Ua matau te mau Kerisetiano atoa i te pene 11 o te buka ra Hebera, E faariro atoa te reira i te pene o te faaroo. Ua matau ratou i te auraa o te faaroo e e nehenehe ta ratou e faataa i te auraa o te faaroo. Teie râ, te parau mau, ia nehenehe ta ratou e faahiti i te auraa o te faaroo, e ere te auraa e ua haamauhia teie mau parau i roto ia ratou e te ora nei ratou ia au i teie mau parau. No te mea e rave rahi Kerisetiano, o te faaroo mauruuru ore to ratou. Eaha te hoê faaroo aita e mauruuru?
A pii i te mau mea o te ore e au i te huru
No te mea o vai te faaohipa ra i te reo Hebera 11:1 i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa? O vai tei ti'aturi i te mau parau a te Atua hau atu i te mau parau a te ao nei, e te pii nei i te mau mea aita e mea au a'e i te hinaaro o te Atua mai te huru ra e?
E eaha paha te mea faufaa a'e, o te ti'a noa ra i ni'a i te Parau, mai te mea e, te mau mea, eita te mau mea e piihia ra e itehia oioi noa i roto i te ao natura ra? Mai tei faaitehia i roto i te parau blog na mua ' tu: ‘E ite anei au i te faaroo i ni'a i te fenua nei?’.
Ehia rahiraa taata e ti'a noa ra i roto i te faaroo i te Parau, te auraa ra, e ti'a noa outou i roto i te ti'aturiraa taatoa o te Parau e eiaha e faaru'e i te Parau? E ehia rahiraa taata o te hepohepo e o te haamata i te feaa i te mau parau a te Atua no te mau parau a te ao nei, o te faarue i te Parau e o te faarue?
Te mau parau, tā'u, e te haerea o te feia faaroo e haapapu ra e, e feia faaroo mau anei ratou e te ti'aturi ra anei ratou i te mau mea ta ratou e faaite nei na roto i to ratou vaha aore râ aita.
Eaha te hoê faaroo aita e mauruuru?
Te faatura nei teie nunaa ia'u na roto i to ratou utu, tera râ, ua atea roa to ratou mafatu ia'u. Te haamori nei râ ratou ia'u ma te faufaa ore, Te haapiiraa i te mau faaueraa a te taata ei mau haapiiraa tumu (Mareko 7:6-7)
E nehenehe ta outou e faaite i te mau mea atoa ta outou e hinaaro na roto i to outou vaha. E e nehenehe ta outou e faaite i te mau parau atoa o te Bible, Tera râ, mai te mea e, e parau outou e e rave outou i te mau parau o te pato'i i ta outou fa'iraa hara, eita ïa outou e ti'aturi i te mea ta outou e fa'i nei na roto i to outou vaha, e e mea faufaa ore to outou faaroo e aita e auraa to'na. Te haere nei outou i roto i te hoê faaroo ma te mauruuru ore, o te parau mau ïa, aita roa'tu e faaroo.
E rave rahi o te parau nei e, te ti'aturi nei ratou i te Atua e ia Iesu Mesia, e mea iti râ te feia o te faaite nei i to ratou faaroo i te Atua e ia Iesu Mesia na roto i to ratou oraraa.
Te faaroo, e ere ïa te tiaturiraa e e parau mau te mau mea i papaihia i roto i te Bible e te tiaturiraa e e tupu te mau mea ta outou e parau ra.
Aita, Ua riro te faaroo ei haapapûraa taatoa e ei tiaturiraa taatoa e e parau mau te mau mea i papaihia i roto i te Bible.
Te auraa o te faaroo, o te haereraa ïa i roto i te mana o te Parau, te pureraa e te ti'aturiraa e, te farii nei outou, eiaha râ e haere mai te taata ani ani, aita i papû, ma te tiaturi râ e e farii outou.
