Ua tupu anei te hara a te ture aore ra ua rave i te hara hou te ture?

I roto i te evanelia no teie tau, e rave rahi mau Papa'iraa mo'a tei iritihia i rapae i te tumu parau e tei faaapîhia ia au i te hinaaro, te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino, ia ore te taata tino ia taui, tera râ, e nehenehe ta ratou e faaea noa (s)Te vai ra oia e te ora nei oia mai te au i te e'a (s)te hinaaro nei oia, e te tamau noa i roto i te hara ma te mana'o faahapa ore e ma te ore e faatupu i te mau faahopearaa. Te hinaaro o te Atua, o tei faaitehia mai na roto i te mau Papai, te tuhaa morare iho â râ o te ture, Ua patoihia te mau mea atoa ta te Atua i patoi e i patoi i roto i te Bible, ua faarirohia ïa ei mea tahito, te ture, e aita faahou e tano i teie mahana. Te parau ra te taata e aita te hara i manuïa e aita e faahopearaa to te hara, no te mea ho'i e, aita tatou e ora nei i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha. Teie râ, ua tae mai anei te hara na roto i te ture, aita anei te hara e vai faahou ra e aita e faahopearaa, no te mea ua faaora te Mesia ia tatou i te ture? Aore râ, ua vai a'ena anei te hara na mua ' ' e i te ture, e te vai noa ra anei te hara e te vai noa ra anei te mau faahopearaa, noa'tu te faaoraraa i roto i te Mesia i te ture?

Te Poiete o te ra'i e te fenua

Ua maro te tarutaru, ua moe te pua: e vai noa râ te parau a to tatou Atua e a muri noa'tu (Isaiah 40:8)

O te Atua te Taata Hamani no te ra'i e no te fenua e no te mau mea atoa i roto ra. O te Atua Mana Hope, te Mure Mure ore, E vai noa To'na hinaaro e Ta'na mau parau e a muri noa'tu, e e faaohipa-noa-hia i ni'a i te ra'i e i ni'a i te fenua nei. Noa ' tu eaha ta te taata e parau e e rave, eita ta te taata e nehenehe e taui i te hinaaro o te Atua e ta ' na Parau (a.o.. Psé 33:11, 1 Peter 1:25).

E nehenehe te diabolo e faapopo i te mau taata tino e e faahema ia ratou na roto i ta ' na mau haavare, mai te mau parau a te Atua, tera râ, mea atea roa, e ia faatupu i te taata ia ti'aturi e, e Atua no teie tau te Atua, O vai te haere e au i te mau tau e no te reira, e faaafaro oia i To'na hinaaro i te mau tau, tera râ, te feia faaroo tei fanau-faahou-hia, eita te Metua e matapohia e e haavarehia, eita râ te Metua e matapo e e haavarehia, ia ite râ ratou e, eita roa'tu te hinaaro o te Atua e taui, e vai noa râ e a muri noa'tu.

Ua ite ratou i te Parau e ua ite ratou i te reira i te pae hopea, E haava ta'na Parau i te mau taata atoa ia au i ta ratou mau ohipa. Aita hoê a'e taata i faaatea - ê - hia i te haavaraa a te Atua (Tō'o'a 20:12 (A tai'o atoa: ‘E parau hopea to te Parau i te Mahana Haavaraa‘).

Ua faaite te Atua i To'na hinaaro i te huitaata nei

Mai te hamaniraa, Ua faaite te Atua i To'na hinaaro i te huitaata nei. Ua hamanihia te taata ma te tia roa i roto i te Te hoho'a e aita to'na natura hara, tera râ, e hinaaro ti'amâ to te taata. Ua faaoti teie ti'amâraa o te huitaata ia orure i te mau parau a te Atua e ia faaru'e i te faaueraa hoê roa a te Atua.

ua taui te parau mau o te Atua ei haavareUa faaroo e ua haapa'o te taata i te mau mea hamanihia eiaha râ i te Taata Hamani, ua piko i mua i te mau mea hamanihia e ua tuu i te mau mea hamanihia i ni'a a'e i te Taata Hamani, ma te faatupu i te huitaata i raro a'e i te mana o te mau mea poietehia; te diabolo.

Mai taua taime ra, no te hara a Adamu, Ua tomo te hara i roto i te huitaata taatoa, e ua faatere te pohe i nia i te taata.

Teie râ, noa ' tu e ua pohe te varua o te taata, e ua faatere te hara e te pohe i ni'a i te tino o te taata, Ua farii te taata i te hoê mana'o haava no ni'a i te maitai e te ino, e te ti'amâraa ia ma'iti i rotopu i te maitai e te ino (i 3:22).

