Eaha te auraa no te parau ra, e ti'aturi te taata i te parau-ti'a, e na roto i te fa'iraa na roto i te vaha, e ravehia ïa no te faaoraraa?

I Roma 10:9-10 Ua papai Paulo, Ia fa'i hoi te Fatu ra o Iesu i ta oe hara, e e faaroo ho'i oe i roto i to oe aau e, ua faati'a te Atua Ia'na mai te pohe mai, e ti'a ia oe ia faaorahia. No te mea i roto i te aau e faaroo te taata i te parau-ti'a; e ua ravehia te hara na roto i te vaha no te faaoraraa. Eaha te auraa no te parau ra, e ti'aturi te taata i te parau-ti'a, e na roto i te fa'iraa na roto i te vaha, e ravehia ïa no te faaoraraa? Ua faaora anei outou i te tahi mau parau aore ra te vai ra te tahi atu mau parau aore ra te vai ra te tahi atu mau parau? E aha tatou e ora ai, ia parau ana'e outou e, o Iesu te Fatu e te ti'aturi ra outou i to outou aau e, ua faateitei te Atua Ia'na i te pohe?

Te ereraa i te ite no ni'a i te Atua e To'na parau-ti'a

Ua here, ou, Te mau taata i roto ia ratou to'u aau, o to'u ïa ture; to'eto'e, eiaha te tatarahapa o te mau tane, aita e mata'u i to ratou mau ho'i-faahou-raa (Isaiah 51:7)

I Roma 10:1-10, Ua papa'i Paulo e, o te hinaaro e te pure a to'na aau ia Iseraela, e nehenehe ratou e faaorahia. Noa ' tu e mea anaanatae roa o Iseraela no te Atua, aita ratou i farii i te ite taatoa e te tano no ni'a i te Atua.

No te mea, aita ratou i ite i te parau-ti'a o te Atua e ua fatata ratou i te haamau i to ratou iho parau-ti'a, aita i horo'a ia ratou iho i te parau-ti'a o te Atua. No te mea ho'i e, o te Mesia te hopea o te ture no te parau-ti'a i te mau taata atoa e ti'aturi nei (a.o.. Psé 118:22, Mataio 5:17-18, Galatia 3:24-29, 1 Peter 2:7-8).

Ua riro te ture ei faatere no te fare haapiiraa i te Mesia, O vai te hopea o te ture

Ia au i te parau a Mosesa, ua faataa te ture i te parau-ti'a o te ture, E ora taua mau mea ra ia ratou. Teie râ, te faaite ra te parau-ti'a o te faaroo i teie paari, Aita i maoro a'e i to ' na mafatu, Na vai e parahi i ni'a i te ra'i? (Eiaha, no te faaore i te Mesia mai tei faaitehia:) Aore rā, Na vai e tae atu i roto i te vahi hohonu? (Eiaha, no te faaho'i faahou mai i te Mesia mai te pohe mai (Deuteronomi 30:6-16).

Teie râ, te parau-ti'a o te parau ïa e, E mea ti'a ia'na ia tapa'o, i roto i to ' na, e i roto i to'a: Eiaha, te parau no te faaroo, ta tatou e rave nei; Mai te mea e, e tu'i oe i to oe vaha e te Fatu o Iesu, e e faaroo ho'i oe i roto i to oe aau e, ua faati'a te Atua Ia'na mai te pohe mai, e ti'a ia oe ia faaorahia. Te mana'o nei te taata e, e parau; e ua ravehia te hara na roto i te vaha no te faaoraraa (Roma 10:1-10).