Te ti'aturiraa, o tei faahitihia na roto i te reo Hebera 11:1 e ere te ti'aturiraa mai ta te mau taata e rave rahi e faaite ra, oia ho'i, te hinaaro ra outou ia tupu te hoê mea aore râ, ia parau mau te reira, aita râ outou i tiaturi mau ra. Teie râ, te tiaturiraa, o tei faahitihia na roto i te reo Hebera 11:1 o te hoê ïa haapapûraa taatoa, te hoê ti'aturiraa, e tia'i ma te ti'aturi.
Ua haere Iesu i raro a'e i te mana o To'na Metua
O Iesu ïa te Fare Ati'a o te hamaniraa apî. No reira, Ta tatou hi'oraa. O Iesu te Tātou e te Faaoti i to tatou faaroo, no reira, e ti'a ia tatou ia hi'o ia Iesu (oia 12:2). i roto i te I'oa o te Atua, i roto i To'na mana e ua haere ma te faaroo i To'na Metua (Mataio 11:27, Luka 10:22; 22:29,).
Ua ite Iesu i te hinaaro o To'na Metua, tera râ, ua faaoti o Iesu e, e haapa'o oia i te hinaaro o to'na Metua. No te mea ua horoa - atoa - hia ia Iesu te hoê ti'amâraa no te maiti.
E rave rahi mau ravea i noaa mai i roto i te oraraa o Iesu, e ua nehenehe Iesu e faarue i te hinaaro o te Atua, e faarue i te mau parau a te Atua, e ia faarue i te mau hinaaro e te mau hinaaro o To ' na tino, e ia auraro i te diabolo.
Tera râ, ua here Iesu i to'na Metua e no to'na here rahi i te Atua, Ua haapao noa Iesu i to ' na Metua e ua patoi oia i te mau faahemaraa a te diabolo (A tai'o atoa: E nehenehe anei ta outou e patoi i te mau faahemaraa a te diabolo?)
Ua imi Iesu i te mau mea i ni'a. No reira, ua pure Iesu e to'na Metua i roto i te mau Papai e rave rahi taime.
I muri a'e i to Iesu bapetizoraahia i roto i te pape e to'na fariiraa i te Varua Mo'a, Ua haere o Iesu e ua rave i te hinaaro o To'na Metua e ua faahoho'a, Ti'a, e ua afa'i i te Basileia o te Atua i te nunaa o te Atua.
Ua poro Iesu i te poroi o te tatarahapa
I muri a'e i te reira, ua tuuhia o Ioane i roto i te fare auri, Ua haere mai o Iesu i Galilea, te pororaa i te evanelia o te basileia o te Atua, ā; maita'i, Ua hope te taime, e te fatata maira te basileia o te Atua: tatarahapa, e te ti'aturi i te evanelia (Mareko 1:14-15)
Aita Iesu i poro i te hoê poroi no nia i te hape te here mai ta te mau taata e rave rahi e poro nei i teie mahana. Te hoê poroi o te farii i te mau taata atoa e te mau mea atoa, o te faaoromai i te hara e te mau faaauraa e te ao nei.
Teie râ, ua haapao noa Iesu i te Atua e ua faaite i te here o te Atua i To ' na nunaa na roto i te pororaa i te A noho ai au (Mat 4:17, Mar 1:14-15).
Mai ta te Atua i parau na roto i te vaha o te mau peropheta, e tae noa'tu i te Ioane Bapetizo, e ua pii i To'na nunaa ia tatarahapa (A tai'o atoa: Te piiraa ia tatarahapa e Ioane, te taata aita i maoro a'e).
Ua riro te faaroo o Iesu i to'na Metua ei mea mau. Ua riro te reira ei oraraa To'na eiaha noa ei tuhaa no To'na iho oraraa.
E taairaa taa ê to Iesu e To'na Metua e aita oia i hinaaro e faaatea ê ia'na. Tera râ,, Ua ite Iesu e e tae mai te taime, e faaatea êhia Oia i to'na Metua (A tai'o atoa: Te parau mau no nia i te patoiraa?)