Ua vai a'ena te hara hou te ture

E tae roa ' tu i te taime a tupu ai te hara a te ture: aita râ te hara i itehia mai te peu e aita e ture (Roma 5:13)

E nehenehe te taata e maiti i te haere na roto i te parau-ti'a e te rave i te maitai, e aore râ, ia haere na roto i te ino, te hara, e te rave i te ino (A tai'o atoa: ‘Eaha te hara o te hara?‘).

Aita te hara i tae mai na roto i te ture o te hara e te pohe, no te mea ua vai a'ena te hara hou te ture o te hara e te pohe, no te mea ua vai a'ena te ture a te Atua hou a haamauhia ' i te ra'i e te fenua.

Hou a vai mai ai te ture, Ua faatupu o Kaina i te hoê ana'iraa i ni'a i to'na ora, na roto i to'na faaroo ore i te mau parau a te Atua e ta'na ohipa ino.

Te pape pue e te haamouraa o te Sodoma, e Gomora e te mau oire haaati ra, Na mua ' ' e a vai ai te ture o te hara e te pohe, no te ino e te faaroo ore o te nunaa i te Atua.

Hara, o te orureraa hau ïa a te taata i te Atua e te faaroo ore i te Atua, ua vai a'ena te reira hou te ture e te faautuaraa no te hara, oia, Ua ora atoa na mua a'e i te ture. Na roto i te faaroo ore i te Atua, Ua faatupu te nunaa i te ino i ni'a i to ratou oraraa (A tai'o atoa: ‘Te hopoi mai nei te mau taata iino i ni'a ia ratou iho‘).

Ua faaite te Atua i te hara na roto i te ture

Eaha ta tatou e parau i muri iho? E hara anei te ture? Te Atua Atua. Iy, Aita vau i ite i te hara, na roto râ i te ture: no te mea aita vau i ite i te hinaaro, mai te mea e, ua parau te ture, Eiaha oe e hinaaro (Roma 7:7)

Aita te hara i tae mai na roto i te ture, tera râ, ua vai a'ena te hara na mua ' ' e i te ture. E ua faatere atoa te pohe i mua i te ture. Ua ite a'ena te hinaaro o te Atua na mua ' ' e i te ture, no te mea ho'i e, e mana'o haava to te taata; te hoê ite no ni'a i te maitai e te ino. No reira hou te ture e vai mai ai, Ua nehenehe te taata e maiti i te rave i te maitai aore ra i te ino.

E mea mo'a te ture, e e mea mo'a te faaueraaTe mea ana'e ta te Atua i rave, na roto ïa i te horo'araa i te ture o te hara e te pohe i To'na nunaa tino, tei fanauhia i roto i te huero o Jacob (Iseraela), Ua faaite te Atua i To'na hinaaro i To'na nunaa tino.

Ua amuihia'tu te ture e na roto i te horo'araa i te ture, Ua faaite te Atua i To'na natura e To'na parau-ti'a e ua faaite mai i te hara (Roma 3:20).

No reira, Ua ite maitai te nunaa o te Atua i te hinaaro o te Atua e ua ite maitai ratou eaha ta te Atua i hinaaro e eaha ta te Atua i patoi, e ua ite atoa ratou i te mau faahopearaa.

Aita te Atua i horoa i te ture ei faautuaraa, ua horo'a râ te Atua i te ture no to'na here i To'na nunaa e ei orometua haapii, no te aratai i To'na nunaa e tae roa'tu i te taeraa mai o Iesu Mesia, ia haere To'na nunaa i roto i To'na hinaaro e to ' na;.

E taua mau, e nehenehe te nunaa tino o te Atua e faaite i to ratou here i te Atua na roto i to ratou haapaoraa i te mau parau o te ture o te hara e te pohe (A tai'o atoa: ‘Te parau huna o te ture').

E ohipa noa anei te ture i teie mahana?

E taata paari vau e! Na vai e faaora ia ' u i te tino o teie pohe? Te haamauruuru nei au i te Atua ia Iesu Mesia i te Atua. No reira, te tavini nei au i te ture a te Atua ma te feruriraa; tera râ, na roto i te faaohiparaa i te ture o te hara (Roma 7:24-25)

I roto e rave rahi tupuraa, aita i itehia te ture o te hara e te pohe, e te vai noa ra anei teie ture. Ua opuahia te ture o te hara e te pohe no te nunaa tino o te Atua, ua faatere te hara e te pohe i roto ia'na. Mai ta i papaihia na mua ' tu, ua riro te ture ei orometua haapii no te tino e tae roa ' tu i te mai te Mesia mai ia Iesu Mesia, na roto i te faaoraraa i te tino, o tei faaora i te taata i topa mai roto mai i te mana o te hara e te pohe, e ua faaho'i mai i te huru o te taata i topa na roto i te ti'a-faahou-raa o te varua i te pohe.

acicucucition i roto ia Iesu MesiaTe rave'a hoê roa no te faaorahia mai i te ture o te hara e te pohe, o te faaroo ïa ia Iesu Mesia, te poheraa o te tino, e te ti'a-faahou-raa o te varua i te pohe (A tai'o atoa: ‘Eaha te auraa o te peritomeraa i roto i te Mesia?).

