E rave rahi mau fafauraa ta Iesu i horo'a mai ia tatou no ni'a i To'na faaearaa e To'na hau, Te ti'aturi nei oia i roto ia'na e te haere mai nei i ni'a Ia'na e o te haapii mai no roto mai Ia'na. Te hau o te Atua, o te paruru i te mau mafatu e te mau feruriraa na roto ia Iesu Mesia. Mai te mea e ua horoa te Parau i teie mau fafauraa, no te aha e rave rahi taata e rave ai, o te parau nei e, te ti'aturi nei ratou e te parau nei ratou e, e mau kerisetiano ratou, Aita ratou e ite ra i te tamǎrûraa e te hau i roto i to ratou oraraa, taa ê râ? Eaha te tumu o teie arepurepuraa, Te mau nota, te mauiui feruriraa, e Te hepohepo rahi i te pae feruriraa? Nahea e ti'a ai ia outou ia ite i te faaearaa e te hau o te Atua i roto i to outou oraraa? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te hau o te Atua?
Aita to te feia ino hau
Teie râ, e au te feia ino i te miti ino, ia ore ana'e e nehenehe e faaea, e faaî to ' na mau pape i te repo e te repo. Aita e hau, te parau ra to'u Atua, i te feia ino (Isaiah 57:20).
Aita e hau, i ni'a i te Fatu, i te feia ino (Isaiah 48:22)
Te ora nei tatou i roto i te hoê tau arepurepuraa, i reira te mau mea e rave rahi e tupu ai. Tera râ, mai te mea e, e vai noa tatou i ni'a ia Iesu Mesia, e vai noa tatou i roto i te Parau, e imi i te mau mea i ni'a mai, e e haamau tatou i to tatou here i te mau mea i ni'a mai, eiaha râ i te mau mea i ni'a i te fenua nei, E ite tatou i te faaearaa e te hau tei fafauhia e te Atua.
Te parau, aita te feia ino e hau e eita roa ' tu ratou e ite i te tamǎrûraa no to ratou varua.
No te reira, no te mea ïa e, aita ratou i ite i te Atua, ua atea ê ratou i te Atua, e te ora nei ratou i roto i te enemi e te taa-ê-raa i te Atua.
E mai te mea e, e tamau noa ratou i te ape ia Iesu Mesia, aita ratou e farii e e farii ia Iesu Mesia ei Tamaiti a te Atua, e aore râ, aita ratou e ti'aturi Ia'na ei Faaora no to ratou natura hara e ei Faaora no to ratou huru toparaa (huru parari ) e te Taata tata'uraa i rotopu i te Atua e te taata, e no reira, eiaha e tatarahapa e ia fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, Eita ratou e faafaaea e eita ratou e ite i te hau o te Atua i roto i to ratou oraraa (A tai'o atoa: ‘Te hau, Ua faaho'i faahou mai Iesu i rotopu i te taata i pohe e te Atua‘ e ‘Ua faaho'i faahou mai Iesu i te ti'araa o te taata hi'a‘).
Te tamata nei te taata tino i te tomo i roto i te hoê huru faaearaa e te ite i te hau o roto na roto i te mau philosophia o te taata e te mau ravea tino
E tamata te taata i te mau huru ravea atoa e e faaohipa i te mau huru ravea e te mau ravea natura atoa, no te ite i te tamărûraa e te hau i roto. E faaohipa ratou (ōhina) rā'a, hōho'a, fa'a'ōfa'i, e te mau ravea apî, here fa'ahouhia, fa'aa'a iā 'oe iho, Te mau mana'o tauturu no te, mā'iti'i, māra'a, Reiki, e tē vai atura., e te rave i te mau huru ohipa atoa ia ite i te tamărûraa e te hau i roto i to ratou oraraa.
Tae noa ' tu te mau taata, o te parau ra e e kerisetiano ratou, aita râ ratou i fanau-faahou-hia mau e aita ratou i faasataurohia i to ratou tino i roto i te Mesia, a faaohipa i teie ite o te ao nei, paari, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a aravihi i roto i to ratou oraraa, no te tomo i roto i te hoê huru tamǎrûraa e no te fana'o i te hau o roto.
Eita ratou e amui noa ' tu i roto i teie mau ohipa tahutahu, tera râ, te faaitoito atoa nei ratou i teie mau ohipa tahutahu e te afai ra ratou i teie mau ohipa tahutahu i roto i te ekalesia.
No te mea ho'i e, e rave rahi ekalesia tei au i te ao nei, te taoto nei i te pae varua, e aita to ratou e hi'opo'araa i te mau varua, te farii nei ratou i teie mau ohipa tahutahu i roto i te mau ekalesia e te haaviivii nei ratou i te mau ekalesia na roto i teie mau ohipa tahutahu.
