Eita te here e te aroha o te Atua e faaino i te hara

No te here, Ua tono mai te Atua i Ta'na Tamaiti i ni'a i te fenua nei ei tusia no te taata i topa. Na roto i te tusia a Iesu Mesia, ua faaho'i-faahou-hia mai te taairaa i rotopu i te taata i topa e te Atua. Te fafauraa tahito, Ua monohia te hoê Faufaa Apî, o tei taatihia e te toto o te mau animala, tei taatihia e te toto faufaa roa o Iesu Mesia. Eita te mau ohipa a te ture e nehenehe faahou e faaora i te taata. Te e'a hoê roa no te faaorahia, o te faaroo ïa ia Iesu Mesia e te faaauraa ia'na. Ua farii Iesu Ua faatupu te ture e ua rave oia i te hara o te ao nei e te faautuaraa no te hara, oia, i ni'a Ia'na iho. Te mau taata atoa, o vai te faaite ia'na i roto i To'na poheraa e To'na ti'a-faahou-raa, e faaorahia ratou i te pohe e eita ratou e ite faahou i te pohe, e farii râ i te ora mure ore. Ua riro te reira ei here e te aroha o te Atua, aita te reira i opuahia no To'na nunaa na roto noa i te fanauraa mau; Iseraela, no te mau Etene atoa râ. Teie râ, te here e te aroha o te Atua, tei faaitehia i ni'a i te huitaata nei na roto i te taeraa mai e te oraraa o Iesu Mesia, e To'na poheraa e To'na ti'a-faahou-raa, aita te reira i horoa i te huitaata nei i te tiaraa ia tamau noa i te rave i te hara. No te mea eita te here e te aroha o te Atua e faaore i te hara.

Te here o te Atua

Na roto i te Bible taatoa, te ite nei tatou e mea nahea te Atua i te faaiteraa i to'na here rahi no te nunaa. Ua hinaaro te Atua e riro ei Atua no te nunaa e ua hinaaro Oia e faatupu i te hoê taairaa e ratou mai ta te Atua i rave e o Adamu hou oia a faaroo ore ai i te Atua. Tera râ,, e rave rahi taata o tei ore i hinaaro ia'na ia riro ei Atua no ratou e aita ratou i hinaaro e faaroo Ia'na.

Ua orure hau ratou e ua tavini ratou i te atua o teie nei ao; te diabolo, na roto i te faarooraa ia'na e te haapa'oraa ia'na na roto i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to ratou tino.

Ua rave te taata i te mau huru ohipa atoa, ua pato'i te reira i te hinaaro e te natura o te Atua e To'na mo'araa. E mea na reira ïa aio ua maraa i ni'a i te fenua.

Ua rahi roa te ino, ua naeahia te hara i te ra'i e ua ta'i atu i te Atua. Ua tatarahapa te Atua i to ' na hamaniraa i te huitaata nei, e no te mea aita ratou i hinaaro e tatarahapa, aita e mea ' tu â ta te Atua e nehenehe e rave maori râ te haamouraa i te huitaata nei.

No reira, ua tahe te pape pue i nia i te fenua, e i muri iho, ua vavahi - roa - hia Sodoma, Gomora, e te mau oire tapiri mai no te mea aita te taata i hinaaro e faaroo i te Atua e aore râ, aita ratou i hinaaro e auraro i te Atua.

Ua faaora te Atua i To'na nunaa i te mana o Pharao

Noa'tu e, ua ma'iti te Atua i To'na nunaa; te huaai o Iakoba; Na roto i te aroha, ua faaora atura o Iseraela ia ratou i te mana e te faaheporaa a Pharao, e ua arata'i atura ia ratou mai Aiphiti mai na roto i to'na rima puai, e rave rahi feia orure hau noa.

Ua faaite mai te Atua ia'na iho na roto i te mau tapa'o e te mau ohipa faahiahia e rave rahi. Ua faaite te Atua ia ratou i to'na hinaaro e to'na natura, na roto i te horo'araa ia ratou i Ta'na ture ia Mosesa, o vai To'na ti'a. Na roto i te ture, Na te Atua i oia i te e'a to ' na; e To'na mau mana'o Ua ite oia i to'na mau taata.