No reira, aita e mana'o no ni'a ia ratou o te vai ra i roto ia Iesu Mesia, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua. No te ture o te Varua o te oraraa i roto ia Iesu Mesia, ua faaora vau ia'u i te ture o te hara e te pohe (Roma 8:1-2)

Na roto i te faaauraa, te ture o te hara e te pohe, o te faatere nei i roto i te tino’, aita faahou e tano, no te mea ho'i e, o te pohe te tino.

Na roto i te faasatauroraa o te tino, te ti'a-faahou-raa o te varua mai te pohe mai, e te parahiraa o te Varua Mo'a, aita te ture o te hara e te pohe e faatere faahou ra i roto i te oraraa o te taata apî, tera râ, te faatere nei te ture o te Varua i roto i te oraraa o te taata apî, tei papa'ihia i roto i te mafatu apî o te taata apî. Aita te pohe e faatere faahou ra i te tino, tera râ, te faatere nei te ora na roto i te Varua (A tai'o atoa: ‘Na te aha te Atua i papa'i ai i To'na ture i ni'a i te mau papa'i ofai?‘ E 'E aha i haere i ai 50 mahana i muri a'e i te Pascha?‘)

Te here nei te taata apî i te Atua hau atu i te mau taata atoa

Te taata apî, i roto ia ratou e faatere ai te ture o te Varua, E haere na roto i te faaroo i muri a'e i te hinaaro o te Atua, e here i te Atua hau atu i te mau taata atoa, e mata'u i te Atua, e e haapa'o ia'na iho i te Atua. No roto mai i taua here ra, Te here nei te taata apî i to'na taata tapiri mai ia'na iho.

ta'na i te auraa, i rotopu i te tahi atu mau taata, terā (s)Eiaha oia e tavini i te tahi atu mau atua, eiaha oia e vaiiho i te tahi atu mau atua i roto i to'na oraraa, e eiaha oia e pee i te taata hōho'a, te mau mana'o e Te mau peu e te mau haapaoraa huru ê e eiaha e amui atu i roto i te ohipa tahutahu e eiaha e taa ê ia ' na iho i te pohe (A tai'o atoa: ‘Te na ravea e piti no te tomo i roto i te tuhaa pae varua‘ e 'Eaha ta te Parau e parau ra no nia i te mau tattoo?hō'ē)

Ia here ana'e outou ia Iesu, e tape'a outou i Ta'na mau faaueraaTe auraa ra, terā (s)E faatura oia i to'na na metua e eiaha Uʻi eiaha e hinaaro i ta ' na mau tao'a i to ' na taata tapiri. (Ā'ati'a)Eiaha oia e rave i te faaturi, Fa'aterehia, Eiaha e haafatata ' tu i te hoê taata, e ere to'na hoa faaipoipo, Eiaha e haafatata ' tu i te hoê taata hoê â tane aore ra vahine, Aita fa'ata'a, ta'e, ha'ape'e, vaitata'a, faaohipa ma te faufaa ore i te i'oa o te Atua, ā'ao'a.

No te mea ho'i e, e ohipa teie atoa a te tino, i reira te hara e te mau mana'o hape. E patoi te mau ohipa a te tino i te hinaaro o te Atua e aita e horoa mai i te ora, te pohe râ.

Mai te mea e, e tamau noa te taata i te rave i te hara e e pato'i ratou i te tatarahapa e ia faaru'e i te mau ohipa a te tino, E faatere te pohe na roto i te hara.

Mai te mea e, no roto mai te ture i te natura o te Atua e te faahoho'a ra te reira i te hinaaro o te Atua e To'na natura, i muri iho te taata apî, o tei fanauhia e te Atua e te natura o te Atua to'na, e rave ïa i te hinaaro o te Atua e e haamau i te ture, Mai ia Iesu (A tai'o atoa: ‘Nahea outou ia haamau i te ture?’)

Te vai noa ra â te hara

I muri iho, e rave tatou i te ture na roto i te faaroo? Te Atua Atua: Oia, Te haamau nei tatou i te ture (Roma 3:31)

Ua vai a'ena te hara na mua ' ' e i te ture, e te vai noa ra â te hara, noa'tu te aroha o te Atua e te ti'amâraa i te ture na roto i te ohipa faaora a Iesu Mesia. Te mau taata, Te vai noa ra â te aravihi o te ora nei i roto i te Faufaa Apî no te haapao i te Parau a te Atua e no te haere i roto i te parau - tia aore ra no te patoi i te Parau a te Atua e no te haere na roto i te ino.

