Te ora nei tatou i roto i te hoê ao, E mea pinepine te taata i te ohipa. Te rahiraa o te taata, aita ïa e hau, tera râ, te vai noa ra te reira i roto i te hoê vitiviti. Ei faahopearaa, E mea ohie roa ia riri, fa'a'ōfa'i, e mea iti a'e. E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, e tae noa'tu i te mau Kereset, Eiaha e ite i te hau i roto i to ratou oraraa e aita to ratou e feruriraa. E ohipa puai ratou, A imi i ta ratou mau pereoo, e te turaihia ra te reira na roto i te ha'utiraa, manuïaraa, e te tao'a rahi. Aita ratou e faatere ra i te ora, te mau ture râ o te ora i ni'a ia ratou. Peneia'e atoa to outou oraraa veve e te uiui nei outou e nafea ia fana'o i te hau o te feruriraa. Eaha ta outou e rave no te ite i te hau? Te parau nei te Bible no nia i te hau o te feruriraa?
Te imi ra anei outou i te hau o te feruriraa?
Te rahiraa o te taata e ora ra, e te oaoa nei ratou i ta ratou mau ohipa i te mau mahana atoa. E ohipa puai ratou, E mea pinepine i te maoro no te mea rahi roa, e te feia manuïa e te mau tao'a. Te vai ra te mau utuafare e rave rahi o te haapeapea ra e te mau fifi. Te tahi mau ite i te pae no te faaipoiporaa, Ati, hō'ai, ta'ata'a, Te mau, Mataku, tā'atira'a, Tātāra'a, e te tahi atu â.
E nehenehe teie mau mea atoa e turai i te mau taata ia roohia i to ratou oraraa i te mau mahana atoa. They can become fully controlled by the circumstances and problems and enter a state that can be extremely dangerous.
Maoti i te fana'o i te hau e te hau o te feruriraa, E hepohepo rahi ratou i te pae o te hepohepo, ōfa'i, eita ta ' na e taoto, e riro mai ei mea ino roa e te veavea. Te mau mea atoa no te mea ua farii to ratou feruriraa i te mau ohipa i tupu, fa'ahouhia, e te mau mea.
Te imi nei te taata i te hau i te mau vahi hape
They search for something that give them peace of mind. Tera râ,, e rave rahi taime to ratou hi'oraa i te mau vahi hape. Eiaha e haere atu i Iesu Mesia e a pee i te Parau, te haere nei ratou i te ao nei no te tauturu e no te faaohipa i te mau rave'a a te ao nei, te fafau nei ratou ia ratou i te hau e te tauturu ia ratou ia faaore i to ratou mau fifi, a'o, Te mau, Mataku, ta'ata'a, e tē vai atura..
E e rave rahi mau kerisetiano o tei amui atu i roto i te yoga, fa'aa'a iā 'oe iho, fa'ahouhia, Reiki, māra'a, ōfa'i, ma'iti'i; rā'a e aore râ, e haere i te hoê taata aravihi i te pae no te.
Teie mau haapiiraa a te taata e to ratou mau ravea no te faatupu i te reira, fafau ratou i te hau.
Teie râ, aita râ oia i ite i te hau, E pinepine ratou i te faatupu i te mau fifi rahi a'e, e te riri rahi a'e te taata, Ma'eha'a, fiu, mua, e te ite i te riri e ore roa.
No te mea ho'i e, e rave rahi mau vahi o te fafau nei ia outou, o te mau vahi ïa e itehia mai na roto mai i te basileia o te pouri e te vai ra to ratou mau tumu i roto i te ohipa faaapu.
Ua patuhia te reira i ni'a i te paari o te mau taata, which many times, they have received through meditation and channeling with evil spirits.
teie mau vahi, i reira teie paari e faaohipahia ' i e te faaohipahia ra, mai te basileia o te pouri e te mau tuhaa fenua o te diabolo. Eita to ratou mau haapiiraa e to ratou mau philosopho e noaa mai i te Atua e Ta'na Parau (te Bible), but from the devil and diametrically oppose the Bible.
Ia haere ana'e outou i teie mau vahi e ia tomo i roto i te tuhaa fenua o te diabolo, Eita oe e ite, mau. Ia tomo ana'e outou i roto i te tuhaa fenua o te diabolo, e mea ti'a ia'na ia tape'a ia outou e ia haamou ia outou. No te mea e te misioni a te diabolo, o te haamouraa ïa i te mau taata.
E rave rahi mau kerisetiano o te tomo mai i roto i te tuhaa fenua o te diabolo
Ia horo'a ana'e te diabolo i te hoê mea, E ani noa oia i te hoê mea i muri iho. Eita te diabolo e horo'a ia outou i te hoê mea ma te tamoni ore. Nor does the devil give you, eaha ta'na e fafau. Because the devil is a liar and a thief.