Te ture o te hara e te poheUa opuahia te ture o te hara e te pohe no te taairaa i rotopu i te taata tahito no te pae tino, o vai ïa no nia i te nunaa o te Atua, e te Atua. Mai te mea e ua mau te taata ruhiruhia i roto i to ' na tino, ia au i te hara e te poheraa.

â, Ua faaite to'na nunaa i to ratou mata'u i te Fatu na roto i te haapa'oraa i te ture, e rave rahi o tei faaea noa i te orure hau e te faaroo ore no te paruparu o to ratou tino e aita ratou i hinaaro e auraro i To ' na hinaaro.

Ua matau roa te nunaa no Iseraela i te peu tumu, te mau atua (Fa'ahouhia), e te mau peu tumu no Egypt, ua faaau ratou i to ratou Atua i te mau atua no Aiphiti.

Teie râ, te Atua, e ere o tei ma'iti ia ratou na roto i te aroha e tei aroha ia ratou, i te atua, tei hamanihia e te rima o te taata. Te Atua, tei ma'iti ia ratou na roto i te aroha noa e tei aroha ia ratou, o te Taata papa'i ve'a o te ra'i e te fenua e te vai ra te mau mea atoa i roto i te. Na te Atua i hamani ia ratou, eiaha râ i te tahi atu pae.

Te vahi pe'ape'a râ, aita te mau taata atoa i hinaaro e A haamana'o faahou i to ratou feruriraa e te mau parau a te Atua, tei papa'ihia i roto i te ture, e na roto i te te haapa'oraa i Ta'na mau parau ia auraro ia ratou iho i teie Atua Mana Hope; te Poiete o te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i roto.

Ei faahopearaa, e ere te mau taata atoa, Ua tomo ratou i roto i te nunaa fafauhia e aita ratou i tomo i roto i te nunaa i fafauhia A tomo i To'na faaearaa.

Aita te Atua i faarue i te hara

Ua pohe te hoê u'i taatoa i roto i te medebara e aita roa ' tu ratou i tomo i roto i te fenua ta te Atua i fafau. Te mau mea atoa no to ratou etaeta e to ratou orureraa hau.

E rave rahi atu â mau hi'oraa i papa'ihia i roto i te Faufaa Tahito no ni'a i te tahi mau mea ta te Atua i titauhia ia rave, o ta'na i hinaaro e ore e rave.

Aita te Atua e To'na natura i faatupu i te reira, no te te'ote'o râ, te etaeta, e te orureraa hau o te taata e to ratou natura. No te mea ho'i e, hoê mea papû, oia ho'i, eita te Atua e To'na here e nehenehe e rave i te hoê fafauraa e te pohe, na roto i te faaoromai i te hara. Eita ta te Atua e nehenehe e rave i te reira i roto i te Faufaa Tahito, e eita â te Atua e nehenehe e rave i te reira, no te mea hoê â te Atua, ʻApaʻau, I teie nei, Ta'i.

Ua riro te pohe ei enemi no te Atua eiaha râ To ' na hoa. Te mau taata atoa, no te nunaa o te Atua, ua ora râ ratou i roto i te hara, i roto i te orureraa hau i te ture, e faaite mai te reira (s)Aita oia i here i te Atua ma to'na aau atoa, mana'o, ʻAnuanua, e te puai, e ere râ no te Atua, no te pohe râ. Mai te mea e ua faatupu taua taata ra i te hotu o te pohe, o te hara ïa, eiaha râ na roto i te haapa'oraa i te Atua e i Ta'na ture, te hotu o te parau-ti'a.

Te here o Iesu

Ua pahono Iesu e ua parau atu ia'na, Mai te mea e, te here nei te hoê taata, E tape'a noa oia i to'u mau parau: E here to'na Metua ia'na, E haere mai tatou ia'na, e te faariro i to matou na metua vahine i pihai iho ia'na. O te ore e here ia'u, eita ïa oia e haapa'o i ta'u mau parau: e te parau ta outou e faaroo ra, e ere ïa o Mine, tera râ, te metua tane tei hapono mai ia'u (John 14:23-24)

Te parau mau o te Parau a te Atua ïa. Aita hoê a'e parau i papa'ihia i roto i te Bible e aita hoê a'e fafauraa a te Atua o tei ore i tupu. Tera râ,, aita â te tahi mau parau tohu e te mau fafauraa i tupu. Teie râ, te ite atoa nei tatou i teie mau mea e tupu mǎrû noa ra mai te Ho'iraa mai ia Iesu te mau rave'a.