Te parau-ti'a o te ture

E mea huru ê roa ia outou, i, e te porohia ra teie taata i nia ia outou i te faaoreraa hara o te mau hara: E na'na e ti'aturi i te mau mea atoa, mai ta outou i ore i nehenehe e faati'a i te ture o Moses. E na'na e ti'aturi i te mau mea atoa, mai ta outou i ore i nehenehe e faati'a i te ture o Moses (Ā'ati'a 13:37-39)

Teie râ, aita hoê a'e taata e faati'a ra i te ture no te ite i te Atua, E itehia te reira: nō, Te ora nei te reira na roto i te faaroo. E e ere te ture i te faaroo: tera râ,, E ora te taata e rave ra ia ratou i roto ia ratou (Galatia 3:11-12)

E e riro te Fatu, to oe Atua ra ei mea huru ê i roto i te mau ohipa atoa o te rima, i roto i te hoê huaai o to outou tino, e i roto i te hotu o to oe mau puaatoro, e te hotu o to oe fenua, no te mea: no te mea e oaoa faahou te Fatu i te mea, mai ta ' na i ite faahou i to oe na metua tane: Mai te mea e, e faaroo oe i te reo o te Atua to oe, no te tape'a i ta'na mau faaueraa e ta'na mau ture tei papa'ihia i roto i teie buka o te ture, e mai te mea e, e fariu atu oe i ni'a i te Fatu o to oe Atua e to oe aau, e te mau mea atoa. 

No teie faaueraa ta'u e faaue nei i teie mahana, e ere i teie nei, Aita roa ' tu. Aita i tae i te ra'i, e tia ia outou ia parau, Na vai e haere i ni'a i te ra'i, E haere matou i te, e nehenehe tatou e faaroo i te reira, e te rave i te reira? Aita te reira i hau atu i te moana, e tia ia outou ia parau, E haere tatou i ni'a i te moana no tatou, E haere matou i te, e nehenehe tatou e faaroo i te reira, e te rave i te reira? Teie râ, e mea pinepine te ta'o i te faaite i te parau, i roto i to ' na, e i roto i to'a, o vai te mea e nehenehe ai oe e rave i te reira (Deuteronomi 30:9-14).

Na te Atua i faariro i to'na hinaaro, To'na mana'o maitai, e To'na huru parau-ti'a tei itehia i roto i te ture. Te ohipa a te taata ia faaroo i te mau parau e te mau faaueraa a te Atua, ia feruri i ni'a ia ratou e ia tape'a i te reira i roto i to ratou aau, e no reira, e ora ratou i muri a'e i te mau faaueraa a te Atua i roto i To'na hinaaro.

Roma 7:12 E mea mo'a te ture, e e mea mo'a roa te faaueraa

Na roto i te hi'opo'araa i te ture, ua faaite te nunaa no Iseraela i te Atua e, ua ti'aturi ratou Ia'na e i To'na parau e ua here i te Atua ma to ratou aau atoa.

Na roto i te tape'araa i te ture, ua faataa ratou ia ratou iho i te mau Etene e ua haere ma te parau-ti'a, e ua riro ratou ei mau ite no te Atua, e ua haere atu ratou i te Atua, ōfa'i, e to ratou oraraa e ua haamau i to'na parau-ti'a i ni'a i te fenua.

Noa ' tu e mea mo'a te ture, Fa'a'ore rahi, A vai râ, aita i ti'a i te ture ia tata'i i te parariraa i te pae varua; te (ōtahi) te faataa - ê - raa i rotopu i te Atua e te taata, e to ratou huru i topa.

A Ho'ē'ē (fa'ato'atoa) te parariraa i te pae varua e te huru o te taata i topa, Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua e te Parau a te Atua, E haere mai oia i nia i te fenua no te haere i te fenua nei, i roto i te, na roto i To'na pûpûraa e To'na toto, e ti'a ia hamani i te taata apî (A tai'o atoa: E hamanihia te taato'araa o te mau mea atoa i roto ia Iesu Mesia).

Mai ta te Atua i faaite i To'na here no To'na nunaa,, na roto i te horo'araa ia ratou Ta'na ture, mai te Atua mai (mai te ra'i) e ua faaite mai i To'na hinaaro e te parau-ti'a, e ua tape'a i To'na nunaa i te ino e te haamouraa, e ua tape'a ia ratou i te ora, Ua faaite te Atua i To'na here no te huitaata (Te ao) na roto i te horo'araa i Ta'na buka, To'na Tamaiti, o Iesu Mesia ïa, mai te ra'i e tae atu i te ra'i, no te faaora i te huitaata nei i te ino e te haamouraa e ia faaora i te ora mure ore. 

