihia i roto i te ekalesia, tera râ, ia rave ana'e te hoê tamaiti aore ra tamahine a te perepitero i te reira, e mea taa ê roa te reira.

E rave rahi taime e ite ai te mau tia faatere i te hoê ravea no te taui e no te taui i te mau parau a te Atua, no te faaafaro e no te farii i te hara e te huru oraraa o ta ratou tamarii no te tapea i te hau i rotopu i te metua tane e te tamarii

Te moemoeâ a te hoê metua tane no ta'na tamaiti aore râ tamahine

E rave rahi metua tane, e taiete utuafare ta ratou, Te hoê moemoeâ e, i te hoê mahana, e riro ta raua tamaiti aore râ tamahine ei piahi. E rave rahi atoa te mau tia faatere o te moemoeâ nei e te tiaturi nei ratou e e haere ta ratou mau tamarii i nia i to ratou mau taahiraa avae e e riro mai ratou ei mau piahi.

I te tahi mau taime, e hinaaro rahi ratou i te reira, e aita te Parau e te hinaaro o te Atua e aratai faahou ra, tera râ, te arata'i nei to ratou hinaaro e to ratou moemoeâ.

John 15:9-10 mai te mea e, e tape'a outou i ta'u mau faaueraa i roto i to'u here

E rave rahi mau tia faatere o te ore e ani i te Atua e o te ore e faaroo i To'na reo, o To'na hinaaro atoa anei, te vai ra.

Aita ratou e hi'o nei i te oraraa e te haerea o te tamarii, e aore râ, ua fanau-faahou-hia anei te tamarii, ua pohe anei oia i te tino, e ua ora oia i te hoê oraraa mo'a i muri a'e i te Varua ma te auraro i te Parau e te mau te hotu o te Varua.

Aita ratou e hi'opo'a ra e, te haere ra anei te tamarii ma te haapa'o i te hinaaro o te Atua, e nehenehe anei ta'na e arata'i i te mau mamoe, e faaamu i te feia faaroo na roto i te mau parau a te Atua, e faaamu ia ratou i roto i te hinaaro o te Atua e e a'o, te faatitiaifaroraa, e te a'oraa ia ratou, ia paari mai ratou i ni'a i te hoho'a o Iesu Mesia e ia riro mai ei mau tamarii paari na te Atua. Teie râ, te hi'o noa ra ratou i te mau huru o te taata, te hinaaro, e te moemoeâ o te tia faatere.

Because of this many sons are appointed by the will of the flesh, who should not have been appointed, and preach behind the pulpit, and defile the church, just like the sons of Eli defiled the temple and the service of the Lord and harmed the people of God and caused the people of God to walk in sin, only because the parent had a respect of persons.

The devil knows that in many lives the flesh reigns instead of the Spirit and the people are led by their will, Te mau mana'o, e te mau mana'o. Instead of submitting to the Word and submitting their will to the will of God, the Word has to submit to them and their will. But the Bible is very clear and says:

O tei here i to'na metua tane e aore râ, to'na metua vahine hau a'e ia'u, aita ïa oia e tano ia'u: e o tei here i ta'na tamaiti e aore râ, ta'na tamahine hau a'e ia'u, aita oia e tano ia'u. E o te ore e amo i to'na satauro, e te pee mai ia'u, aita e tano ia'u. O te taata e ite i to'na ora, e ere ïa oia i te reira: e o tei faaru'e i to'na ora no'u nei, e ite ïa oia i te reira (Mataio 10:37-38)

Is having respect of persons a sin?

Having respect of persons is a sin according to the Bible. Aita te Atua e faatura ra i te taata e aita oia e faatura ra i te taata

Hoê ana'e mea ta te Atua e hinaaro ra, o te haapa'oraa ïa Ia'na. Te hinaaro nei te Metua i ta'na mau tamarii (te mau tane e te mau vahine) ia haapa'o Ia'na e ia ora ma te haapa'o i Ta'na Parau. Te hinaaro nei oia e ia faaite ratou i te parau mau e te parau-ti'a o te Atua, Noa'tu e, o vai te taata e faaroo ra e noa'tu te mau faahopearaa.

Aita paha te ekalesia e faatura ra i te mau taata, aita e tiaraa faahiahia to te hoê taata.

A farii i te faaroo ma te faatura ore i te taata

I muri iho, ua hamama o Petera i to ' na vaha, Ua parau, Ua ite au e, aita te Atua e faatura ra i te mau taata: Tera râ, i roto i te mau nunaa atoa, te mata'u ra oia i te reira, e ohipa i ni'a i te parau, E fariihia te fariiraa ia'na (Ā'ati'a 10:34-35)

Mai te mea e, ua fanau-faahou-hia outou i roto i te Mesia, e ua parahi te Varua Mo'a i roto ia outou, e ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua, i muri iho e, mai to outou Metua, Iesu Mesia, e te Varua Mo'a, O vai tei pohe i roto ia outou, Eiaha e faatura i te taata, e eiaha e rave i te ohipa ma te faatura i te taata. 

E mea ti'a ia outou ia mata'u i te Fatu te Atua, ia haapa'o i te Parau, ia parau i te parau mau a te Atua, eiaha e faaru'e, noa'tu eaha.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.