Te tape'a nei au i ta'u mau faaueraa i roto i to'u hereUa tono te Atua i Ta'na parau i To'na nunaa na roto i te horo'araa ia ratou i te ture.

Ua faaite te ture i te hinaaro o te Atua i te nunaa tino e ua haapii i To'na nunaa tino, e pohe to'na varua, no te maitai e te ino.

I te taeraa mai te taime, Ua faatupu te Atua i Ta'na fafauraa no ni'a i te te taeraa mai o te Mesia, e no reira, ua haere mai o Iesu, te Parau a te Atua, i ni'a i te fenua nei.

Ua haere mai Iesu no te faaora i te taata i topa mai i te faatereraa e te faaheporaa a te diabolo, o te faatere nei i roto i te tino o te huitaata nei.

Ua faaho'i faahou mai Iesu i te ti'araa o te taata i topa e ua tahoê faahou i te taata e te Atua. Ia faaho'i-faahou-hia mai te taairaa i rotopu i te Atua e te taata (A tai'o atoa: ‘Te hau, Ua faaho'i-faahou-hia mai Iesu i rotopu i te Atua e te taata‘. e ‘Ua faaho'i faahou mai Iesu i te ti'araa o te taata hi'a‘).

Ua faaite Iesu i te hinaaro o te Atua i To'na nunaa

Ua haere mai o Iesu no te faaite i te hinaaro o te Atua na roto i te faahoho'araa, te pororaa, e te afa'iraa mai i te Basileia o te Atua i te nunaa o te Atua e te titau-manihini-raa i te nunaa ia tatarahapa.

Ua atea roa te nunaa o te Atua i te parau mau e ua mau ratou i roto i te hoê haapaoraa i hamanihia e te taata, ua faatupuhia te reira na roto i te mau haapiiraa hape a te taata, Te mau peu tumu, e ta ratou mau ture e mau faaueraa, e ere i te mea no ǒ mai i te Atua ra.

o te hinaaro ïa i te AtuaUa hamani ratou i te hoê Atua e te hoê haapa'oraa faaroo, aita te reira i tu'ati i te Atua mau e To'na parau mau.

Teie râ, no te mau peu tumu a te taata, ua paari mai ratou i roto i teie haapaoraa i hamanihia e te taata e ua faariro ratou i teie haapaoraa ei parau mau.

E tae roa'tu i te parau mau o te Atua; Ua haere mai Ta'na Parau i ni'a i te fenua nei e ua faaite mai i teie mau haavare atoa, te haavare, e te haapa'o maitai haavare.

Aita e vahi i roto i na evanelia e maha e taio ra i te hoê mea no nia ia Iesu i te fariiraa e/aore ra i te fariiraa i te hara.

Eita te reira e nehenehe! No te mea nafea Iesu ia rave i te hoê fafauraa e te pohe, e enemi o te Atua, na roto i te fariiraa i te hara, o te hotu ïa o te pohe? Aita, Aita Iesu i farii i te hara e aita oia i faarue i te hara, ua pii râ Iesu i te taata ia Fa'a'afa'a e te iritiraa i te hara.

Ua faaora Iesu i te huitaata mai roto mai i te mana o te diabolo

Ua ta'i o Iesu e ua parau, Te ti'aturi nei oia e, i ni'a ia'u, aita oia e ti'aturi ia'u, i ni'a râ ia'na tei tono mai ia'u. E o tei ite ia'u, e ite ïa ia'na tei tono mai ia'u. Te ite nei au i te hoê maramarama i roto i te ao nei, e eita e tia ia ' u ia faaea i roto i te pouri. E mai te mea e, e faaroo te hoê taata i ta'u mau parau, e aita e ti'aturi, Te faahapa nei au ia ' na: no te mea aita vau i haere mai e haava i te ao nei, te tahi râ, no te faaherehere i te ao nei. O tei pato'i ia'u, e aita oia e farii i ta'u mau parau, Te vai ra te hoê o te haava ia'na: te parau ta'u i parau, e hi'opo'a te reira ia'na i te mahana hopea. Aita hoi vau i parau no ' u iho; te Metua râ o tei tono mai ia'u, Ua horo'a mai oia ia'u i te hoê faaueraa, eaha ta'u e parau, e eaha ta'u e parau. E ua ite au e, o Ta'na faaueraa te ora mure ore: no reira, te mau mea atoa ta'u e parau atu, mai ta te Metua i parau mai ia'u, e parau atu vau (John 12:44-50)