Aita te Atua i hapono i Ta'na Parau no te fare o Iseraela, te tahi râ, no te ao nei (A tai'o atoa: No te aha te Atua i horo'a ai i To'na Tamaiti?)

Te parau-ti'a o te Atua

Eaha ta Mosesa i ore i nehenehe e rave, Iesu Mesia, te buka, e nehenehe e nehenehe e tupu; i teie nei. E no reira, ua riro te tusia a Iesu Mesia e to ' na toto ei taata i te hoê taata, o te ti'aturi nei ia Iesu Mesia, e ua faaho'i-faahou-hia mai te taata i te Atua i mua nei e no te mau taata atoa.

Na roto i te tusia a Iesu, te pûpûraa i te mau animala (o tei riro ei taata ino no te mau hara e te parau-ti'a ore o te taata tei pohe, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela) Ua hamanihia mai te reira e aita e faaohipa - faahou - hia i roto i te Faufaa Apî, mai te taata ruhiruhia, mai te mea e, o vai tei mana'ohia e, ua pohe i roto i te Mesia (A tai'o atoa: Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau faatusiaraa o te mau animala e te tusia a Iesu Mesia?)

Ua tano te taata apî e te toto o Iesu, e ua hamanihia te reira parau-ti'a e te parau-ti'a (erado'ae) i roto i te Mesia. Mai roto mai i teie huru parau - tia apî, te hoê hau tahito, E ora te taata apî i muri a'e i te Varua ia haapa'o i te Parau a te Atua e ia haere ma te parau-ti'a.

Ua ravehia te hara mau na roto i te hara o te hara

Mai te mea e, te ti'aturi ra outou i te reira e te ti'aturi nei oe e, ua tono mai te Atua i Ta'na Tamaiti o Iesu Mesia, O te ora ïa e te ti'a ra te hinaaro o te Metua, ua haere mai i roto i te tino i te fenua e ua riro mai ei taata taatoa e ua riro mai ei mono no outou, I te taime a faatoetoehia ai Oia no ta outou mau hara e a rave ai i ta outou mau hara i roto i To'na tino i ni'a i te satauro e no te faautuaraa no ta outou mau hara, e ua ti'a mai te hoê Victor mai te pohe mai, e te parahi ra i ni'a i te ra'i e te parahi ra oia i te rima atau o te Atua e ua farii oia i te Arii o te ra'i no te ra'i e te mau faatereraa, e ti'a ia outou ia haapa'o ia'na e ia bapetizohia i roto i te pape e te Varua Mo'a, no reira, e pohe te taata tahito e e nehenehe te taata apî e tupu, o te teia, vai, e te Varua (a.o.. Mataio 3:16, Mareko 16:15-18, Ā'ati'a 8:37-38, Roma 6:3, 1 Korinetia 12:13, Galatia 3:27, 1 John 5:7-8).

Ua horo'a te Atua i Ta'na Parau e na roto i te faaauraa i te Mesia, Ua riro mai outou ei taata apî, e ua horo'ahia ia outou te hoê mafatu apî.

Na roto i te horo'araa i te Varua Mo'a, Te ora nei te Mesia i roto ia outou e te faatere nei i roto i to outou mafatu e te hinaaro o te Atua, e ua papa'ihia To'na mau faaueraa i ni'a i to outou aau, Eiaha e titauhia ia imi e ia imi faahou i te reira (a.o.. Deuteronomi 30:9-14, Ezekiela 11:19-20; 36:26-27, 1 Korinetia 2:9-13, Kolosa 1:27, Heberia 10:16-18 (A tai'o atoa: Na te aha te Atua i papa'i ai i To'na ture i ni'a i te mau papa'i ofai?))

