Te ora huna o te taata faaroo

Ua riro te pure ei tuhaa faufaa roa o te oraraa o te mau kerisetiano atoa, Te haere nei ratou i muri a'e i te Varua. Te tumu o te reira, no te mea ïa e ua ite te mau Kerisetiano fanau-faahou-hia i te hinaaro rahi i te pure e eita ta ratou e nehenehe e ora ma te pure ore. E faataa ratou i te taime no te pure, no te mea ho'i e, o te pure te vahi faufaa roa a'e i roto i te oraraa o te feia faaroo. Ua riro te hoê taata faaroo aita e pure i te hoê anavai maro. E hi'o tatou i te oraraa pure huna o te taata faaroo.

Te hoê oraraa pure i rapae i te hopoi'a e aore râ, i te here?

Ia here ana'e outou i te hoê taata, te hinaaro nei oe e parahi i piha'i iho i taua taata ra e ia faataa i te taime no taua taata ra. E rave rahi feia faaroo e parau ra e A here i te Fatu, tera râ, nahea e rave rahi aita to ratou e taime e aita ratou e horo'a i te taime no te pure amui e te Fatu? E rave rahi feia faaroo, o te faariro nei i te pure ei hopoia faaroo.

E rave rahi taime aita ratou e hinaaro e faataa i te taime e te Metua e ia faahepo ia ratou iho ia pure. E pure ratou tau minuti noa, e i muri iho e tape'a e e tamau noa i ta ratou mau ohipa i te mau mahana atoa.

Te here nei anei outou i te Atua ma to outou aau atoa?E pure ratou ia ara mai ratou, hou ratou a amu ai, e hou ratou a taoto ai, e ia feruri i to ratou oraraa pure.

Te mana'o nei ratou e ua navai teie huru oraraa pure e ua faaoti ratou i ta ratou hopoi'a faaroo. Teie râ, te hinaaro ra anei te Metua i te hoê oraraa pure aita e hopoi'a?

Eaha to outou mana'o, ia haere mai te hoê hoa e farerei ia outou no to'na hopoi'a, eiaha râ e fana'o i te faataa i te taime e o outou, no te mea te here nei to outou hoa ia outou?

Eaha to outou mana'o ia hinaaro ana'e te taata e faataa i te taime no outou e ia haere amui atu ia outou?, no te farii i te hoê mea mai ia outou? Maoti i te hinaaro e haere e oe no te mea te here nei ratou ia oe, no vai outou?

Aita vau e ti'aturi nei, e hinaaro outou i te reira. No te mea e ite outou e aita taua taata ra e here mau ra ia outou, ia faataa râ ratou i te taime no te mea te hinaaro nei ratou i te hoê mea ia outou aore ra no te tamǎrû i to ratou feruriraa e no te ore e parihia i roto i to ratou mana'o haava.

E hoê â huru no te Atua. Ua ite te Atua i te mafatu o te taata. Ua ite maitai te Atua, o te horo'a i te taime no'na e te hoê oraraa pure no roto mai i te hopoi'a, no te farii i te hoê mea na roto mai ia'na, e aore râ, no te horo'a i te taime no'na e no te pure no roto mai i te here.

Ua ite te Atua i to outou aau

Ua ite te Atua, o tei horo'a to'na aau ia'na e o tei horo'a i to'na aau i te ao nei. E nehenehe ta outou e parau e e himene e, te here nei outou Ia'na. E e nehenehe ta outou e haapao i te mau faaueraa a te Bible i mua i te tahi atu mau taata. Teie râ, to outou paraparauraa, Haere, e te mau ohipa ta outou e rave ra, i muri atoa i te mau uputa piri, faaite papû mai te mea e, te here mau ra anei outou ia'na, e aore râ, e mau parau faufaa ore e te mau ohipa pohe noa ta outou e parau ra

Aita e mea hunahia i to tatou Atua Mana Hope; Te ite nei oia i te mau mea atoa! Aita e aau hunahia i mua i te Atua. Aita te Atua e tiai noa ra i te feia haapao maitai, o te ore to ratou mafatu e haere atu Ia'na e To'na Basileia, a haere râ i rapae i te ao nei e i te basileia o te pouri.

Peneia'e e nehenehe te hoê taata e huna i to'na aau mau no te feia faaroo i te pae tino, Te haere ra o tei haere i muri a'e i te tino. Teie râ, eita to ' na aau mau e hunahia no te Atua e no te feia, o vai tei fanauhia i roto ia'na. No te mea e ite mai te Varua Mo'a mau mai te haavare.