Aita Iesu i haere mai i ni'a i te fenua nei no te haava i te taata. No te mea aita â i tae i to ' na taime no te haava i te nunaa. Teie râ, ua haere mai o Iesu no te horoa i te taata i te ravea no te faaora, na roto i te tatarahapa, te faaoreraa i te hara, e te auraroraa i te Atua e i To'na hinaaro (Mataio 9:13, Mareko 2:17, Luka 5:32).

Ua faaite Iesu, terā te raveraa i te ture e ere i te mea fifi mai te au i te mana'o. Tera râ,, ua faatumu te mau mea atoa i ni'a i te hoê noa tuhaa, e te reira te here i te Atua.

E ere te mau taata atoa tei here i te Atua mai ia Iesu. No reira, e ere te mau taata atoa tei hinaaro e horo'a i to ratou iho ora, te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino no te Atua, e ia auraro i te Atua e i To'na hinaaro.

Aita Iesu i faarue i te hara

Te mau tapao atoa, Kau, e e rave rahi taata o tei anaanatae i te mau ohipa puai, aita râ ratou i aratai i te taata ia tatarahapa. No te mea te mau ohipa puai ta Iesu i rave i roto i te mau oire no Chorazin, Betesaida, e aita o Capernauma i turai i te taata ia tatarahapa (Mataio 11:20-24, Luka 10:13-16).

te pee ia Iesu no te mau tapa'o e te mau mea faahiahiaAita atoa te mau parau a Iesu i turai i te mau taata e rave rahi ia tatarahapa. No te mau tausani taata atoa, o tei pee ia Iesu no te hoê taime poto, no te mau tapa'o, Kau, e te mau ohipa puai ta Iesu i rave, e aore râ, no te mea ua hinaaro ratou e faaora ia ratou iho e aore râ, i te tahi atu semeio i roto i to ratou oraraa, ana'e ta ' na mau pǐpǐ ahuru ma piti tei toe e ua faaea noa i pihai iho ia Iesu (John 6:66-69).

Aita te tahi atu mau taata i nehenehe e faaoromai i te mau parau a Iesu, no te mea e mea etaeta ratou e no reira, ua faaru'e ratou ia Iesu.

E rave rahi o tei ore i nehenehe e amo i te Maramarama, mai te taime a faaruru ai ratou i ta ratou hara e ua ti'aturi ratou i ta ratou hara.

E rave rahi o tei ore i hinaaro e tatarahapa i ta ratou hara, ua here râ ratou i ta ratou hara e no reira ua hinaaro ratou e tamau noa i te rave i te hara, ua rave ratou i te mau mea atoa i ti'a ia ratou ia ti'a ia ratou no te ti'aturi i te Maramarama. Teie râ, no te mea e ere â te reira i te taime no te Atua, aita ratou i nehenehe e faaore i te Maramarama i te omuaraa.

ʻIa, e'ā, Te ora ra oia i te pouri, ua ti'aturi ratou e, ua ti'aturi ratou i te Maramarama, i te faasatauroraa ia Iesu Mesia.

Noa'tu e, ua pohe noa te hoê Maramarama, 120 ua tutuihia te mau mori

â, Ua tape'a ratou i te Maramarama e a muri noa'tu, e ua ti'a ia ratou ia tamau noa i to ratou oraraa i roto i te pouri ma te tape'a ore, ua rave ratou i te taa-ê-raa. No te mea 50 Tau mahana i muri a'e i te reira Ua haere mai te Varua Mo'a i ni'a i te fenua nei e 120 Ua fanauhia te mau maramarama apî.

E farii outou i te mana i muri iho e, ua tae mai te Varua Mo'a i ni'a ia outouI rotopu i taua mau tausani taata atoa ra, tei farerei ia Iesu e tei pee Ia'na no te hoê taime poto, ʻĀita 120 ua vaiiho.