Te mau fifi o te oraraa i rotopu i te mafatu

Aita e tumu raau maitai o te faatupu i te mau huaai ino; e aita atoa te hoê tumu raau ino o te faatupu i te hua maitai. Ua matau - maitai - hia te reira na roto i to ' na iho hua no te mau tumu raau atoa. Aita te mau tane e putuputu ra i te mau hoho'a, e aore râ, te hoê kora ma'i, e ta'i ïa ratou. Te taata maitai no roto mai i te tao'a maitai o to'na aau, e mea maitai ïa; e te taata ino no rapae mai i te tao'a ino o te faatupu i te ino o te ino: no te rahiraa o te mafatu o to ' na vaha (Luka 6:43-45)

A tape'a i to outou aau na roto i te itoito atoa; no te mea te vai ra te mau fifi o te oraraa (Tau 4:23).

Te parau, te mau parau e te mau ohipa a te taata e here ra i te mafatu (e aha taata). E haere te mau mana'o ino i nia i te mafatu, tā'u, Faʻahiti, Te mau nota, i roto i te mau, Te mau nota, te ino, Haavare, fa'ahou'a, hi'o, Haʻamāuru, Fa'ahou', fa'a'ōfa'i, Pō'i (a.o.. Mataio 15:17-20, Mareko 7:21-22). 

ta'na i te auraa, ia paraparau te hoê taata e te mau ohipa i te hoê taata, faaite e, te ti'aturi ra anei te taata ia Iesu Mesia, e ua fanauhia oia i roto Ia'na e ua riro mai ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) e To'na hinaaro e papa'ihia i ni'a i te mafatu aore râ aita (A tai'o atoa: Nahea to outou iteraa e, te ora ra te Mesia i roto ia outou?).

No te mea e ite outou i te tumu raau na roto i to ' na mau huaai. Mai te mea e, e parau te hoê taata ia ti'aturi e ia faaite mai e, ua fanauhia faahou oia e no reira, ua riro oia ei mea parau-ti'a i roto i te Mesia, eita ta'na e nehenehe e parau e, e taata hara noa â oia. Mai te mea, E taata hara noa â oia, e pato'i oia i te Parau e aita oia e ti'aturi, Ua riro mai oia ei taata parau-ti'a no te toto o Iesu e ua riro mai oia ei taata hamani apî.

Te mea e faatupu i te vaha o te hoê taata e paraparau, e eaha te mea e rave i te hoê taata ia ore te taata ia amui atu i roto i te fare pureraa e/aore râ, te mau kerisetiano? (a.o.. Luka 6:43-45 (A tai'o atoa: E taata hara noa â oe?)

Te mau rave'a no te parau-ti'a

Eaha ïa i te mea i muri iho? E e pohe tatou, no te mea aita tatou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha? Te Atua Atua. Aita outou i ite, ia au i ta outou e horoa i te mau tavini i te mau tavini, to ' na mau tavini, o ta ' na ïa e; e, e aore râ, no te mea aita i papu - maitai - hia e te feia e patoi ra i te mea e, aita ratou e hinaaro i te patoi i te mea e, aita ratou e hinaaro i te aravihi i te pae no te iri.? E mauruuru te Atua, Ua riro outou ei mau tavini no te hara, tera râ, ua haapao maitai outou i te huru o te haapiiraa o tei horoa ia outou. I muri iho ua rave oia i te ohipa ma te tamoni ore, Ua riro mai outou ei mau tavini no te parau-ti'a (Roma 6:15-18)

Ua haaatihia teie taata apî i te Mesia, e e ere faahou oia i te taata paari, Te hoê tamaiti o te diabolo, Te ora ra o te ora ra i te hara. Tera râ, ua faatupu te taata apî i te hara e te parau-ti'a ore i roto i te Mesia, i te poheraa o te tino, ia au i te hara e te poheraa, e na roto i te patu - faahou - raa o te varua no roto mai i te pohe, i reira te parau-ti'a o te Atua e faatere ai, E riro te taata apî ei tavini no te parau-ti'a e na roto i to'na haereraa e faaite i te parau-ti'a o te Atua (A tai'o atoa: Eaha te haana tama'i o te maramarama? e Eaha te auraa o te peritomeraa i roto i te Mesia?).

Ua monohia te mafatu tahito o te ofai e te hoê aau apî o te i'oa. No te tauiraa o te mafatu, E paraparau te taata apî i te paraparauraa e te ohipa ma te taa ê. E ere i te mea ino roa (Te tamaiti mārō'i) e ere i te mea (e tamaiti na te Atua).