E no reira, teie mau uroa tei ahu i te ahu mamoe, no te diabolo e te tavini nei ratou ia'na, A tomo i roto i te mau ekalesia e a anoi i te faaroo i roto i te ao nei na roto i te faariroraa i teie mau haapiiraa e te mau ohipa etene ei kerisetiano.
Ua tuu ratou i te parau ‘Kerisetiano’ i mua i teie mau haapiiraa e te mau ohipa etene e ua haavare ratou i te feia faaroo e rave rahi na roto i ta ratou mau parau haamori, e au ra e e nehenehe ta ratou e tiaturi, e na roto i te faahitiraa i te mau Papai no roto mai i te Bible, o te reira te huru.
Te parau atoa ra te tahi mau taata e no ǒ mai teie mau peu etene i te Atua ra e o te Atua te Haamau o teie mau haapiiraa tino, fa'a'ōfa'i, e te mau rave'a aravihi e te parau ra e, ua rave te ao nei i te reira no ǒ mai i te Atua ra.
No te aha e rave rahi taata e tiaturi ai i te mau haavare a te diabolo??
Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi te taata e tiaturi nei i teie mau haavare e te haavarehia ra ratou e teie mau urû ahu mamoe, no te mea ho'i e, e feruriraa ao nei ratou e te tino, E, e te imi nei ratou i te mau rave'a ê no te mau mea o teie nei ao, e no te mea ho'i e, aita ratou i ite i te Parau, e no reira, aita ratou i ite i te hinaaro o te Atua.
Te here nei ratou i te ao nei e te hinaaro nei ratou e rave i te mau mea atoa ta te ao nei e rave ra, no te mea ho'i e, te vai ra te parau ‘Kerisetiano’ i mua ia'na, te mana'o nei ratou e mea tano ia faaohipa, eita te reira e nehenehe e hamani ino, e te farii nei te Atua i te reira. Teie râ, ia, o te parau ra e e kerisetiano ratou, te haapapuraa i teie mau haapiiraa e teie mau ohipa etene, e ere te auraa e te farii atoa ra te Atua i teie mau haapiiraa e teie mau ohipa etene. Ua maramarama maitai te Atua i roto i ta ' na Parau no nia i te mau peu etene e te ao nei (A tai'o atoa: ‘E nehenehe anei ta outou e faataa ê i te pae varua i te mau philosophia e te mau ohipa i te pae Hitia o te râ?).
E no reira, ua ohipa te diabolo i ni'a i te hinaaro, Te mau hinaaro, e te mau hinaaro o te mau Kerisetiano pae tino e te haamataraa a.o. Te feruriraa Kerisetiano, Te feruriraa Kerisetiano, Te mau hi'opo'araa i te tino Kerisetiano, Te rapaauraa Kerisetiano, te hoê rave'a rapaauraa, Yoga Kerisetiano, e ua haamau i te mau pû no te oraora - maitai - raa i te pae varua Kerisetiano, no reira te taata, o te parau ra e e kerisetiano ratou, e nehenehe ta ratou e fana'o i te hoê â mau ravea rapaauraa mai te ao nei, i raro a'e râ i te tahi atu mau i'oa.
Te mana'o nei ratou e ua ite ratou i te tahi atu mau ravea no te feruri, fa'aa'a iā 'oe iho, Te mau mana'o tauturu no te, mā'iti'i, māra'a, tū'ia, e tē vai atura., e e nehenehe ta ratou e rave i te reira ma te atâtaraa i te pae varua e ma te faahapa ore i te Atua.
Tera râ,, E taairaa noâ te pae varua e teie mau philosophia tino, Te mau ohipa, Te mau rave'a aravihi, e te mau rave'a, eita ratou e tauturu ia ratou ia ite i te tamărûraa e ia farii i te hau o roto, āre'a, E ite ratou i te ahoaho rahi a'e, arepurepuraa, te mauiui feruriraa, e te arepurepuraa i roto i to ratou oraraa.
E nehenehe ratou e tiaturi e e feruri i te mau mea atoa ta ratou e hinaaro, e e tamǎrû i to ratou feruriraa na roto i te tiaturiraa e e ere te reira i te mea ino i te pae varua, area te arii o teie nei ao ra, e taata haavare ïa, e e ere ta ' na mau fafauraa i te mea parau mau, te tahi mea râ, e mea ino roa.. E no te mea ho'i e, e rave rahi tei fanau-faahou-hia mau, aita ratou e pee nei i te Parau e te Varua, e aita ratou e ite i te mau varua, e mea tino râ, te ti'aturi nei ratou i te mau haavare hunahia a te diabolo, te haere nei ratou i roto i to'na mau e'a ino, ma te ti'aturi e, e farii ratou i te mea ta ratou e hinaaro e te mea tei fafauhia ia ratou. Teie râ, e farii ratou i te mea taa ê roa ia ' na.