Teie mau mea 120 ua pure amui ratou i roto i te piha i nia ' ' e i Ierusalema, te tia'iraa i te fafauraa, ta Iesu i horo'a ia ratou no ni'a i te taeraa mai o te tahi atu Taata tamahanahana, te Varua Mo'a.

E aita te reira i tape'a i ni'a i teie mau mea 120 Tagata. No te mea teie mau 120 ua rave te feia faaroo i ta Iesu i faaue ia ratou ia rave. E no te mea ho'i e, ua farii ratou i te mana o te Varua Mo'a, ua ti'a ia ratou ia riro ei ite no Iesu Mesia e ia poro i te taata i To'na poheraa e To'na ti'a-faahou-raa. Mai taua taime mai â, e rave rahi varua tei faaorahia e tei amuihia'tu i roto i te Ekalesia i te mau mahana atoa.

I muri iho ua faaite mai oia i to ratou maramarama, e nehenehe ta ratou e taa i te mau papa'iraa mo'a, E ua parau atura oia ia ratou, Ua papa'ihia te reira, e no reira, ua titauhia ia mauiui te Mesia, e te ti'a-faahou-raa mai i te pohe i te toru o te mahana: E e ti'a ia porohia te tatarahapa e te faaoreraa i te mau hara i roto i te mau nunaa atoa na roto i to'na i'oa, e haamata i Ierusalema. E e ite outou no teie mau mea (Luka 24:45-48).

Te haere nei te Varua Mo'a i roto i te here

Mai ta Iesu i haere na roto i te here o te Atua e i pii i te feia mo'e, no te nunaa o te Atua, no te faahapa ia ratou i te hara, e no te titau ia ratou ia tatarahapa, ua rave te mau tao'a hamanihia apî i roto i te Varua Mo'a i te hoê â ohipa. Ua haere atoa te hamaniraa apî i roto i te here o te Atua e ua faahapa i te nunaa no nia i te hara. Ua pii ratou i te taata i topa, Te ora ra oia i te pouri, no te pato'i e te iritiraa i te hara.

I to ratou faarooraa i teie mau mea, Ua tape'a ratou i to ratou hau, e ua faahanahana i te Atua, ma'ohi'ohi, Ua horo'a atoa mai te Atua i te mau Etene i te tatarahapa no te ora (Ā'ati'a 11:18)

Te faaiteraa i te mau ati Iuda, e tae noa'tu i te mau Heleni, te tatarahapa i te Atua, e te faaroo i to tatou Fatu o Iesu Mesia (Ā'ati'a 20:21)

Teie râ, ua haere atu oia i nia ia ratou no nia ia Damaseko, I Jerus, e te mau pae miti atoa o te ati Iuda, e i muri iho i te mau Gentiles, e ti'a ia ratou ia tatarahapa e ia fariu atu i te Atua, e te mau ohipa e tupu mai (Ā'ati'a 26:20)

Ua poro-matamua-hia teie evanelia e ua afa'ihia i te nunaa tino o te Atua. Teie râ, no te here e te aroha o te Atua, Ua poro-atoa-hia te evanelia e ua afa'ihia i te mau Etene. Na roto i te aroha o te Atua, Ua tae mai te faaoraraa i te mau Etene e na roto i te faaauraa, ua peritomehia ratou i roto i te Mesia e no te nunaa o te Atua ratou.

Ua faarirohia te taata apî ei taata parau-ti'a e ei taata mo'a

Ua faati'ahia te taata apî na roto i te toto o Iesu, e no reira, ua faarirohia te taata apî ei parau-ti'a e ei taata mo'a, te auraa ra, ua faaatea - ê - hia te taata apî i te ao nei i te Atua.

Aita te taata apî i haere i roto i te pouri i muri a'e i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino e aita atoa oia i faatupu i te hotu no te pohe, o te hara ïa, Ē, here (s)ua faatupu oia hou to'na tatarahapa i te taime a ora noa ' i te tino e a faatere ai te pohe i roto i to'na oraraa.

Te feia e farii nei, a faaite, o tei riro mai ei tao'a hamanihia apî, Ua tatarahapa ratou, ua bapetizohia, e ua fanauhia ratou e te Atua. Ua faaorahia ratou i te mana o te pohe, o te faatere nei i roto i te tino.