Ei faaho'iraa no te hau i piihia, Fa'aora, e aore râ, te hoê faatitiaifaroraa no to outou fifi(s), ua faatere oia i to outou ora. E rave te diabolo i te reira. E rave noa oia i te reira, e te rave nei oia i te ohipa ia au i to outou ite ore. Rahi noa ' ' e ta outou, te rahi noa ' tura to ' na.
Eita paha outou e ite oioi mai, Ua faatere te diabolo i to outou oraraa. Teie râ, i te pae hopea, e tō'i, Ua taui te hoê mea.
Te hoê hi'oraa no te hoê taata, Te imi ra anei ratou i te hau
E hi'o tatou i te hoê hi'oraa no te hoê taata, o te faaruru nei i te hepohepo i roto i te ora. E parau tatou i te, E kerisetiano, e vahine, e piti tamarii to ' na. Ua fana'o oia i te hoê ti'araa haapiiraa teitei e te vai ra te hoê ohipa maitai roa e te hoê tino moni maitai. Tera râ,, E mea rahi roa te faaheporaa o te ohipa.
This man works approximately 12-14 Tau hora. But even when he goes home his work still occupies his mind. Ua î to ' na feruriraa i te faaheporaa o te ohipa, Te mau fifi i te pae no te, mō'ere, e te tahi atu â. E ere râ te reira. E titau atoa te utuafare o teie taata i te utuuturaa e te ara - maite - raa rahi.
Tau matahiti i muri a'e i te tahi mau matahiti., he becomes so stressed that he becomes easily irritated, Mataku, pa'ari, aita e feaaraa. He doesn’t know what to do and how to go on anymore and is looking for some peace of mind and balance in life.
I te hoê taime tamaaraa i te mahana maa, he hears a colleague talking about ā'ora'a. He gets intrigued and interested.
Aita roa ' tu oia i mana'o e haere i te hoê taata aravihi i te pae no te feruriraa, he becomes curious and is driven by this curiosity.
I muri a'e i te tahi taime, he decides to make an appointment with a psychologist.
I roto i te tuhaa matamua, he tells the psychologist about his busy life; i ta ' na ohipa, To'na utuafare.
E faaroo te taata aravihi i te pae no te feruriraa e i muri iho e ui i te mau uiraa, not only about the person’s work and family, but also about the i ma'iri a'e nei. I muri a'e i te putuputuraa matamua, Te tahi atu mau tuhaa pureraa i muri nei.
Teie râ, e ere te tumu rahi o teie mau tuhaa pureraa i te faatupu faahou i te hoê faito i roto i te oraraa, but about the person’s past.
All kinds of things from the past are dug up. But what he always considered normal, E ere i te mea tano ia au i te taata aravihi i te pae no te feruriraa e te tuu ra i te mau tapao i nia i te reira.
The powers of darkness take the soul captive
E rave rahi mau mea no te mau matahiti i ma'iri a'e nei, e te horo'a nei te taata aravihi i te pae no te feruriraa i te a'oraa. I muri a'e i te mau tuhaa taime e rave rahi, the man begins to feel more confused, mō'ere, e hau atu â i te.
I te omuaraa, E mea maitai roa te mau mea atoa. Teie râ, ua riro mai teie taata ei ofa'i hohonu (i te). Ua rahi a'e te mau fifi e te hinaaro nei te taata i te faaruru i te mau fifi i te mea na mua ' tu.
Eaha te ohipa i tupu i roto i te fenua pae varua, o te mana'ohia ra e e mea ino roa te varua na roto i te mana ino o te pouri. These evil powers of darkness entered through the teachings of the devil, ua pii-atoa-hia te paari o te ao nei.
E faaiti te yoga i te hepohepo?
Tau taime i muri iho, ua tau, the psychologist advises the man to start Fa'ato'era'a e a rave i te mau haapiiraa yoga no te faaiti i te faito o te hepohepo e te ahoaho. The man listens to the psychologist’s advice and start meditating and taking māuruuru. I teie nei, due to the person’s ignorance, e ere no te mea e ua haruhia te varua, but also the body has been taken captive by the powers of darkness through these exercises that involve the worship of heathen gods.
I muri a'e hoê matahiti no te mau tere i te taata aravihi i te pae no te feruriraa e te pû yoga, E haamata te taata i te mauiui i te pae tino e e haere atu i te hoê taote. The doctor diagnoses a disease and it doesn’t look hopeful for him.