Te oraraa pure o te taata faaroo

E mea ti'a i te mau taata faaroo atoa ia pure ia ratou iho e ia faataa i te taime no te pure amui e te Metua. Ia tatarahapa ana'e te hoê taata e ia fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, e tia paha i te taata ia tutava i te haapao i te tino i te varua. No te mea ua faatere noa te tino i te oraraa o te taata e te aita te tino e hinaaro e pure. Te hinaaro nei te tino ia faaamu e ia faaanaanatae i te mau mea tino o teie nei ao. Teie, āre'a, E mea titauhia ia a'o ia outou iho e ia faataa i te taime no te pure.

I teie nei, e nehenehe outou e mana'o: ia ora na, A tatari hoê minuti. Eiaha te pure ia faahepohia, tera râ, e tia ia ore te reira ia maiti. Aita vau e hinaaro i te haapa'oraa faaroo e te ture, Te hinaaro nei au e faatupu i te hoê taairaa e o Iesu e te Metua.” ” Te pahonoraa i te uiraa o te: e e aita.

Oia mau, e ti'a ia outou ia faatupu i te hoê taairaa e o Iesu e te Metua, na roto i te Varua Mo'a, eiaha râ i te hoê te taairaa. Terā rā….. e rave rahi feia faaroo o te haapao ore ra i te mana o te tino, te vai noa ra â te reira e te faatere nei i te oraraa o te hoê taata faaroo fanau apî (A tai'o atoa: ‘Te hoê faaroo aravihi‘).

Eiaha outou e haamo'e i taua mau matahiti atoa ra, i mua i te hoê taata mā'ohi, Ua faaamuhia te i'oa, e aita hoê a'e taata e faaoti oioi e eiaha e faaamu faahou i te i'oa. Te mana'o ra anei oe e e farii te tino i te maitiraa a taua taata ra? Aita, E ere i te mea! E auê te tino, a aueue e a ani e tae roa'tu i te taime ua farii te tino i ta'na e hinaaro.

Te aro ra te tino i te varua

Te hinaaro nei te varua e faataa i te taime e te Metua e e faatumu i ni'a i te mau mea o To'na Basileia, aita râ te tino e hinaaro e rave i te reira. E orure te tino, no te mea aita te tino e hinaaro e pohe, te hinaaro râ oia e faaamu i te mau mea o teie nei ao e ia ora noa.

Ua ite te tino, ia ore ana'e te tino ia faaamu faahou, e pohe te tino i te pae hopea. No reira, e mea faufaa roa ia faaea i te faaroo i to outou tino, ia faaea i te faaamu i to outou tino, e ia vaiiho râ i to outou varua ia faatere e ia faatere i to outou oraraa.

Te parau ra te diabolo i te mau kerisetiano ia faaanaanatae au ia outouE rave rahi feia faaroo, o te faaea ra e rave rahi hora i mua i te te afata teata, i ni'a i ta ratou niuniu, i muri i te (ha'utiraa)ta'atārere, e aore râ, e horo'a i to ratou taime no te mau huru ohipa atoa (i te pae sotiare) te mau ohipa e te mau arearearaa, aita râ e ti'a ia ratou ia haamau'a 5 a 10 minuti i te mahana hoê no te pure 5 a 10 minuti i roto i te Parau.

Te faaite nei ratou e, Ta'na atu, tera râ, e vai noa ratou i ni'a i te pae tino e aita ratou e pee nei i te varua, ia au râ i te tino. No te mea e faatere to ratou tino i to ratou oraraa.

Te hinaaro nei te mau taata atoa ia riro mai ia Iesu te huru e ia rave i te hoê â mau tapao, Kau, e te mau semeio, Ua rave oia. Teie râ, e ere te mau taata atoa o te hinaaro e aufau i te hoê â hoo e te ora i te hoê â oraraa mai ia Iesu.

Mai te mea e, e ere to outou here ia Iesu e te Metua i te mea rahi a'e i te here i te ao nei e to outou iho’ eita ïa outou e nehenehe e ti'a. Teie râ, i te pae hopea e topa outou i roto i te faaheporaa a te ao nei. No te mea aita te ao nei e au i te Parau e te orure nei ratou i te mau parau atoa, tei papa'ihia i roto i te Bible.

Mai te mea e, te ora ra te Parau e te Varua Mo'a i roto ia outou, E hamani-ino-hia outou e te feia, no te ao nei (Faanahoraa) e te arata'ihia ra ratou e te mau varua o teie nei ao.