Aita te pohe i faatere i roto i to ratou oraraa, e aita faahou ratou i roto i te basileia o te pouri. Tera râ, ua fanau-faahou-hia ratou e ua afa'ihia i roto i te Basileia o te Atua, e no reira, ua riro mai ratou ei melo o te Ora na roto i te faaauraa.

No te mea hoi e no te Ora ratou eiaha râ no te Pohe, Aita ratou i faatupu i te hotu o te pohe, o te hara ïa, i roto i to ratou oraraa, ua faatupu râ ratou i te hotu o te Varua e te hotu o te parau-ti'a.

Eita te taata apî e faarue i te hara

Ua faatia mai te Atua o to tatou mau metua ia Iesu, ta outou i taparahi pohe e i faatautau i ni'a i te hoê tumu raau. Ua faateitei te Atua Ia'na i to'na rima atau ei Arii e ei Faaora, no te horo'a i te tatarahapa ia Iseraela, e te faaoreraa hara. E ua riro tatou ei ite no'na no teie mau mea; e te Varua Mo'a atoa, ta te Atua i horo'a ia'na i te feia e haapa'o ra ia'na (Ā'ati'a 5:30-32).

A faaore i te ture na roto i te faarooMai te Atua e o Iesu, Aita atoa te mau mea hamaniraa apî i faaau i te hoê fafauraa e te feia pohe na roto i te faaauraa i te hara.

Aita ratou i farii i te hara, ua faahapa râ ratou i te nunaa no te hara.

Ua faaruru ratou i te nunaa i ta ratou mau hara e ua titau ia ratou ia tatarahapa e ia faaore i te hara.

I muri a'e i te mau mea, ua farii ratou i te Varua Mo'a. E e nehenehe noa te Varua Mo'a e parahi i roto i te reira, o te haapa'o nei i te Atua e i Ta'na Parau.

Eita te aroha o te Atua na roto i te tusia a Iesu e To ' na toto e nehenehe e faaohipahia ei tapo'iraa no te tamau noa i te hara. Te mau kerisetiano i taua taime ra, Ua ite maitai au i te reira.

E mea pae varua ratou, e no reira, ua ite ratou, Mai te Atua e o Iesu na roto i te Varua Mo'a, eaha te hara e eaha ta te hara e rave i ni'a i te mau taata (A tai'o atoa: ‘Eaha te hara o te hara?‘, ‘Ua haapohe te hara ia Iesu‘ e ‘E nehenehe anei outou e riro ei mea au ore i roto i te hara a te tahi atu mau taata faaroo?‘)

No reira, aita ratou i poro i te hoê poroi here e te aroha haavare o te faaino i te hara e o te faaitoito i te nunaa ia vai noa i ni'a i te tino. No te mea ho'i e, eita te here mau e te aroha mau o te Atua e faaru'e i te hara, te riri ra râ i te hara e te faaore i te hara.

Ua faaore te taata ruhiruhia i te hara

Teie râ, te hoê taata pae varua, o tei feruri mai te ao nei e o te arata'ihia ra e to'na mau ite, Te mau nota, e aita te mau mana'o i ite no ni'a i te mau mea i ni'a, te imi noa ra râ oia i te mau mea i ni'a i teie fenua.

Te taata paari, o te ora ra i muri a'e i te tino, e ere ïa i te pae varua e te arataihia ra oia e te arii o teie nei ao; te diabolo, o tei faatapo i te feruriraa o teie nei ao na roto i ta'na mau haavare.

Hoê ana'e opuaraa a te diabolo, oia ho'i, te haapoheraa e te haamouraa i te mau taata atoa i ni'a i te fenua nei. Na roto i ta ' na mau haavare haavare, e rave oia i te reira, e au ra e mea paieti te Atua e te here, tera râ, i te pae hopea, haamou i te nunaa.

E rave rahi ekalesia tei faarue i te hara

Te roaraa o te mau matahiti, na roto i te haavare o te diabolo, Ua farii te Ekalesia i te varua o teie nei ao ia tomo mai e ua riro mai oia mai te ao atoa nei. E rave rahi ekalesia o te ore e ti'aturi i ni'a i te Parau e te Varua Mo'a, ua tomo râ ratou i te hiti e ua ti'aturi i ni'a i te mau parau a te ao nei.

