Ua riro te hiero o te Atua ei tumu no te reira (Ho'i), i hea te mau vahi i reira. I te tahi a'e pae, ia au i te parau a te vai ra e. 2000 matahiti i mua a'e, ua faariro te taata i te ekalesia ei apoo eiâ. Eiaha râ i te faaauraa, ua ino roa te ekalesia e ua viivii oia na roto i te mau haapiiraa hape. Ua faatere te mau varua viivii o te pouri i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano. I roto i na tau e toru atoa, Ua manuïa te diabolo i te haavare i te mau taata, te faarueraa ia ratou i te Atua, e te faariroraa i te fare o te Atua ei apo no te eiâ, i reira te diabolo i riro ai ei upoo. Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te hoê apoo eiâ? Eaha te mau tapao o te hoê apoo eiâ? Nahea te ekalesia i riro ai ei apoo eiâ?
Ua riro te fare o te Atua ei apo no te feia eiâ
Hi'o, te ti'aturi nei outou i te mau parau haavare, eita te reira e manuïa.. E eiâ anei outou, Te mau mana'o tauturu no te, ōhipa, e te oati haavare, a tutui i te mau mea no'ano'a ia Baala, e a pee i te tahi atu mau atua ta outou i ore i ite; E haere mai e ti'a i mua ia'u i roto i teie fare, tei piihia e to'u i'oa, e parau, ua faaorahia tatou no te rave i teie mau ohipa faufau atoa? Teie anei te fare, tei piihia na to'u i'oa, Ua riro mai au ei apo no te eiâ i to outou mata? Hi'o, ua ite atoa vau i te reira, i ni'a i te Fatu (Jeremieh 7:9-11)
I Jeremiah 7:8-11 Ua faaite te Atua i te huru o To'na fare. Ua parau te Atua no nia i te mau ohipa faufau, tei ravehia i roto i To'na fare e To'na nunaa fafauraa ia Iseraela. Ua faaroo ratou i te mau parau haavare e ua eiâ, ua taparahi pohe ratou, ua faaturi, ua horeo haavare, e ua rave i te haamoriraa idolo. Ua rave te taata i taua mau mea atoa ra, e mea ino te reira i te mata o te Fatu, e ua pee i te mau atua haavare, a parau ai ratou i roto i te hiero e ua faaorahia ratou.
Ua faaorahia anei ratou ia rave i teie mau ohipa faufau atoa? Te fare anei, tei piihia te i'oa o te Atua, Ua riro mai oia ei apo no te eiâ i to ratou mata?
Te parau ra anei ratou i te Atua e To'na mo'araa?
E eiâ anei te Atua, te hoê taata taparahi taata, te hoê taata faaturi, e te taata haavare e Ta'na mau tavini te eiâ, Haanui, te mau ti'a, te feia haavare, e te feia haamori idolo? Ua farii anei te Atua i ta ratou mau ohipa ino? Aita, E ere i te mea!
E mea ti'a i te nunaa o te Atua ia riro ei hoho'a no to ratou Atua e To'na mo'araa na roto i te haapa'oraa i Ta'na parau e te haapa'oraa i te Ture a Mosesa.
Ua faahoho'a te nunaa a te Atua i te Atua i nia i te fenua e na roto i te eiâraa, ha'api'ira'a, tia, te faaturi, e te haamoriraa idolo, ua faaite ratou i te mau nunaa Etene e to ratou Atua (e To'na natura) mai te reira te huru, e ua farii te Atua i ta ratou mau ohipa ino, noa'tu e, e ere te reira i te parau mau.
Ua faaino ratou i te i'oa o te Fatu, ua faaooo i to ratou Atua i mua i te mau Etene na roto i to ratou teoteo e to ratou haerea orure hau, e aita ta ratou e faatura e te faatura mo'a i te Fatu, te Atua no Iseraela
Ua moe te mata'u i te Fatu, e no reira, aita te mau Etene i mǎta'u i te Atua no Iseraela, ua faaooo râ ratou i te Atua no Iseraela.
Ua parau te nunaa o te Atua e ua faaorahia ratou, i te Atua râ, ua pohe ratou na roto i ta ratou mau ohipa faufau (te mau hara).