No te tauiraa o te mafatu, E faariro te taata apî ia Iesu Mesia ei Fatu e ia faariro ia'na mai te Faaora e te Fatu o to'na ora, i roto i te mau mea atoa.

Te ora nei te reira na roto i te faaroo

No te mea e ere vau i te haamâ no te evanelia a te Mesia: no te mea, o te mana ïa o te Atua e ora mai i te mau taata atoa o te ti'aturi nei; i te taime matamua, e tae noa ' tu i te Greek. No te mea ho'i e, o te parau-ti'a o te Atua tei faaite mai i te faaroo e tae atu i te faaroo: mai te mea, Te ora nei te reira na roto i te faaroo (Roma 1:16:17)

Eita te taata apî e vai mamû noa e e tape'a i to'na vaha no ni'a i te evanelia a Iesu Mesia e a vaiiho ia ratou ia haere a haere ai ratou i roto i te pouri i ni'a i te e'a rahi e te pohe mure ore.

Teie râ, te taata, o tei faaite i te parau-ti'a na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia, e mea ti'a ia paraparau no ni'a i to'na ti'araa mo'a e te parau-ti'a i roto i te Mesia, i roto i to'na mana e te mana o te Varua Mo'a, e a poro i te parau mau o te Atua e te evanelia a Iesu Mesia e te huru faaoraraa no te huitaata nei, no reira, e rave rahi varua o te faaorahia na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, e na roto i te faaroo, e horo'ahia mai te mana o te pouri e te pohe (A tai'o atoa: Mai te peu e e vai noa te mau Kerisetiano, E haamau oia i te mau tao'a ma te tamoni ore?).

A tahi

A rave i te ohipa ma te parau-ti'a, aita; no te mea aita vetahi i ite no nia i te Atua: Te parau nei au i te reira no te faaite ia outou i te haamâ (1 Korinetia 15:34)

Eita te hoê faaiteraa e te vaha e parau rahi e aita to ' na faufaa, mai te mea e, aita te mau parau e te mau ohipa a te taata e haapapu ra i te huru.

te pee ia Iesu no te mau tapa'o e te mau mea faahiahia

Eita te hoê taata e faaorahia, ma te parau noa e te tiaturi ra oia ia Iesu (e'ō) e te ora noa ra oia i te oraraa ta ' na i ora na mua ' ' e a tatarahapa ai, ei taata tahito i muri a'e i te tino i roto i te pouri. 

A hi'o na i te hoho'a o Simona, o vai (fa'a'ōfa'i) ua ti'aturi i te parau a te Atua e ua haere mai i te faaroo, e ua bapetizohia oia i te i'oa o te Fatu o Iesu Mesia, aita râ to ' na mafatu i tano i te Atua.

E ere to'na metua tane i te mea faufaa ore. E mea ino o Simona e i muri a'e i to'na pahonoraa, E mea ino noa â oia.

Te mana'o noa ra te taata haru e ua bapetizohia oia no te mau tapao e te mau semeio ta ' na i ite ia Philipa e te hinaaro.

Ua faaitehia to'na aau ino i to Simona iteraa e, ua farii te feia faaroo i te Varua Mo'a na roto i te haamauraa i te rima o te mau aposetolo e ua hinaaro atoa ratou i te hoo mai i te ô a te Atua.

Tera râ, ua pato'i o Petera ia Simona e ua faaue ia'na ia tatarahapa i to'na ino e ia pure i te Atua mai te mea e, peneia'e e faaorehia te mana'o o to'na aau (Ā'ati'a 8:9-24 (A tai'o atoa: A pee ia Iesu no te mau tapao e te mau mea faahiahia)).