Eaha te tupu mai te peu e e amui atu outou i roto i te pouri
Aita ratou i ite i te e'a no te hau; e aita e haavaraa i roto i ta ratou mau haerea: ua faariro ratou ia ratou ei mau e'a pirioi: o te haere atu i roto i te reira, eita ïa ratou e ite i te hau (Isaiah 59:8)
Te mau taata atoa, o te amui atu i roto i te mau haapiiraa e te mau ohipa no roto mai i te basileia o te pouri, e amui atu ïa oia i roto i te diabolo. Eiaha râ i te faaearaa e te hau, te arepurepuraa, Te mau nota, E tupu noa te mauiui o te feruriraa na roto i te vaiihoraa i te mau mana o te pouri i roto i to ratou oraraa, E arata'i-faahou-hia ratou i roto i te haamouraa e i te pae hopea e haamouhia ratou
E riro te nunaa ei taata mahanahana ia Iesu Mesia e te mau mea o te Basileia o te Atua e e farii ratou i te hara (te viivii i te pae no te apeni, Fa'aterehia, Te mau nota, Te mau mana'o tauturu no te, e tē vai atura.) e te tamau noa i te hara.
E ere i te tu'ena te tumu parau., E riro mai ratou ei feia oaoa ore, taui, Te mau mana'o tauturu no te, hepohepo, Mataku, i raro, ua vitiviti, Fa'a'itehia, e te hepohepo rahi, e faahapa i te Atua, e'ā, te mau mea e haaati ra ia'na, e/aore râ, te mau huru tupuraa, Ua faautuahia ratou no ta ratou iho mau ohipa e no te mau hotu o ta ratou mau ohipa (A tai'o atoa: ‘Eaha ta outou e rave i teie nei' e 'A faaora i te Atua!hō'ē)
Maoti i te haere i nia i te e'a o te Atua, ua rave ratou i te mau e'a ta ratou iho i ma'iti e, mai te ao nei, ia pato'i i te horo'a i to ratou tino na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia, e ia ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e oomo i te ahu o te taata apî. No reira, E ite ratou i te hoê â mea ta'ona'o mai te ao nei.
Te e'a no te tomo i roto i te faaearaa o te Atua e no te ite i te hau o te Atua
But Eiaha te Atua ia ore au ia faateitei, faaora i ni'a i te satauro o to tatou Fatu o Iesu Mesia, ua faasataurohia te ao nei ia'u, e vau i te ao nei. I roto i te Mesia ra, aita o Iesu i farii i te mau mea atoa, aore râ,, te hoê râ mea ora apî.E e rave rahi mau mea e haere mai ia au i teie ture, Ia vai te hau i nia ia ratou, e te ti'aturi, e i nia i te Mesia o te Atua (Galatia 6:14-16)
Hoê ana'e e'a no te A tomo i roto i te faaearaa o te Atua e te iteraa i te hau o te Atua, o te faaite ra i te mau ite atoa, e te reira na roto ia Iesu Mesia, na roto i te faaroo e te faaauraa ia'na, e na roto i te iritiraa i te taata tahito (iri) e te ahuraa i te taata apî (ōpu'upu'u).
Na roto ana'e i te faaauraa i te Mesia e nehenehe ai outou e riro mai ei tamaiti na te Atua e ia hi'o e ia tomo i roto i te Basileia o te Atua, eita outou e riro faahou ei melo no te diabolo, mai te taime a tuu ai outou i to outou tino.
I roto i te Mesia, Ua riro mai outou ei taata hamani apî. No reira, eita oe e ora faahou, te huru o to outou oraraa na mua'tu, i te taime a riro ai te diabolo ei metua tane e a rave ai outou i te hinaaro e te mau hinaaro o to outou metua tane.
Tera râ, i teie nei, ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua, e no te Atua outou, e ua rave outou i te hoê maitiraa ia pee ia Iesu Mesia, E rave outou i te hinaaro o te Atua.
To'na auraa ra, e ere te reira i to outou e'a, tera râ To'na haerea, aita to outou mau mana'o faahou To'na mau mana'o, eiaha to outou parau mau, To'na râ parau mau, eiaha ta outou mau parau, Ta'na râ mau parau, e ere to outou mana'o To'na mana'o, e ere to outou hinaaro râ To'na hinaaro.
Te faaauraa e te peeraa ia Iesu, te auraa ra, o te hoê ïa horo'araa hope e te auraroraa ia Iesu Mesia; te parau.
Ua faaroo hope o Iesu i te Metua e ua faataa oia i te taime rahi e te Metua. Ua faaite Iesu i te mau parau a te Metua, ua haapii mai oia na roto mai i te Metua, e ua rave i ta'na i ite i te Metua i te raveraa. No reira, ua haere o Iesu i roto i to'na hinaaro i roto i te i'oa o to'na Metua.