Aita ratou i faaroo i te Atua, e aita ratou i haapa'o i te Atua, e aita ratou i haere i ni'a i te mau e'a ta te Fatu i faaue ia ratou. Tera râ, ua pee ratou i te mau a'oraa e te mau mana'o o to ratou aau ino, e ua ho'i i muri eiaha râ i mua. Ua faaino ratou i te fare e te I'oa o te Atua Mana Hope na roto i to ratou oraraa (A tai'o atoa: Eaha te hoê aau ino?).
I roto i te tau o Iesu, Ua riro te hiero ei apoo no te eiâ
E ua haere atu ratou i Ierusalema: e ua tomo atura Iesu i roto i te hiero, e ua haamata oia i te tiavaru i te feia hoo e te hoo mai i roto i te hiero, e ua vavahi i te mau airaa maa a te feia taui moni, e te mau parahiraa o te feia hoo manu kukupa; E aita oia i farii i te hoê taata ia afai i te hoê farii na roto i te hiero. E ua haapii Oia, te parauraa ia ratou, Aita anei te reira i papaihia, E piihia to'u fare te mau nunaa atoa te fare pure? ua faariro râ outou i te reira ei apo no te eiâ. E ua faaroo te mau papa'i parau e te mau tahu'a rarahi i te reira, e ua imi e nahea ratou ia haamou Ia'na: no te mea ua mǎta'u ratou Ia'na, no te mea ua maere te taata atoa i Ta'na haapiiraa. E i te taeraa mai te ahiahi, Ua haere atu oia i rapae i te oire (Mareko 11:15-19, Mataio atoa 21:12-13, Luka 19:45-46, John 2:13-17)
Aita te Atua i farii i te haerea ino e te mau ohipa ino a te nunaa, e aita atoa Iesu i farii i te haerea ino e te mau ohipa ino a te nunaa. Tera râ, ua faaite mai ratou e, te haerea ino e te mau ohipa ino a te taata, e tae noa'tu i te mau mea i tupu i roto i te hiero, e ere ïa i te mea au i te ture (tū'era'a) o te Atua.
Ua paraparau te Atua na roto i te mau peropheta, ia Iesu râ, e; te, e ua paraparau te Parau ora a te Atua i te nunaa o te utuafare o Iseraela e ua faaite ia ratou i te hinaaro o te Metua.
I to Iesu taeraa mai i Ierusalema e to'na tomoraa i roto i te fare o to'na Metua, Ua mana'o oia e tomo i roto i te hoê fare pure. Teie râ, eiaha râ te hoê fare pure, Ua tomo Iesu i roto i te hoê apo eiâ, te hoê fare hooraa.
Ua riro Iesu ei ite no te huru apotata o te hiero, ua faatupu te reira e te feia faatere pae varua (te mau tahu'a, Te mau Pharisea, e te mau papa'i parau (Te mau Sadukea) (A tai'o atoa: Iesu i rotopu i te feia faatere matapo).
Ua riro Iesu ei ite no te ohipa tapihooraa i te hiero. Maoti Iesu i te faaite i te taata auhoa e te hau, te vaiihoraa i te taata ia rave i ta ratou e hinaaro e te faaoromai i te mea i tupu, Ua hamani o Iesu i te hoê ati nainai e ua haamata i te tiavaru i te feia hoo, te feia hoo, e te mamoe, te mau puaatoro, e te mau kukupa, e ua vavahi i te mau airaa maa a te feia taui moni, e te mau parahiraa o te feia hoo manu kukupa, e aita Iesu i farii i te hoê taata ia afai i te hoê farii na roto i te hiero. O Iesu Mesia mau ïa! (A tai'o atoa: Mea nafea te hoê Iesu haavare i te faatupu i te mau kerisetiano haavare).
I muri a'e i to ratou faarueraa i te feia hoo e te feia hoo no roto mai i te hiero, Ua haapii Iesu i te taata. No te mea eita e nehenehe e haapii e eiaha e pure, mai te peu e e viivii noa te fare o te Atua. E vai noa â te reira, e no reira, aita te reira e tupu ra i roto e rave rahi ekalesia.