E, that this man, o tei hepohepo e te imi noa ra oia i te tahi hau o te feruriraa, ua titauhia ia aufau i teie moni na roto i to'na iho oraraa.
O te reira ïa te hoo, which the devil demands when you look for his help and turn to him.
Ua fana'o anei te taata i te hau o te feruriraa? Aita, no te mea e ere te diabolo i te mea. Eita ta outou e nehenehe e tiaturi ia ' na.
Teie te hoê aamu faahiahia, but this is the way it goes.
It is an example of a person, Ua tairihia te reira i roto i te basileia o te pouri, na roto i te ite.
Maoti i te imi i te tauturu a te Atua, e haere oia Ia'na, ua imi te taata i te tauturu i te ao nei. Teie râ, e mea maamaa roa te paari o teie nei ao e te paari no te patoi i te paari o te Atua. No te mea ho'i e, te vai ra te mau hu'ahu'a i roto i te diabolo, oia ïa te tumu, e te tumu mau o te fifi o teie taata, tei roto ïa i te fenua i te pae varua eiaha râ i roto i te fenua
E haere mai te diabolo, ta'e, Ua taparahi oia i te mau e'a
Ua parau Iesu, e tae mai te diabolo no te eiâ, no te ora, Te haapohe ra te mau taata (John 10:10). E o te reira iho â te ohipa e tupu ia tomo ana'e outou i roto i te tuhaa fenua o te diabolo. Te ereraa i te ite na roto i te ite ore e te ereraa i te ite, ua horo'a'e outou ia'na i to outou ora.
Te ite nei outou i te hau o te feruriraa aore ra no te farii i te mau pahonoraa aore râ no te imi i te hoê faatitiaifaroraa no to outou mau fifi, tera râ, i muri iho, E titau te diabolo i te hoê tusia no ǒ mai ia outou, o to ' na ora.
I roto i teie hi'oraa, te varua (na roto i te hi'opo'araa i te pae no te feruriraa e te feruriraa) e te tino (Te mau mana'o tauturu no te) no te ite i te tahi hau feruriraa o te taata i horo'ahia mai e te taata i te diabolo. But he didn’t get the peace that he was looking for. Aita, Aita teie taata i fana'o i te hau, e mea au roa na'u. Maoti râ, ua faaho'i te taata i to'na ora i te diabolo.
Teie te e'a o te ao nei; te e'a o te ao nei, O te pohe.
Eaha te hinaaro ia ite i te hau o te feruriraa?
O Iesu Mesia ana'e te e'a no te ite i te hau o te feruriraa. Te fafau nei Iesu i te hau mau o te faataa i te mau maramarama atoa, ia tatou, Te haere mai nei o tei haere mai i ni'a ia'na. Te fafau nei oia i te hoê hau, a to'u'a, e ere te reira i te mea e, aita e taata e nehenehe.
mai reira au, o te ohipa atoa e e mea teimaha roa te reira, E horo'a vau. A rave i to'u ma'i i ni'a ia outou, e te haapiiraa no ni'a ia'u; no te mea e, e mea maamaa e e mea ha'iha'i roa vau i roto i te mafatu: e e ite outou i te ti'aturiraa i to outou varua. E mea ohie roa ia'u, e e mea mâmâ roa ta ' u hopoia no ta ' u hopoia (Mataio 11:28-30)
Ia paari outou, hō'iti'i, Fa'a'itehia, fiu, Mataku, Ā'ati'a, ha'api'ira'a, e ia ite i te hoê ma'i roro e te mauiui i roto i to outou aau, I muri iho te vai ra hoê ana'e Way, Person, Na vai e nehenehe e horoa ia outou i te hau o te feruriraa, e o Iesu Mesia ïa, te Tamaiti a te Atua ora.
Te fafau nei Iesu ia outou. O oia ana'e o te hoê o te mau mea, who can give you rest; hau. Te haamaitai nei oia ia outou ia nehenehe ta outou mau hopoia atoa e ravehia mai ia outou.
Eaha te auraa no te farii i To'na yo i ni'a ia outou?
The only thing you have to do is to take His yoke upon you. Te hoê yoke, o te hoê ïa taairaa i rotopu e piti tuhaa. Iesu’ e mau mea atoa ia outou. Tei ni'a roa outou Ia'na, fare mai te mea e, e mea. Mai te mea e, te ti'aturi ra outou ia Iesu Mesia, a horo'a ia'na i te ora, E tamâhia oe (mai roto mai i ta outou mau hara e te mau mana'o), ta'ato'era'a, To'na toto.
Te hoohia ra outou e To'na toto, e no'na te reira. No reira, eita outou e tavini faahou i te diabolo na roto i te hara, tera râ, e tavini outou ia Iesu Mesia na roto i te parau-ti'a.