No te mea ho'i e, e rave rahi ekalesia tei farii i te mau varua o teie nei ao ia tomo mai, e te ua haamau te diabolo i to'na terono i roto i te mau ekalesia e rave rahi, E nehenehe atoa outou e farerei i te mau hamani - ino - raa i roto i ta outou ekalesia.

Te rahi noa'tura te taime ta outou e horo'a i piha'i iho i te Metua, e te rahi noa'tura te taime ta outou e horo'a i roto i te Parau, E rahi noa'tu to outou ite Ia'na e e rahi noa'tu to outou here Ia'na. Eita to outou here e iti mai, e rahi râ. E no te mea ho'i e, e rahi to outou here, E hinaaro outou e horo'a hau atu â i te taime no'na.

E haapuai te pureraa na roto i te mau reo ê i te varua

Mai te reira atoa, e tauturu atoa te Varua i to tatou mau paruparu: aita hoi tatou i ite i te mea e ti'a ia tatou ia pure: tera râ, te ani nei te Varua iho ia tatou ma te auê o te ore e nehenehe e faahitihia. E ua ite o tei hi'opo'a i te mau aau i te mana'o o te Varua, no te mea te pure nei oia no te feia mo'a ia au i te hinaaro o te Atua (Roma 8:26-27)

Te pureraa na roto i te Varua, e mea titauhia te pureraa na roto i te mau reo ê. No te mea ho'i e, te tauturu nei te Varua i to outou mau paruparu e te faaitoito nei i to outou varua. E ere te pureraa na roto i te mau reo ê i te mea no te mau faaiteraa o te tino, mai te mau goosebumps e te iteraa i te mau mana'o arearea. Teie râ, e titauhia te pureraa na roto i te mau reo ê no te faaite i taua mau mea ra, e mea hunahia, ia nehenehe ta outou e pure no taua mau mea ra.

Mai te mea e, aita outou i ite nahea ia pure e a haamata i te pure na roto i te mau reo ê, E horo'a mai te Varua Mo'a ia outou i te mau parau ia parau, ia au i to'na. E patuhia to outou varua e to outou mau hi'oraa i te pae varua, ite, e e tupu te paari. E farii outou i te mau heheuraa no roto mai i te Parau e e farii outou i te mau hi'oraa.

Ua ite te Varua Mo'a i te mau mea hohonu o te Atua

Ua ite te Varua Mo'a i te mau mea hohonu o te Atua. Ua ite Oia i te mea e vai ra i roto i te Atua e te taata, e te faaite mai nei Oia i te mau tao'a huna. Te faaite atoa mai nei oia i roto i to outou iho oraraa eaha te mau tuhaa o to outou oraraa o tei ore â i horo'a hope roa i te Fatu.

E mea faufaa roa ia ite te feia faaroo atoa, i te taime a Fa'a'aro'a e te Varua Mo'a, ua farii outou i te Varua Mo'a i roto i te hoho'a atoa eiaha râ i te mau tuhaa noa o'na. Teie râ, eaha te ohipa i tupu i roto i te pae varua, e tia ia itehia i roto i te ao natura ra. E piihia teie ohipa te haamo'araa; ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e oomo i te ahu o te taata apî. Te faaamu rahi noa ' tura te varua o te taata apî, Te rahi noa ' tura te poheraa o te tino o te taata paari.

Nahea outou ia pure?

Te vai ra te feia poro e te mau orometua haapii, o te haapii nei i te mau rave'a no te pure, Te mau rave'a aravihi, e te mau rave'a. E parau ratou, mai te mea e, e pure outou ma te ti'a e e faaohipa i te mau rave'a e te mau rave'a pure ti'a, E farii outou i ta outou e ani. Te parau mau râ, o te, aita e rave'a no te pure, Te mau rave'a aravihi, e te mau rave'a no te mau pure pahonohia. Te piihia ra te mau mea ta ratou e haapii ra te faaheporaa.

Te vahi pe'ape'a râ, e rave rahi feia faaroo, o tei topa i roto i teie mau haavare e ua faatupu ratou i te hoê oraraa pure na roto i teie mau haapiiraa haavare, eita ta ratou mau pure e faatumu faahou i nia i to ratou iho taairaa i te pae varua e te Atua, te hoê râ tino te taairaa, o te faatumu nei i nia i te faaohiparaa e te fariiraa i te mau mea no ǒ mai i te Atua ra, te mau haamaitairaa i te pae materia iho â râ e te manuïaraa.