E mea afaro te uputa o te ora, e e mea î roa te e'aTe feia e farii nei, a faaite, o te parau ra e aita ' tu te hara e vai ra, no te mea ho'i e, ua faati'amâhia outou i te ture, e aita e fifi to outou oraraa, e feia haavare ratou e aita ratou e parau ra i te parau mau. No te mea i te Atua, E mea faufaa ore to outou oraraa (A tai'o atoa: ‘Ia oti ana'e i te faaherehere i te moni?).

Te feia e farii nei, a faaite, o te parau ra e, aita teie mau mea e vai ra i te Varua o te Atua e e ere ratou no'na. Aita to ratou e taairaa taa ê e o Iesu Mesia e te Metua, e aita ratou i ite i te hinaaro o te Atua.

Aita ratou i matau i te mau mea o te Basileia o te Atua, tera râ, aita ratou i pae varua e ua matapohia ratou e te mau haavare a te diabolo.

Ua horo'a te Atua i te mau taata atoa i te aravihi no te faaorahia mai i te mana o te hara e te pohe, na roto ia Iesu Mesia e Ta'na ohipa faaora.

Ua horo'a Oia i te mana i te mau taata atoa, ia riro mai ei tamaiti na te Atua, na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e Faaapîraa I roto i te, e ia pee i te Varua, e na roto i te Varua, a faaru'e i te mau ohipa a te tino (John 1:12-13).

E tamâ te toto o Iesu i te taata i te mau hara atoa e e faaora ia ' na i te mana o te hara e te pohe

Eaha ta tatou e parau i muri iho? E tamau noa tatou i te pohe, e nehenehe taua ahu? Te Atua Atua. Ehia tatou, e pohe te reira i te hara, A ora i roto i te? Aita outou i ite, e e rave rahi o tatou tei bapetizohia i roto ia Iesu Mesia tei bapetizohia i roto i To'na ra pohe? No reira, ua hunahia tatou i piha'i iho Ia'na na roto i te bapetizoraa i roto i te pohe: e mai te Mesia i ti'afaahou mai te pohe mai e te hanahana o te Metua, ia haapa'o atoa tatou i te haerea e au i te ora apî (Roma 6:1-4)

I te mau mahana atoa, E maiti te mau taata atoa ia ora i roto to'u e Ta'na Parau aore ra aita. Eita te toto o Iesu Mesia e Ta'na ohipa no te faaora e taui i te reira. E ere te toto o Iesu i te mea e faatia ia tatou ia tamau noa i te rave i te hara e ia tamau noa i te rave i taua mau mea ra, te patoi nei te reira i te hinaaro o te Atua e te faaino nei te Atua.

A faaore i te ture na roto i te faarooEaha ïa i te mea i muri iho? E e pohe tatou, no te mea aita tatou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha? Te Atua Atua. Aita outou i ite, ia au i ta outou e horoa i te mau tavini i te mau tavini, to ' na mau tavini, o ta ' na ïa e; e, e aore râ, no te mea aita i papu - maitai - hia e te feia e patoi ra i te mea e, aita ratou e hinaaro i te patoi i te mea e, aita ratou e hinaaro i te aravihi i te pae no te iri.? E mauruuru te Atua, Ua riro outou ei mau tavini no te hara, tera râ, ua haapao maitai outou i te huru o te haapiiraa o tei horoa ia outou. I muri iho ua rave oia i te ohipa ma te tamoni ore, Ua riro mai outou ei mau tavini no te parau-ti'a (Roma 6:15-18)

Ia tamau noa te hoê taata i roto i te hara e aita oia e hinaaro e tatarahapa, te haapapu ra te reira e te faatere noa ra â te huru hara i roto i te oraraa o taua taata ra e te here noa ra â oia i te mau ohipa a te tino (hara).

Aita te taata i fanau-faahou-hia, tera râ, o te hamaniraa tahito noa â, o te pee nei i te tino e te ora ra mai te hoê tavini o te hara e te pohe e no te diabolo e no te ao nei.

Eita roa'tu te hinaaro o te Atua e taui e eita roa'tu ïa e farii i te mau tau ta tatou e ora nei, aita atoa i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino o te huitaata nei (A tai'o atoa: ‘E taui anei te Atua i To'na hinaaro ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te taata?‘).

E mea hoê â te Atua e e vai noa oia mai te a muri noa'tu e tae atu i te a muri noa'tu, e no reira, e vai noa To'na hinaaro. E mea ti'a i te nunaa, Ia auraro anei i te Atua, ia haapa'o i Ta'na mau parau, e ia ora ia au i To'na hinaaro, e aore râ, aita.

Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.