Te ture e te arohaTe mana'o nei to ratou mau feruriraa teoteo e ua ite maitai a'e ratou i te reira i te Atua, e no taua mana'o ra, ua taui ratou i te Parau ia au i te hinaaro e te mau mana'o, Te mau nota, Te mau nota, e te mau hinaaro o te taata paari (ōrama) e te ao.

E rave rahi feia poro, o te poro nei i muri mai i te parahiraa aore ra o te tomo nei i roto i te mau piha faaearaa na roto i te (i te pae sotiare) media i te mau sabati, aita ratou i fanau-faahou-hia e aita ta ratou e Varua Mo'a. Maoti râ, te tavini nei ratou i te basileia o te pouri, no te mea te vaiiho ra ratou i te mau taata ia ora i roto i te hara (A tai'o atoa: ‘Te faataaraa i te mau ohipa a te Atua eiaha râ te mau ohipa a te diabolo‘).

Aita ratou e faaruru nei i te fifi e aita ratou e titau i te taata ia tatarahapa, te vaiiho ra râ ratou i te hara ia tupu.

Te tapo'i nei ratou i te mau haavare a te diabolo, e to ratou huru taata. No reira, e au ra e, te hinaaro noa ra ratou i te mea maitai roa a'e no to ratou mau hoa taata, e te here nei ratou i to ratou taata tapiri mai ia ratou iho. Teie râ, aita e mea ê a'e i te parau mau.

E faatere te pohe na roto i te hara

No te mea ho'i e, aita te Ekalesia i opani i to'na mau uputa no te hara, tera râ, ua farii e ua farii i te ao nei e to'na hara, Ua parahi o Satane i roto i te Ekalesia e ua haamau i to'na terono (A tai'o atoa: ‘Ua ineine te ekalesia no te aneti-Keriso‘ e ‘Te ti'araa teitei‘).

Na roto i te vaiihoraa i te hara e te mana o Satani ia tomo, e rave rahi feia faaroo o tei roohia i te hara e o tei viivii e o tei faatupu i te hoê â feruriraa e to te ao nei.

E rave rahi o te ore e horo'a i te taime no te Parau e aita e pure. Ua riro mai ratou ei feia mahanahana no te Atua e no te mau mea o To'na Basileia. E anaanatae noa ratou ia tupu ana'e te mau ohipa hau atu i te natura. E no te mea ho'i e, ua haamau te diabolo i to'na terono i roto i te mau ekalesia e rave rahi, Te horo'a nei oia i te mau mea atoa ta te taata e hinaaro e ite, e ite ihoa râ, e te rave nei oia i te mau tapa'o rahi e te mau ohipa maere.

E rave rahi o tei tâu'a ore i te hara e aita ratou e haapeapea ra i te hara. Te tamau noa ra ratou i te rave i te hara e/aore râ, te faaitoito nei e te turu nei i te feia e tamau noa ra i te rave i te hara. Nahea ratou ia rave i te reira? Na roto i te oreraa e titau ia ratou ia tatarahapa, ma te vaiiho râ ia ratou ia hara.

Na roto i te ite ore o te mau ti'a faatere e rave rahi, o te farii i te mau mea atoa no te haamaitai i te mau melo o te ekalesia, ia tamau noa ratou i te haere i te ekalesia, e ia tamau noa i te ora ia au i te tino, Ua ere atoa te melo o te ekalesia i te ite ore i te hinaaro o te Atua, ua farii atoa ratou i te mau mea atoa e ua tamau noa ratou i te haere i muri a'e i te tino.

Ma te ite ore, Te haere nei ratou i te te apoo rahi, no teie mau haavare atoa a te diabolo.