O ratou ïa, o vai te tuô puai roa ' ' e. O ratou ïa, o te parau ra e e ere no nia i te haapaoraa e te ture, no nia râ i te hoê taairaa. I teie nei râ, o ratou ïa, o te pure ra ia au i te mau rave'a pure fifi e te mau rave'a pure, tei papa'ihia i roto i ta ratou buka pure.

Te faatumu nei ratou i ni'a i ta ratou faaohiparaa i te mau parau e te haape'ape'a rahi a'e nei no ni'a i ta ratou mau rave'a pure e ta ratou mau rave'a pure, maoti i te rave i te taime no te tuturi i raro e no te faaroo i ta te Metua e parau huna ra ia ratou. E rave rahi taime aita roa ' tu te Atua e nehenehe e pahono mai, no te mea ua hope a'ena te pure hou a haamata ' i.

Eaha ta Iesu e parau no ni'a i te oraraa pure?

E ia pure ana'e oe, Eiaha oe e riro mai te feia haavare ra te huru: no te mea ho'i e, e mea au na ratou ia pure i roto i te mau fare haapiiraa e i te mau poro o te mau aroâ, ia itehia ratou e te taata. Te parau faahou nei au e, Ua farii ratou i ta ratou utu'a (Mataio 6:5)

Ua parau Iesu e tahi mau parau no nia i te pure. Ua haamata oia na roto i te faaueraa i ta ' na mau pǐpǐ eiaha e pee i te mau hi'oraa o te feia haavare; te feia faaroo i te tau o te oraraa. Ua hinaaro te taata ia hi'o e ia faaroo ia ratou i roto i te mau fare haapiiraa e i te mau poro o te aroâ. Teie râ, ua parau Iesu, ua farii a'ena ratou i ta ratou utu'a.

E rave rahi taata, e hoê â to ratou huru e te hinaaro atoa ra ia faaturahia ratou e ia haamorihia ratou e te taata. Te hinaaro nei teie mau taata ia tu ê e ia itehia ratou e vetahi ê. I mua i te tahi atu mau taata, Te pure nei ratou i te mau pure tino roa e te nehenehe. E faaohipa ratou i te mau parau faatupu mana'o o te faaitoito i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata. Te faaite nei ratou ia ratou iho ei feia aravihi i roto i te tuhaa o te pure e te faaitoito nei ratou i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata. Te ti'araa mau râ, te haavare nei ratou ia ratou.

“A pure i te Metua huna ra”

Te feia e farii nei, a faaite mai., ia pure ana'e oe, A tomo i roto i to oe piha ahu, e ia opani ana'e oe i to uputa, a pure i to oe Metua i te vahi huna ra; e na to Metua e hi'o nei i te mea huna ra e horo'a ia oe (Mataio 6:6)

Ia pure ana'e ratou, ua faaue Iesu i ta'na mau pĭpĭ, E tomo ratou i roto i to ratou piha ahu e e opani i te uputa, e a pure i te Metua, o vai te vahi huna ra. No reira, noa ' tu e te tahoê noa ra outou i te pae varua, na roto i te Varua Mo'a e o Iesu e te Metua, E mea faufaa roa ia faataa i te taime e ia pure e te Metua.

Ua faaue Iesu i te reira i ta'na mau pĭpĭ, o vai noa â te mau mea hamani tahito. Tera râ, o Iesu te Hamaniraa apî, e ua faaru'e pinepine Iesu ia'na iho no te faataa i te taime e te Metua. No reira, mai te peu e e pure Iesu e te Metua, e ti'a ia tatou ia pee i To'na hi'oraa. Mai ia Iesu ana'e, e mea ti'a ia tatou ia faataa i te taime huna e te Metua.

Ia pure râ outou, Eiaha e faaohipa i te mau faahitiraa parau faufaa ore, mai te feia etene e rave ra: no te mea, te mana'o nei ratou e, e faaroohia ratou no ta ratou parau rahi. Eiaha râ outou e riro mai ratou ra te huru: ua ite hoi to outou Metua i te mau mea ta outou e hinaaro, hou outou e ui atu ai ia'na (Mataio 6:6-8)

Ia pure ana'e outou, Eiaha e faaohipa i te mau parau faahiti faufaa ore a pure ai te feia etene i to ratou atua(s). No te mea te faaroo nei e te ite nei te Atua i te mau mea atoa. Ua ite maitai te Atua ia outou, e ua ite maitai Oia i ta outou e hinaaro e e hinaaro, hou atoa outou i ui atu Ia'na. Ua ite te Atua i to outou mau mana'o e to outou aau.