E rave te reira i te mau ohipa parau-ti'a

E mea maitai roa te tumu raau, e to ' na; e aore râ, e faariro i te tumu raau, e to ' na mau huaare: no te mea ua matau - maitai - hia te tumu raau. Te pe'ape'a nei au i te mau vipers, e aha e aore râ, oia; Ei'a, mau? no te rahiraa o te mafatu o te vaha. Te taata maitai no roto mai i ta'na tao'a maitai o te afa'i mai i te mau mea maitai: e te taata ino i rapae i ta ' na tao'a ino, o te faatupu ïa i te mau mea ino. E ua parau atu vau, e paraparau te mau taata i te mau parau atoa ta te mau taata e parau, E horo'a ratou i te moni i te mahana haavaraa. Ia au i ta ' u mau parau, e parau-ti'a ïa oe, e tae noa'tu i ta outou mau parau (Mataio 12:33-37).

I muri a'e i te tuhaa a te Atua e te hoê mafatu ti'a ore, te horo'a nei te hoê mafatu parau-ti'a (aau ino) e ti'a ia faatupu i te hara e te mana'o maitai.

E ere te Atua i te taata hi'opo'a i te mau taata, eiaha râ i te fare no Iseraela, e aore râ, i te taime a riro ai outou ei melo o te ekalesia, tera râ, e haava te Atua i ta outou mau parau e e rave i te ohipa ia au i te Parau.

Tō'o'a 14:12 Te faaoromai o te feia mo'a i ô nei, o te tape'a ïa i te mau faaueraa a te Atua e te faaroo o Iesu

Ia ti'aturi ana'e outou ia Iesu e ia faaite i to outou vaha, o Iesu ïa, E farii outou Ia'na mai te Fatu (Rima, Ari'i) i roto i to outou oraraa e e tuu outou i to outou ti'aturiraa i roto Ia'na.

E ti'aturi outou Ia'na e ia faaapî ia'na e ia faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, e e tape'a outou i te Parau i roto i to outou aau e e paraparau i te Parau a te Atua i te mau taata e haaati ra ia outou.

A faaroo i te mau parau a Iesu e a rave i ta'na mau parau e mau faaueraa, e no reira, a rave i te mea ta'na e parau e a faaite i te ite no ni'a ia'na, e faaite mai outou e, te ti'aturi ra outou Ia'na e te here nei outou Ia'na.

No te mea ho'i e, na roto i te mau parau e te mau ohipa a te hoê taata, e nehenehe ta outou e hi'o e, te ti'aturi mau ra te taata i to'na aau i roto i to'na aau e, o Iesu Mesia te Fatu, e ua faateitei te Atua Ia'na i te pohe, e te here nei te taata ia Iesu.

E rave rahi atoa, o te faaite nei ia Iesu ei Fatu e te here nei ratou Ia'na, aita to ratou mafatu i atea roa'tu ia'na, e ere râ no'na.

Te parau nei ratou e, no'na te reira, Aita ratou e ti'a ia'na ia. No reira, Aita ratou e rave nei i te taime no'na e aita ratou i ite Ia'na, Eiaha e parau atu Ia'na, Eiaha e rave i ta ' na parau, tera râ, no te ao atoa nei ratou, e no te faaohipa i to ratou taime no te mau mea o teie nei ao e no te haere i to ratou iho e'a (a.o.. Mataio 15:8-9, Luka 6:46-49).

Te faaite nei ratou ia Iesu ei Fatu, a ora noa ai ratou mai te ao nei e a tamau noa i te rave i te mau ohipa a te tino, i reira ratou e pato'i ai i te mana o te satauro e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia i te feia pohe e To'na ohipa ino. No te mea, i muri a'e i te tino e te auraa o te hara, ā'a 'ite, e ere te ohipa faaoraraa a Iesu e to'na toto e te faaauraa ia'na i te mea puai roa no te faaora i te taata i te pouri, no te hamani i te taata parau-ti'a e no te faatere i te hara e no te faaore i te mau ohipa a te tino. i to oe mana'o, ua oaoa roa te Atua i te faaiteraa i teie mau taata? (A tai'o atoa: Eaha te oraraa o te ti'a-faahou-raa i roto i te Mesia?)