Eita te here e te aroha o te Atua e faaino i te hara

Tera râ, ua papu ia tatou e, ua au te haavaraa a te Atua i te feia e rave ra i teie mau mea. E te feruri ra anei oe i te reira, E taata, o te haava ra i te feia e rave ra i teie mau mea, e te rave nei i te hoê â ohipa, ia ora mai oe i te haavaraa a te Atua? Aore râ, te haapao ore ra anei oe i te mau tao'a o to ' na maitai, to ' na faaoromai, e to ' na faaoromai; ma te ore e ite e, te arata'i nei te maitai o te Atua ia oe i te tatarahapa? Teie râ, no to oe aau etaeta e to oe aau tatarahapa ore, te haapue ra oe i te riri no oe iho no te mahana o te riri e te heheuraa o te haavaraa parau-ti'a a te Atua; O vai te horoa i te mau taata atoa ia au i ta ' na mau ohipa: No ratou, o vai tei tamau noa i te rave i te ohipa ma te rave maitai i te hanahana e te peu pohe, Te ora ra: Teie râ, e mea huru ê roa na ratou, Eiaha e hi'opoa i te parau mau, e mea au roa râ ia'na, Fa'a'ū, Te ti'aturiraa e te riri, i nia i te mau varua atoa o te taata e rave ra i te ino, Tei matamua, No roto mai atoa ïa i te; Teie râ,, mana'o, e te hau, i te mau taata atoa e rave ra i te maitai, i te taime matamua, e tae noa ' tu i te uputa: Aita e faatura i te mau taata e te Atua. E pohe atoa te mau hara ma te ture aita e ture: e e faautuahia te ture e te ture; (E ere te feia faaroo i te ture i te mea na mua noa te Atua, e faati'ahia râ te mau rave'a o te ture (Roma 2:2-13)

Eita te here e te aroha o te Atua e faaino i te hara, i te tahi a'e pae. Te here e te aroha o te Atua te titau ra i te tatarahapa e te iritiraa i te hara. E ohipa te here e te aroha o te Atua i ni'a i te natura hara, i reira te pohe e faatere ai e e faatupu te reira i te hotu o te pohe, o te hara ïa.

Te mau taata atoa, o tei tamau noa i te hara e o te ore e hinaaro e tatarahapa, no te pohe, no te mea ho'i e, te faatupu nei taua taata ra i te hotu o te pohe e te haere ra oia i te hade.

Eaha te tupu i roto i te fenua pae varua, te ite nei tatou i te mau ohipa e tupu ra i roto i te fenua natura e haaati ra ia tatou. Te mea ino, o te, Te haapeapea rahi a'e nei te taata no nia i te mau mea e tupu ra i roto i te ao natura maori râ i te mau mea e tupu ra i roto i te ao pae varua.

Te piiraa i te Ekalesia ia tatarahapa

Tera râ, mai te mea e, e tatarahapa te Ekalesia i ta'na mau ohipa, e ho'i atu i te Atua, e ho'i atu i te Atua, e here e e tavini i te Atua ma to'na aau atoa, mana'o, ʻAnuanua, e te puai, e mai te mea e, e ho'i mai te mata'u i te Fatu e e riro faahou te Parau ei Mana teitei roa'e i roto i te Ekalesia, e e parahi te Varua Mo'a i roto i te mau ohipa apî, o vai amui te Ekalesia, i muri iho e tupu te hoê tauiraa, e itehia ïa i roto i te fenua natura e.

No reira, ia faaea te Ekalesia i te poro i teie mau haapiiraa haavare, mau. Ia faaea te Ekalesia i te poro i te hoê poroi haavare, na roto i te faaohiparaa hape i te here e te aroha o te Atua no te faaora i te taata tahito e no te vaiiho ia ratou ia tamau noa i te hara e ia faaoromai i te hara, ia ore ratou ia farerei i te patoiraa aore ra te hamani - ino - raa a te ao nei, tera râ, e nehenehe ta ratou e ora i te hoê â oraraa mai te ao nei.

Te taata o te atea ê i te e'a o te ite, e vai noa ïa i roto i te amuiraa o te feia pohe (Tau 21:16)

Mai te mea e, aita te Ekalesia e tatarahapa e aita e faaore i ta'na hara, tera râ, e faaafaro oia i te hara, E vai noa te Ekalesia i roto i te pouri, e e faatere te pohe i roto i te Ekalesia. Eiaha te Ekalesia ia riro ei amuiraa no te feia ora, e riro râ ei amuiraa no te feia pohe. E ia tae mai te taime, e ooti te Ekalesia i ta'na i ueue (hara), o te haamouraa ïa, eiaha râ i te ora mure ore na roto i te ueueraa i te parau-ti'a (A tai'o atoa: ‘Ia vai te Ekalesia e faatumu nei i to'na mau a'a?‘).

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.