Oia mau, E faaitehia te mau mana'o e te mau ohipa i tupu i ni'a i te feia paraparau faaitoito, e e himenehia te mau himene. Teie râ, te mau pure, mai te mea e ti'a ia tupu, e te pure nei te feia faaroo ei mau aito eiaha râ ei mau taata ani moni, e te mau haapiiraa pae varua i roto i te Parau, ia faatupuhia te feia faaroo i roto i te hinaaro o te Atua e ia haere mai te hamaniraa apî i muri mai i te Varua ia au i te Parau (Iesu), aita roa ' tu e tupu.
Ua paruru te ture a Mosesa i te nunaa i roto i te tau o te Atua e te tau o Iesu
I roto i te tau o te Atua e te tau o Iesu, Ua ohipa te Atua i ni'a i te taata ruhiruhia (te huitaata nei), o te tino nei, te haere ra i ni'a i te hinaaro e te huru o te tino, e te rave nei i te mau ohipa a te tino.
Ua riro te Ture a Mosesa ei orometua haapii i te fare haapiiraa o tei tapea i te nunaa o te Atua (te amuiraa a te Atua) na roto i te haapa'oraa i te ture.
Mai te mea e, ua haapa'o noa te nunaa o te utuafare o Iseraela i te ture, ua haere ratou ia au i te hinaaro o te Atua, i reira ratou i faaatea ê ai i te mau Etene, o tei tavini i te tahi atu mau atua e o tei rave i te mau ohipa a te tino.
Teie râ, i to ratou patoiraa i te Ture a Mosesa e no reira, ua patoi ratou i te Atua e ua haere mai ratou ia au i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to ratou tino, ua topa ratou i roto i te mau hara atoa mai te mau Etene e ua rave ratou i te hoê â mau ohipa tino, ua riro te reira ei mea faufau ore i mua i te Atua (A tai'o atoa: Eaha te mau mana'o e toru i roto i te Bible?).
Tera râ, i roto i te tau o te Varua Mo'a, ua taui te mau mea atoa. Aita te Varua Mo'a e ohipa ra i ni'a i te taata ruhiruhia, tera râ, te taata apî (na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia). Īa roa, e mea ti'a ia vai te reira.
Te ohipa a te Varua Mo'a e te huru o te ekalesia
Aita te taata apî e ora faahou ra i raro a'e i te Ture a Mosesa e aita oia e hinaaro faahou i te Ture a Mosesa, no te mea na roto i te faaauraa i te Mesia, Ua tupu te hoê tauiraa o te natura e te mau ture a te Atua, Ua papa'ihia te mau mea e faaite ra i To'na hinaaro i ni'a i te mafatu o te taata apî. E faatupu noa te huru o te taata apî i te hinaaro o te Atua, Mai ta te natura o te taata ruhiruhia e rave ra i te hinaaro o te diabolo (A tai'o atoa: E aha i haere i ai 50 Tau mahana i muri a'e i te reira?).
Mai ta te taata ruhiruhia e haapa'o ra i te natura hara o te tino e e rave i te hinaaro o te diabolo, E haapa'o te taata apî i te natura mo'a o te Varua e e rave oia i te hinaaro o te Atua e ma'iti'i i te ture (te tuhaa morare o te ture, o te faaite ra i te hinaaro o te Atua).
Teie râ, aita teie tauiraa e tupu pinepine. No te mea iho â râ e ua tomo te mau orometua haapii haavare i roto i te mau ekalesia e ua haavare i te feia faaroo e ua aratai ia ratou na roto i ta ratou mau haapiiraa hape (A tai'o atoa: Te mau haapiiraa hape o te faaino i te Atua)
No te mea ho'i e, e rave rahi feia faaroo o te ore e riro mau ei taata apî, te vai noa ra râ ei taata tahito, te mau ohipa atoa i tupu i roto i te hiero e te mau ohipa atoa ta te nunaa o te Atua i rave i roto i te Faufaa Tahito, Te tupu noa ra â te reira i roto i te mau ekalesia e rave rahi e te rave noa ra â te reira e te nunaa o te Atua (A tai'o atoa: No te aha te mau Kerisetiano e ho'i ai i te Faufaa Tahito?)