Te ti'aturi nei o Faana i te Atua

Tera râ, tei roto oia ia'na i roto i te Mesia, O vai tei faariro ia tatou ei mea paari no ǒ mai i te Atua, e te parau-ti'a e te mo'araa, e te faaoraraa: terā, mai te mea e, ua papa'ihia te reira, Ta'i, A vaiiho ia'na ia hanahana i roto i te Fatu (1 Korinetia 1:30-31)

Te ti'aturi nei, e ti'aturi outou i te Parau, no te mea te ti'aturi nei outou e, o te mau parau atoa a te Atua te parau mau.

Eiaha outou e tuu i to outou ti'aturiraa i roto i te paari e te ite no ni'a i teie nei ao, E mea maamaa roa na te Atua, e a ti'aturi i te mau parau o te ao nei i ni'a i te mau parau a te Atua, e a pee e a paraparau i te mau parau o te ao nei, a faaroo i ta'na mau rave'a e te mau rave'a, e a faaohipa i te reira i roto i to outou oraraa aore râ, a faaohipa i te reira no te oraraa o te tahi atu taata, e ti'aturi râ outou i te mau parau, ite, e te paari o te Atua, te ao nei, e mea maamaa e no reira, aita te ao nei e tiaturi ra ia ratou. No te mea nafea te maramarama e nehenehe ai e hamanihia mai roto mai i te hoê parau? Nahea e ti'a ai ia hamani i te repo o te repo (e mai i te hoê taata)? eita roa e nehenehe e parau, ia au i te parau a te ao nei.

paari o teie nei ao, e maamaa ïa no te Atua, Te mau mana'o tauturu no te

E mea titauhia te hoê tatararaa e te mau haapapûraa no te ihi o teie nei ao, no te mea e feruriraa maamaa to te taata natura e te aravihi o te feruriraa (Te maramarama) Aita i ti'a ia itehia, Haʻamanaʻo, e te ti'aturi nei i te mau mea a te Atua.

No te mea ho'i e, o te Atua te Atua, e Ta'na mau parau, o te Varua ïa, te ra'i, e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa i roto i te reira no roto mai i te fenua (Te ao nei) na roto i te Parau e te Varua, Eita te ao nei e nehenehe e farii i te Atua ei Taata papa'i no te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa i roto

Tera râ, na roto i te faaroo e te faaho'i-faahou-raa i roto i te Mesia, Ua riro mai outou ei taata apî, e te vai ra te feruriraa o te Mesia e te Varua o te Atua i roto ia outou, i hea e nehenehe ai outou e ite i te Basileia o te Atua (a.o.. John 3:3, 1 Korinetia 1:18-31; 2:6-16 ((A tai'o atoa: Ua hamanihia mai te Atua i te ra'i e te fenua i muri a'e e ono mahana? e A rave amui i te Bible e te ihi?).

Te ti'aturi nei te taata mafatu i te parau-ti'a e te hoê faaoraraa ma te parau-ti'a

Teie te faaoromai o te feia mo'a: Teie te mau faaueraa a te Atua, e te faaroo o Iesu (Tō'o'a 14:12)

Mai te mea e, te ti'aturi nei e te faaite ra outou i to outou vaha e, o Iesu te Fatu, e te ti'aturi i to outou aau e, ua faaora te Atua Ia'na i te pohe, E ti'aturi outou i To'na mau parau e e tape'a i te reira i roto i to outou aau, e e faaite i to'na mau parau ia Iesu Chris e ia paraparau i Ta'na mau parau, no te mea ho'i e, o te Parau te ti'a faatere teitei roa'e i roto i to outou oraraa.

E ere i te mea ino roa, tera râ, ua riro mai outou ei taata parau-ti'a o te Atua i roto i te Mesia. No reira, e horo'a outou i te Mesia, e haapa'o i Ta'na mau parau e a rave i te mea ta'na i faaue ia outou ia rave e ia ora ma te haapa'o maitai, i te vahi e itehia ' i te parau-ti'a o te Atua na roto i to outou oraraa (A tai'o atoa: Te tiaturi nei te mau Kerisetiano i te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia?).

E no reira, te ti'aturi ra outou i to outou aau i te parau-ti'a e te parau-ti'a nei e te tu'ati ra i to outou vaha. No te mea, te faaroo aita e ohipa, o te poheraa ïa.

Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.