No te aha e rave rahi feia e tiaturi ra?

No te aha e rave rahi feia e tiaturi ra e mea riaria ia tupu ana'e te mau mea mana'o-ore-hia i roto i te ao nei e/aore râ, i roto i to ratou oraraa, e ere ïa i te mea ino roa i te ‘o te mea matauhia’ e aita e au i to ratou mau mana'o e e? Ua riro anei te Atua ei Atua, te mamû noa ra, e te huna ra i te mau mea atoa, e te vai ra te mau mea ngaro ta ' na mau mea ngaro e te tapea nei i ta ' na mau tamarii e e vaiiho ia ratou ia haere i nia i te fenua? No te aha e rave rahi mau kerisetiano e ore ai e ite i te Atua e eita e nehenehe e pahono i te mau uiraa no nia i te mau mana'o ino, tera râ, mai ia ratou ra, e faaroo oia i te ao nei e e haere na roto i te faaroo, i roto i te horo'araa e te haapa'oraa i te ao nei i ni'a i te huru rahi? No te aha e rave rahi mau Kerisetiano e riaria nei?

Te Atua ra anei te Atua ei Atua mo'a, o te huna ra i te mau mea?

E haere au i mua i te mea e, e te mau vahi taa ê: E ofati vau i te mau hu'ahu'a o te mau uputa., e te tapaoraa i te mau auri auro: E e horoa ' tu vau i te mau tao'a faufaa o te pouri, e te mau tao'a huna o te mau vahi huna, ua ite oe e ua ite oe, ē, aita e taata i te i'oa, o te Atua ïa no Iseraela (Isaiah 45:2-3)

Ua riro oia ei taria, a vaiiho ia'na ia faaroo i te auraa o te Varua i roto i te mau ekalesia; No ' na, e horoa vau i te maa i te taata huna, E horoa ' tu â ia ' na i te hoê ofai uouo, e te hoê i'oa apî i papa'ihia i roto i te ofai, aita râ taata i ite e, ua faaora oia i te reira (Tō'o'a 2:17)

E ere te Atua i te hoê Atua faaroo ore, o te huna ra i te mau mea, aita atoa Oia i huna i te mea huna. Teie râ, e here te Atua, Fa'a'ore rahi, e te Atua maramarama, Ua faaite mai te reira i te mau mea atoa i roto i ta'na Parau, e aha e ti'a ai ia ite, e no reira, ua ite ta'na mau tamarii i to'na hinaaro e ia ineine e ia ineine.

Ua faaite te Atua i te Atua i roto i Ta'na Parau, i te taime., To'na mana'o maitai, To'na hinaaro, te ture i roto i te Varua, te haereraa mai o To'na Tamaiti mau ra o Iesu Mesia, To'na Basileia Rahi e to'na mana, te basileia o te pouri, te huru o te faaoraraa, te haereraa mai te Varua Mo'a, Faaapîraa, te ti'a-faahou-raa, te vai, te mau ohipa e te mau vahi apî (o'e), te mea (hara) e 'oe ē (taata hara), Te pae nei te numera o te taata i roto i te oraraa a muri a'e i te mea e, eaha te reira?- e te fenua nei te fenua nei e te fenua nei i nia i te fenua nei.

Te feia e farii nei, a faaite, o tei fanauhia e o tei faatupu i te hoê taairaa i rotopu ia'na, ua ite ratou i Ta'na Parau, ua ite ratou i To'na mau mana'o e To'na mau rave'a (A tai'o atoa: ‘Te vai ra anei te mau mana'o o te Atua i to tatou mau mana'o?‘ e ‘Te e'a o to outou Atua?‘).

Te faaite nei te Varua Mo'a i te paari o te Atua i te taata apî 

Te paraparau nei tatou i te paari i rotopu ia ratou e mea ti'a roa: e ere râ te paari o teie nei ao, e aita atoa te mau arii i teie nei ao, no nia i te mau ohipa i tupu.: Te paraparau râ tatou i te paari o te Atua i roto i te hoê aamu, e tae noa ' tu te paari huna, o ta te Atua i faahiti na mua ' ' e i te ao nei i to tatou hanahana: Aita hoê a'e o te mau arii no teie ao i ite: Ua ite ratou i te reira, Eita ta ratou e nehenehe e faati'a i te Fatu o te hanahana.

Te ite no ni'a i To'na hinaaro

Teie râ, mai te mea e, ua papa'ihia, Aita o Eye i itehia, e 'ite, aita atoa i ô atu i roto i te mafatu o te taata, ua ineine te Atua no ratou o te here Ia'na.

Tera râ, ua faaite mai te Atua ia ratou na roto i To'na Varua: no te Varua o te imi nei i te mau mea atoa, Oia, te mau mea hohonu o te Atua.

Te mea ta te taata i ite i te mau mea o te hoê taata, a haapa'o i te varua o te taata e i roto ia'na? e tae noa'tu i te mau mea o te Atua e ite ra e, aita e taata, te Varua o te Atua ra, te Varua. i teie nei, ua farii tatou, e ere te varua o te ao nei, te varua râ; e nehenehe ta tatou e ite i te mau mea e horo'ahia mai ia tatou i te Atua (1 Korinetia 2:6-12)

Te varua mo'a, I te tahi a'e, ua ite oia i te mau mana'o hohonu o te Atua e te haapii nei i te taata apî i roto i te Parau e te faaite ra i To'na hinaaro i roto i te mau huru tupuraa atoa, e te mau tao'a aroha e te mau tao'a o te Parau i itehia i roto i te taata apî.