E varua te mau parau a Iesu, e ora, e e horo'a mai i te hau
O te varua ïa e faaora; aita te tino e faufaa: Te mau parau ta'u e parau atu ia outou, E varua ratou, e te ora nei ratou (John 6:63)
Te riri nei ratou i te taata e faahapa ra i te uputa, e te riri nei ratou i te parau parau-ti'a (mau 5:10).
Aita te ao nei i farii ia Iesu Mesia, no te mea ua haapapu te mau parau a Iesu i te mau ohipa ino a te feia ino (a.o.. John 7:7)
Ua parau Iesu, Ua riro ta'na mau parau ei varua e ei ora, no te mau taata râ, Aita te mau parau a Iesu i horo'a mai i te hau, e ere râ te reira i te varua e te ora. No te mea ua riro ta ' na mau parau ei poheraa o to ratou tino e ta ' na mau ohipa. E no te mea e rave rahi o tei ore i hinaaro e faarue i te mau ohipa o te tino, ua patoi ratou ia Iesu e ta ' na mau parau. E nehenehe râ te reira e.
No te mea ïa e, e mea iti roa te taata tei fanau-faahou-hia, e tuu i raro i te tino, e e haere i muri i te Varua, te auraa ra, o te haereraa ïa ia au i te Parau i roto i te hinaaro o te Atua, E mea iti roa te taata o te tomo mau i roto i te faaearaa o te Atua e o te ite i te hau o te Atua i roto i to ratou oraraa.
E rave rahi o te mana'o ra e ua tomo ratou i roto i te faaearaa o te Atua, te tahi râte, aita ratou i. No te mea, ahiri e ua tomo mau ratou i roto i te faaearaa o te Atua, e ite ïa ratou i te hau o te Atua e te oaoa o te Atua i roto i to ratou oraraa.
Teie râ, e rave rahi o te ore e ite i te hau e te oaoa o te Atua i roto i to ratou oraraa, ia ora râ i roto i te mata'u, arepurepuraa, te hepohepo e te pe'ape'a, Mataku, te hepohepo e te ahoaho, a'o, pāpā'amu, e te tahi atu â.
E no te mea ho'i e, aita ratou e hinaaro e pee i te e'a o te Parau e a pee ia Iesu Mesia e ia fanau-faahou-hia e ia tatara i te tino, te ti'aturi nei ratou i ni'a i te paari e te ite o te ao nei e te tamata nei ratou i te farii i te faaearaa e te hau i roto i to ratou oraraa na roto i te mau rave'a natura e te faaohiparaa Te mau philosophia no te pae Hitia o te râ, te mau rave'a e te mau rave'a tino.
Teie râ, o Iesu Mesia ana'e te e'a no te tomo i roto i te faaearaa o te Atua e no te ite i te hau o te Atua. Aita e rave'a ê atu! Mai te mea e, e haere mai te hoê taata e te tahi atu haapiiraa e te tahi atu rave'a o te atea ê i te Parau, e ti'a i te ekalesia ia pato'i i taua haapiiraa ra, eiaha râ e vaiiho i te reira i roto i te ekalesia (A tai'o atoa: ‘Hoê ana'e anei e'a no te ora mure ore? e ‘Te haapohe nei te mau haapiiraa a te mau diabolo i te ekalesia‘).
Ia faarahihia te aroha e te hau na roto i te iteraa i te Atua e ia Iesu Mesia
Sims, te hoê tavini e te hoê aposetolo no Iesu Mesia, ia ratou o tei riro mai te faaroo rahi ia tatou na roto i te parau-ti'a o te Atua e to tatou Faaora ra o Iesu Mesia: Na roto i te ite o te Atua, e Iesu O Iesu (2 Peter 1:1-2)
E te hau o te Atua, o te faaite ra i te mau ite atoa, e paruru i to outou mau aau e to outou mau feruriraa na roto ia Iesu Mesia (Philippines 4:7)
Mai te mea e, ua tomo outou i roto i te faaearaa o te Atua na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia, E ite outou i te hau o te Atua, e e vai noa outou i roto i te hau o te Atua na roto i te haapa'o maitai i te Atua, na roto i te parahiraa i roto i te Parau, na roto i te peeraa i te Varua, e na roto i te imiraa i te mau mea i ni'a, ia parahi te Mesia, aita râ i imi i te mau mea i ni'a i teie fenua.
Na roto i to outou iho taairaa e te Atua te Metua, Iesu Mesia, e te Varua Mo'a, e to outou ite no ni'a i te Atua e ia Iesu Mesia, to tatou Fatu, E faarahihia te aroha noa e te hau no outou.
'Ia riro ei miti no te fenua’