Ua faaora to ratou Atua i te nunaa o te Atua mai Aiphiti mai. Na roto i te mau tapa'o e rave rahi, ua faaite mai te Atua ia'na iho i To'na nunaa, Kau, e te faaoraraa mai te mana o Pharao, e ua faaite Oia i To'na hinaaro na roto i te horo'araa i te ture i To'na nunaa. Maoti râ i te oaoa, i te mauruuru, i te turu i te Atua e i te here Ia'na na roto i te haapa'oraa i ta'na mau faaueraa, Ua amuamu, ua amuamu, e ua hinaaro ratou e ho'i faahou i to ratou oraraa tahito i Aiphiti, noa ' tu e ua tia ia ratou ia ora i roto i te faatîtîraa. Aita hoê a'e mea i taui roa no te mea ua hinaaro te nunaa o te Atua e rave i te hoê â ohipa e e ora i te hoê â oraraa mai te feia etene.
Noa'tu te ohipa rahi no te faaora a Iesu Mesia, te tatarahaparaa e te Metua, e te tufaa o te Varua Mo'a, e rave rahi Kerisetiano o te ore â e mauruuru, o te amuamu ra, o te patoi nei, e te hinaaro nei ratou e fana'o i te hoê â mau mea e ia ora i te hoê â oraraa mai te ao nei, i reira ratou e haere ai i muri a'e i te tino e e tamau noa ai i roto i te hara.
Na roto i te mana o te ao nei, te mau haapiiraa hape, e te ereraa i te fanauraa apî, haamo'araa, e te haereraa mai te taata apî, e rave rahi ekalesia tei pohe, e i roto atoa i te tau o te Varua Mo'a, Te fare o te Atua, Ua riro te ekalesia ei apoo no te eiâ.
Ia au i te Bible, eaha te mau huru o te hoê apoo eiâ
E fariu atoa vau i to ' u mata ia ratou, e e haaviivii ratou i to'u vahi huna: no te mea e tomo te feia eiâ i roto i te reira, e faaino i te reira (Ezekiela 7:22)
E mai te mau nuu eiâ e tiai noa ra i te hoê taata, no reira, e taparahi pohe te pǔpǔ tahu'a i nia i te purumu na roto i te fariiraa: no te mea te rave nei ratou i te ohipa viivii (Husé 6:9)
Ia au i te Bible, eaha te tahi mau huru o te hoê apoo eiâ?
- E feia eiâ te feia faatere o te hoê apoo eiâ. E feia nounou ratou, e te hoo nei ratou i te feia faaroo na roto i ta ratou mau parau haavare, e te haapohe nei ratou i te mau varua na roto i to ratou ino e ta ratou mau parau haavare (a.o.. Ezekiela 7:22, Husé 6:9, 2 Peter 2:3)
- Te tiaturi nei te nunaa i te mau parau haavare o te ore e nehenehe e faatupu i te maitai
- E feia hoo tao'a te nunaa, e ua riro te fare o te Atua ei vahi hooraa (Mataio 21:12-13, Mareko 11:15-19, Luka 19:45-46, John 2:13-17)
- Te eiâ nei te taata (fa'a'ōmu, Patoi i te horoa i te hoê ahuru e te mau ô, te faarueraa i te mau haamâu'araa, ohipa aita i faaitehia, e tē vai atura.)
- Te haapohe nei te taata (fa'aterehia, Faʻatutu, fa'ehau, haapoheraa ia'na iho, Te mau mana'o tauturu no te)
- E faaturi te taata, i te pae varua e i te pae natura atoa
- Te horeo haavare nei te taata (tia, te ofatiraa i te hoê fafauraa aore ra te ofatiraa i te hoê fafauraa (a.o.. Te fafauraa a te Atua i roto ia Mesia, fafauraa faaipoiporaa)
- Te haamori nei te taata idolo; Te mau philosophia no te pae Hitia o te râ e te faaroo e to ratou mau ohipa, here (te mau mea faahiahia roa) fa'aa'a iā 'oe iho, fa'ahouhia, Te mau mana'o tauturu no te, taputôraa tapone, Reiki, Te mau rave'a rapaauraa ma'i, matahiti ' mau haapiiraa tumu e te mau rave'a (fa'atiti'a, te faatereraa i te feruriraa, te te ture o te feruriraa e te anaanatae)
Ua riro te ekalesia ei pohe no te mau mea?