E here outou Ia'na e e tape'a i To'na mau faaueraa.
Na roto i te faaiteraa i te Varua Mo'a, te Te ture o te Varua (te ture o te Mesia) Ua papa'ihia te reira i ni'a i to outou aau.
Ia faaapî ana'e outou i te Parau a te Atua e a haere i roto i Ta'na mau faaueraa, you shall have the peace of mind that Jesus promised you.
Jesus does what He said He will do. Aita roa ' tu o Iesu i haavare. Mai te mea e, te vai ra te hoê Person i roto i teie ao rahi roa'e, e nehenehe ta outou e ti'aturi, o Iesu ïa; te parau.
Ia haere outou, what Jesus commanded you to do, e ia tape'a noa outou i Ta'na mau parau e te mau faaueraa, e ite outou i te hau.
The Word shall give you peace of mind and it shall give you rest for your soul. Ua papa'i, that if you seek, you shall find. E ti'a ia outou ia imi i te reira.
E nehenehe ta outou e imi i te reira i roto i te Bible (Te Parau a te Atua). Ia taio outou i te, Aʻo, e te hoê haamana'oraa i ni'a i Ta'na buka, mahana e te po, E ite outou i te mea ta outou e imi ra. Ia faaî ana'e outou i te mau parau a te Atua eiaha râ i te mau mea o teie nei ao, e ite outou i te hau o te feruriraa. E, e ite outou.
Eaha ta te Atua e parau no nia i te hau o te feruriraa?
I te mea e, te Fatu, A tapea ia outou i roto i te mau ravea, Tō'oe, e ani i te mau e'a tahito, i hea te ravea maitai, Tō'ē, e e imi outou i te tahi atu mau mea (Jeremieh 6:16)
Ua orure hau e ua faaru'e te nunaa o te Atua ia'na. They didn’t obey and keep His commandments. Hmmā, E mea matau - maitai - hia, no te mea e tupu atoa te reira i roto i to tatou nei matahiti? ā'a 'e e, Tei te huru o te Te tahi atu mau e ere â i te mea hoê â e aita te reira i taui i te roaraa o te mau tau atoa.
Mai te mea e, e faaea noa te taata i roto i te opu e e faaea noa i muri a'e i te tino, E ora noa ratou i roto i te orureraa hau i te Atua e Ta'na Parau.
Ia faaea noa te mau Kerisetiano i nia i te tino e ia tamau noa i te haere i muri a'e i te tino, I te pae hopea e faarue ratou i te e'a o te Atua.
Ua faaitoito te Atua i To'na nunaa ia ho'i i ni'a i te mau e'a tahito, Ta'na parau, e Ta'na mau faaueraa. E horoa noa te Atua i te piti o te ravea, no te mea e Atua here Oia.
Ia ho'i ana'e outou i ni'a i te Parau a te Atua e ia haapa'o i Ta'na mau parau, e haere ïa outou i ni'a i te e'a maitai o te oraraa, eaha te tupu i ni'a i te oraraa o te mau taata. E ia haere outou i ni'a i teie e'a, e farii outou i te hau e te faaearaa no to outou aau
Mai te mea e, e Kerisetiano outou, e aita outou e ite i te hau e eiaha e ite i te hau (ʻAnuanua), i muri iho, e ere i te mea tano ia haere i te ao nei e ia haere i te hoê taata aravihi i te pae no te feruriraa, tera râ, ua tae i te taime no te haere i Iesu; No te haere i te Parau.
A vai ara noa, A ara maitai, no te mea ho'i e, o to outou enemi, o te diabolo, mai te hoê raiona oto, e haere noa'tu, Te imi ra oia e, eaha ta'na e nehenehe e rave
1 Peter 5:8
Ia ite ana'e outou ia Iesu, e ite outou i te hau o te feruriraa
E faaite te feia, Te imi ra oia ia'na. You shall find Him in God’s Word. Therefore take the Word of God, A faaoti i te parau, e te feruri-maite-raa i ni'a i To'na mau parau e mau faaueraa i te mahana e te pô. O te reira E haamana'o-faahou-raa e To'na mau parau e e ite outou i te reira. E farii outou i te hau o te feruriraa e ua farii outou, Eaha te mea.
Te hoê hau, o te faaite ra i te mau mea atoa, o te ao nei ïa (Ua; taote, te mau taata aravihi i te pae no te feruriraa, ma'i, Ia au i te mau tamarii,, Te mau mana'o tauturu no te, Te mau ravea apî, ta'i, e te tahi atu â) eita e nehenehe e horo'a ia outou.
'Ia riro ei miti no te fenua’