Eaha ta Iesu i parau no nia i te pure?

To tatou Metua i te ao ra, Ia haamo'ahia to oe i'oa. Ia tae mai to basileia. Ia ravehia to oe hinaaro i ni'a i te fenua nei, mai te ra'i ra. Horo'a mai ia matou i teie mahana ta matou maa i te mau mahana atoa. E faaore mai i ta matou mau tarahu, a faaore ai tatou i te hara a tatou. Eiaha e arata'i ia matou i roto i te faahemaraa, Faaora râ ia matou i te ino: No oe hoi te basileia, e te mana, e te hanahana, nā. mā'ea'ea (Mataio 6:9-13, Luka 11:2-4)

Teie te pure, ta Iesu i horo'a i ta'na mau pĭpĭ. Ia hi'o ana'e tatou i teie pure, te ite nei tatou i te hoê horo'araa taatoa e te auraro i te Atua te Metua. Te ite nei tatou i te hoê iteraa e, o vai Oia.

ETe haere mai nei to ' na Basileia, E ravehia te reira i ni'a i te fenua nei mai te ra'i maite haaati ra te mau mea atoa i te Atua; Ia haamo'ahia To'na i'oa, Ia tae mai to'na Basileia, E ravehia To'na hinaaro i ni'a i te fenua, mai te ra'i ra.

To'na auraa ra, e ora te Ekalesia ia au i te To'na hinaaro e ia haapa'o i Ta'na Parau e ia rave i ta'na i faaue ia rave.

Eita te feia faaroo e amuamu faahou, amuamu e amuamu. Tera râ, e auraro ratou ia ratou iho i te Atua e eita faahou ratou e rave i to ratou iho hinaaro, a rave râ i To'na hinaaro. Mai ia Iesu ana'e, i to'na pureraa i roto i te ô i Getesemane: “e ere i To'u hinaaro, ia ravehia râ to oe hinaaro.” ” No te mea no te Atua te Basileia, te mana, e te hanahana e a muri noa ' tu.

Eaha te ti'a i te feia faaroo ia pure, o ta ratou ïa maa i te mau mahana atoa, te faaoreraa i te mau tarahu (te mau hara), e eiaha e arata'i ia ratou i roto faahemaraa, faaora râ ia ratou i te ino.

Ua tamau noa Iesu i te faataa i te faaoreraa i te mau hara (Te mau tarahu). Ua parau oia e mai te peu e e faaore te hoê taata faaroo i ta ' na taata tei tarahu, e faaore atoa te Metua i ta'na hara. Te faaoreraa i te hara o te hoê taata tarahu, o te, ia rave ana'e te hoê taata i te ino e ia hamani ino ia outou, E ti'a ia outou ia faaore i ta'na hara. No te mea mai te peu e eita outou e faaore i te hara, eita atoa te Metua e faaore i ta outou hara (A tai'o atoa: ‘Te parau huna o te faaoreraa i te hara’).

Te parau atoa ra Iesu, ia pure outou no ratou, o te faaohipa ino ia outou (hamani ino ia outou, faaino ia outou, faahaehaa ia outou, ua hamani ino ia oe, pari haavare ia outou (Luka 6:28))

Eaha no nia i te mau fifi?

Te faataa ra te Parau i te tahi mau tumu e ore ai e pahonohia te mau pure. Tera râ, mai te mea e, e taata faaroo fanau-faahou-hia outou, o te pure e o te haere i muri i te Varua e Mataku te Parau e te ora ra ia au i To'na hinaaro, e te vai ra to ' na iho taairaa e o Iesu e te Metua, E iriti - ê - hia teie mau fifi atoa, no te mea te vai ra te mau fifi o te haafifi i te mau pure i roto i te tino.

O tei fariu ê i to'na tari'a eiaha e faaroo i te ture, e riro atoa ta'na pure ei mea faufau (Tau 28:9)

Eiaha e pure e eiaha e ani E te mau mea atoa, te mau mea atoa ta outou e ani i roto i te pure, te ti'aturiraa, E farii outou (aita e faaroo, eita outou e farii (Mataio 21:22, Mareko 11:24))

Fa'atere'ere, e mau tane, ia ora i piha'i iho ia ratou ia au i te ite, te faaturaraa i te vahine, mai te pahi paruparu a'e, e ei feia fana'o amui no te aroha o te ora; ia ore ta outou mau pure ia haafifihia. (1 Peter 3:7)

Te aro ra outou e te tama'i ra outou, aita râ outou i, no te mea aita outou e ani nei. Te ui nei oe, e eiaha e farii, no te mea te ani nei outou i te hape, ia faaohipa outou i te reira i to outou mau hinaaro (Iakobo 4:2-3)

Ia faatere ana'e to outou varua, Eiaha outou e pure faahou i te mau pure a te tino, te î i te aniraa e te taparuraa no te mau huru maa e te mau tao'a tino atoa.