Ia au i te Bible e te mau huru o te hoê apoo eiâ, e nehenehe tatou e faaoti, e rave rahi ekalesia tei riro ei apoo no te eiâ, noa'tu e, i roto i te tau o te Varua Mo'a.
No reira, ua tae i te taime no te hoê tamâraa pae varua e te haamo'araa i te mau ekalesia, e no te ma'itihia te mau ti'a faatere pae varua, o te ore e auraro faahou i to ratou tino, ia haapa'o râ i te Parau e te Varua Mo'a e ia faaore i te mau mea atoa o te ore e au i te ekalesia.
Eita te reira e nehenehe e tupu no te feia faatere paruparu, Te faaue nei te feia teoteo e te orure hau i te mea e rave, e te haaviivii nei ratou i te amuiraa taatoa na roto i ta ratou mau hara, e i te tahi mau taime, te tuu atoa ra ratou i te hoê hape toto i nia i te amuiraa.
No te mea e nehenehe atoa te reira e tupu i roto i te Faufaa Apî.
E haavare teie a te diabolo, E fariihia te mau mea atoa e e nehenehe te taata e tamau noa i te rave i te hara ma te faahopearaa ore (A tai'o atoa: E nehenehe ta outou e tape'a i te hara i raro a'e i te aroha?).
Ua faaorahia anei te hoê taata i te mana o te diabolo, hara, e te pohe mai te peu e e tamau noa te hoê taata i te rave i te mau ohipa a te tino?
Ua faaorahia anei te hoê taata i te mana o te diabolo, hara, e te pohe, na roto i te poheraa o te tino i roto i te Mesia e te ti'a-faahou-raa mai i te pohe mai roto mai i te varua, mai te peu e e tamau noa te hoê taata i te rave i te mau ohipa o te tino?
Mai te mea e, e parau te hoê taata e, no te Atua oia, e faaorahia oia e e faaorahia oia, Te rave ra i te mau ohipa faufau a te Atua i taua area taime ra, mai te haavare, tā'uru, Te mau mana'o tauturu no te, Mō'o, Te mau nota, Fa'aterehia (fa'ata'a), te ora ra raua, Te hoê taairaa taatiraa(s) e te hoê taata e ere to outou hoa faaipoipo/e te hoê taata hoê â tane/e te mau tamarii/e te mau animala, ha'api'ira'a, iti, te maamaa, te faaohiparaa i te mau raau taero, e te tahi atu â. Eita ïa te taata e faaorahia mai i te mana o te diabolo, hara, e te pohe, te diabolo râ, hara, e te pohe, E faatere noa â oia e e mana noâ to ' na i nia i te taata.
Aita te taata i riro mai ei mea hamani apî, tera râ, o te hamaniraa tahito noa â, o vai te rave i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino.
Ua faaora anei oe e Iesu Mesia no te rave i te mau ohipa faufau a te Atua?
I roto i te fafauraa tahito, ua parau te amuiraa a te Atua e ua faaorahia ratou, i te mea 'e, ua ora ratou ma te haapa'o ore i te parau a te Atua e te ture a Mosesa e ua rave i te mau ohipa faufau atoa a te Atua, e ua ora mai te mau Etene.
I roto i te faufaa apî, te parau nei te amuiraa a te Mesia ia faaorahia, i te mea 'e, te ora nei ratou ma te haapa'o ore i te Parau a te Atua e te Varua Mo'a, ma te rave noa i te mau ohipa faufau e ma te ora mai te ao nei.
No reira, a tatarahapa e a tuu i te mau ohipa a te tino, Noa'tu e, e nehenehe â, e a pee ia Iesu ma to outou aau taatoa, e a auraro Ia'na, e ia haapa'o i te Varua Mo'a, e ia haapa'o maitai ia'na.
'Ia riro ei miti no te fenua’