Teie râ, e tae roa ' tu i taua taime ra, Ua haapa'o noa Iesu i to'na haapa'o maitai i to'na Metua, ua parau i te mau parau a To'na Metua, e ua rave i te mau mea atoa, Ua ite oia i to'na Metua i te raveraa (John 5:30; 8:28, 38; 15:15).
Ua faaî Iesu i te mau hinaaro aore ra te ereraa o te mau taata atoa, o tei haere mai Ia'na e o tei faaora ia ratou. Te mau mea atoa ta Iesu i rave, Ua rave Iesu i te reira na roto i to ' na faaroo i te Atua e i To ' na mana; To'na i'oa (A tai'o atoa: A faaroo i te Atua).
Aita te mau huru tupuraa natura i haapeapea ia Iesu
Ua haere Iesu na roto i te faaroo i te Atua e aita oia i vaiiho ia haamǎta'uhia oia e te mau huru tupuraa mau. Aita oia i pee i te mau mea ta'na i ite na roto i to'na mau ite. Aita oia i haamata'uhia e te diabolo, fa'a'ōfa'i, Te nunaa a te Atua, e tae noa'tu i te mau ti'a faatere faaroo e te mau papa'i parau, te mau hamani-ino-raa, te mau vero puai, te ereraa i te maa, e te tahi atu mau mea natura. No te mea ua faaroo Iesu i te Atua e ua tiaturi oia ia ' na. Ua faaroo hope o Iesu i te Atua e ua pee oia i te Varua.
Aita Iesu i mǎta'u e aita Oia i taui i ta'na poroi no te mau taata e te mau huru ohipa.
Noa'tu te mau mea atoa tei tupu i piha'i iho ia'na i roto i te fenua natura, Ua tamau noa Iesu i to'na faaroo i te Atua e ua poro e ua afa'i mai i te Basileia o te Atua.
I te taeraa mai te taime a haruhia ' i Iesu, Aita Iesu i huna aore ra i horo, mai te mau pĭpĭ, o vai noa â te ōrama.
Teie râ, ua vaiiho Iesu ia ratou ia haru ia ' na, no te mea ho'i e, ua ite Iesu i te mau papa'iraa mo'a e te hinaaro o te Atua e ua ite oia e, ua tae mai te taime no te rave i te ohipa a te Atua.
Ua horo'a Iesu ia'na iho i te Atua. E mea na reira ïa, Ua rave Iesu i ta'na ohipa na roto i to'na here rahi i to'na Metua, e to'na haapa'oraa ia'na, ma te tahoê i te taata i te Atua, ma te faaho'i faahou mai i te ti'araa o te taata i topa, e ma te faaora ia ratou (A tai'o atoa: Te hau, Ua faaho'i faahou mai Iesu i rotopu i te taata i pohe e te Atua e Ua faaho'i faahou mai Iesu i te ti'araa o te taata hi'a).
Ua poro e ua faaite mai o Iesu i te Basileia o te Atua
Te Basileia o te Atua i hunahia mai i te huitaata nei, Ua itehia te reira na roto i te taeraa mai o Iesu Mesia e To'na haereraa. Teie râ, aita te Basileia o te Atua i tapeahia i muri a'e i to Iesu piiraa ' tu i te ra'i e to ' na parahiraa i nia i te parahiraa aroha i te pae atau o te Metua (A tai'o atoa: Te ohipa i tupu i te mahana Ascension?).
No te mea mai ta Iesu i tonohia e to ' na Metua, te mea ta To'na Metua i faaue ia'na ia rave e te mea ta'na i ite i to'na Metua i te raveraa, Ua tono atoa Iesu i Ta'na mau pĭpĭ, e ua rave Ta'na mau pĭpĭ i ta Iesu i faaue ia ratou ia rave e ta ratou i ite ia Iesu i te raveraa (A tai'o atoa: Te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a Iesu.).