Maoti râ, E faaohipa outou i te mau mauhaa tama'i pae varua no te Basileia o te Atua. E pure outou ma te faaino e e parau outou i te mau parau a te Atua ma te mana. Eita outou e haamau faahou i ni'a ia outou iho, i ni'a râ i te Basileia o te Atua.

Eiaha outou e pure faahou mai te te hamaniraa tahito no te tino, tei tuuhia i raro a'e i te mana o te mau faatereraa pae varua, te mau arii, e te mau mana o te basileia o te pouri. Tera râ, e pure outou mai te hamaniraa apî, E hia Ua parahi Iesu Mesia, i ni'a a'e i te mau faatereraa atoa, te mau arii, e te mau mana o te pouri, e te pure nei ia au i te hinaaro o te Atua.

No reira, e mea faufaa roa ia ite Te hinaaro o te Atual e no te ite eaha Ta'na e parau no ni'a i te tahi mau mea, ia pure outou ia au i te hinaaro o te Atua eiaha râ ia au i to outou iho hinaaro e te hinaaro o te ao nei, e ia pure outou i te mau pure tino, o te tupu mai i to outou mau mana'o e to outou mau mana'o hohonu.

Eaha mai te peu e eita te mau pure e pahonohia?

Tino'ōra'a, ia pure ana'e, o te au i te hinaaro o te Atua, aita i pahonohia? Mai te mea e, aita te mau pure e pahonohia oioi mai, Eiaha e mǎta'u. No te mea i muri iho, no ni'a ïa i te, mai te mea e, te ti'aturi mau ra outou i te Parau e te ti'aturi nei outou i te Atua. Te ti'aturi ra anei outou i Ta'na Parau? Te tiaturi ra anei oe e o Ta ' na Parau te parau mau? Mai te mea e, e ti'aturi outou Ia'na e e ti'aturi outou e, o Ta'na Parau te parau mau, E ti'a outou i ni'a i te Parau e e tamau noa.

Ia tamata noa te feaa i te tomo i roto i to outou feruriraa, A faaue ia'na ia haere. No te mea mai te peu e eita outou e faaue ia ' na ia haere, a faaroo râ i te feaa, a amu i te reira, e a haapa'o i te reira, na roto i te faarueraa i te mau parau a te Atua, te faaite ra outou e aita outou e tiaturi mau ra i te Parau. No te mea mai te peu e e rave outou, Eita outou e feaa i te mau parau a te Atua e e haere ê atu i Ta'na mau parau. Ia maiti ana'e outou i te ti'aturi i te feaa i ni'a a'e i te mau parau a te Atua e ia rave i te reira, E faaru'e outou i te faaroo.

Teie râ, mai te peu e e tamau noa outou i te ti'a i ni'a i te Parau e te faaoromai, te faaite ra outou e, te ti'aturi nei outou i te Atua e te ti'aturi nei outou Ia'na. Te rahi noa'tura te taime ta outou e horo'a i piha'i iho Ia'na, E rahi noa'tu to outou ite Ia'na. E rahi noa'tu to outou ite Ia'na, rahi noa'tu to outou ti'aturi Ia'na. No te mea nafea outou ia tiaturi i te hoê taata, mai te mea e, aita outou i ite i te taata iho e i to'na iteraa, ia ite râ i te i'oa o te taata aore ra na roto i te tahi atu mau taata?

No reira, a tiaturi i te Atua, A faataa i te taime e te Atua, e na Oia e faaite mai i To'na ha'amaita'i e te hinaaro ia outou. Te rahi noa'tura te taime ta outou e rave, te rahi noa'tu to outou haapa'oraa i Ta'na Parau, te oraraa ia au i To'na hinaaro, e te ti'aturiraa Ia'na, Te rahi noa'tura to'na ti'aturiraa ia outou e to'na horo'araa ia outou i te mau mea o te Basileia. Teie râ, hou Oia a rave ai i te reira, e ti'a ia outou ia ti'aturihia e ia faaruru i te mau mea o te Basileia ma te haapa'o maitai.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.