Ta'na mau pĭpĭ, tei piihia i muri iho ei kerisetiano, Ua poro e ua faatupu i te Basileia o te Atua na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e na roto i te haapa'oraa i Ta'na mau parau, i To'na i'oa; i roto i To'na mana e To'na mana, na mua roa i te nunaa o te Atua, e i muri iho i te mau Etene.
Mai ia Iesu ana'e, Aita atoa te mau Kerisetiano i mǎta'u i te nunaa e te mau huru tupuraa natura; Vaiuru, te mau hamani-ino-raa, te fare auri, te mau mata'i rorofai, e te tahi atu â. Te faatupu nei i te poheraa e rave rahi i roto i te faaroo ei mau martyr e ei ite no Iesu Mesia.
Hoê â Varua, Te ora nei o tei ora i roto ia Iesu i roto i te hamaniraa apî
Te vai ra to tatou hoê â varua faaroo, mai te mea e, ua papa'ihia te reira, Ua ti'aturi au, e no reira vau i parau ai; te ti'aturi atoa nei matou, e no reira, a parau (2 Korinetia 4:13)
Na roto i te toto o Iesu e na roto i te faaauraa i roto ia'na, Ua rave outou i te parau-ti'a. Tae atu Tōʻu, te auraa ra, ua tuuhia outou i roto i te ti'araa o te hoê tamaiti a te Atua e tei roto ia outou te Varua Mo'a o te Atua. Hoê â Varua o te faaroo to outou, O vai tei parahi i roto ia Iesu, e no reira, e nehenehe ta outou e haere ma te faaroo.
Te auraa o te haereraa ma te faaroo, ia tiaturi hope roa outou i te Atua e i Ta ' na Parau. To'na auraa ra, ua ite outou e, o Ta'na Parau te parau mau. No reira, e faariro outou i Ta'na mau parau ei parau mau i roto i te oraraa.
Ia hi'o ana'e outou i Ta'na mau parau ei parau mau, E faaohipa outou i Ta'na mau parau i roto i to outou oraraa.
Ia faaohipa ana'e outou i ta'na mau parau i roto i to outou oraraa, E taui to outou oraraa i muri a'e i To'na parau mau, e e haamauhia te Mesia i roto ia outou.
Eita outou e faaroo faahou, e faaamu ia outou iho i te mau parau a te ao nei, e parau faahou i te mau parau a te ao nei, e e haere ma te ti'aturi ore. Maoti râ, E faaroo outou, e faaamu ia outou iho i te mau parau a te Atua, e parau i te mau parau a te Atua, e e haere ma te faaroo.
Eita te ao nei e arata'i faahou ia outou (te faanahoraa o te ao nei) na roto râ i te Parau a te Atua. No te mea ho'i e, o Iesu te Kapeteni e Te tumu no to outou faaoraraa E arata'i Oia ia outou, e e ti'aturi outou i te i'oa o Iesu e te mau mea atoa ta'na i rave.
Te ti'aturi nei outou i te Parau. No reira, e haere outou ia au i te parau a te Parau e e ora outou ia au i te hinaaro o te Atua. E faahoho'a e e afa'i outou i To'na Basileia i ni'a i te fenua nei. Maoti i te haapuai i te basileia o te ao nei na roto i ta outou mau parau e ta outou mau ohipa.
Mai te mea e, e vai noa outou i roto i te Parau, te auraa ra, te haapa'o ra outou i te mau parau a te Atua e te raveraa i te reira i roto i to outou oraraa, E faaea noa outou i roto Ia'na, e e paruruhia outou.
Mai te mea e, e haapa'o outou Ia'na e e rave outou i ta'na i faaue ia outou ia rave eiaha râ i to outou tino, E faaite outou i to outou here Ia'na, e no reira, e haere outou ma te here. No te mea, te auraa o te haereraa na roto i te here, o te haapa'oraa ïa i te mau parau a te Atua, te haapa'oraa i te mau faaueraa a Iesu, e te oraraa ia au i To'na hinaaro e ia au i ta'na e parau ra (2 John 1:6)
'Ia riro ei miti no te fenua’