No reira, Eita te taata apî e haamaerehia e eita e riaria, mai te mea e, ua ite te taata apî i te parau e ua ite oia, i rotopu i te tahi atu mau taata, e te vai ra te mau vero i roto i te oraraa e te hamani-ino-raa i te ao nei, e ua ite e eaha te tupu i te mau mahana hopea o te mau tau hopea e eaha te tapao o To'na haereraa mai e te hopea o te ao nei.

Te mau vero i roto i te oraraa o te mau taata

I roto i te oraraa o te mau taata atoa, e tae i te mau vero, no te mea ua parau mai o Iesu ia tatou e. E no te mea te paraparau ra Iesu i te parau mau, e ti'a i te mau mata'i rorofai. Aita i parau Iesu i te, ua faaatea - ê - hia te feia faaroo e aita e vero i roto i te oraraa o te feia faaroo. Tera râ,, Ua parau Iesu, e, mai te mea e, ua patuhia te hoê oraraa i ni'a i te Ofa'i e te taata i roto i te Parau, e e rave te reira i ta te Parau e parau e e tamau noa i te ti'a i ni'a i te Parau, Eita te mau vero e ino (Mataio 7:24-27, Luka 6:46-49 (A tai'o atoa: ‘E piti mea taa ê no te faaea e no te rave‘)  

Te vahi pe'ape'a râ, te vai ra te hoê evanelia o te pato'i i te mau parau a Iesu e te faati'aturi nei i te taata e te ti'aturi nei ia ratou e, mai te mea e, ōhipa ia Iesu Mesia, e mea maitai roa te mau mea atoa, e aita e mana'o, Vaiuru, e te hamani-ino-raa e e titauhia ia outou ia pure noa, e na te Atua e horo'a ia outou i te mau hinaaro atoa o to outou aau.

Ua papaihia te reira i roto i te Parau, te horo'a nei Oia i te mau hinaaro o to outou aau. Te vai ra râ te tahi mau parau i mua i teie fafauraa, E ere i te mea matauhia, Peneia'e: te ti'aturi i ni'a i te Fatu, e te rave i te ohipa maitai; no reira, a muhumuhu oe i te fenua, e ma'i iho â râ. A hi'o atoa i te Fatu; e e horo'a Oia ia'na i te mau hinaaro o te mafatu (Psé 37:3-4).

Tera râ,, o te fifi ïa, e rave rahi taata o tei ore i fanauhia e/aore râ, a faaea noa i te mafatu, e no reira, aita to ratou mafatu i taui. No reira, te pure nei ratou i roto i te mau hinaaro e te mau hinaaro, e te hinaaro o to ratou tino, A pure eiaha e pure i muri a'e i te Varua i muri a'e i to'na hinaaro.

Te pato'iraa e te hamani-ino-raa i te ao nei

Ua paraparau vau ia outou, i roto ia ' u. I roto i te ao nei, e mea fifi roa ia outou: e mea maitai roa râ ia riro mai; Ua faaruru au i te ao nei (John 16:33).

Te tamata nei te ao nei i te tura'i i ta'na opuaraa e te tamata nei i te haapapu i te mau mea atoa o te pato'i i te hinaaro, te mau parau a te Atua, e no te faariro i te reira ei mea tano, no reira, e horo'a te taata i te diabolo e e ora i ni'a i ta'na mau parau i muri a'e i te hinaaro o te diabolo, eiaha râ e horo'a i te Atua e ia ora ma te haapa'o maitai i Ta'na Parau i muri a'e i te hinaaro o te Atua (A tai'o atoa: E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo).

Ua horo'a vau ia ratou i ta outou parau

E rave rahi a'e te mau Kerisetiano e faati'a nei i te varua o te faaoromai i roto i to ratou oraraa, te mau mea atoa no te ao nei, e te ino, e/aore râ, te hara e/aore râ, te amui atoa nei ratou i roto i te mau ohipa ti'a ore o te pouri, e rahi noa ' tu â te ino e e rahi atu â te ino e no reira, e faatupu te reira i te mau kerisetiano mau, o tei farii i te Varua Mo'a e te haapa'o maitai i te Parau e te ti'araa i ni'a i te Parau, e ti'a ia faarirohia ei maa e e ite i te pato'iraa e te hamani-ino-raa i roto i to ratou oraraa.

Te feia e farii nei, a faaite, Eita te hinaaro e riro ei hoa no te ao nei e faarirohia ei maa, e eiaha e ite i te patoiraa e te hamani - ino - raa, no te mea ho'i e, no te ao nei e te rave nei te ao nei i te mea ta te ao nei e parau nei, e te here nei te ao nei i to'na iho.

Te feia râ e farii nei, a faaite mai, e ere râ no te ao nei, tera râ, ua ma'itihia, e no te Atua, te Atua, Ta'na Parau, e te haereraa i mua i te Atua i muri a'e i te Varua i te haapa'oraa ia'na, Eiaha te ao nei e herehia, tera râ, E ti'a ia faaarahia e te mau rave'a haaparareraa parau e te ao nei.

Nō te aha? No te aha te i'oa o Iesu Mesia. Te mau mo'a, Na te reira i fanauhia i roto i te Mesia, E ti'a ia Iesu ia Iesu, A tamata i te mea e mea ino ta ' na mau ohipa.

Ua parau Iesu, te hoê pĭpĭ i ni'a roa a'e i to'na ra fatu, e aita atoa te tavini i ni'a a'e i to'na Fatu. Mai te mea e, ua tamau noa ratou i te, E faaino atoa ratou ia outou, Ua tamau noa ratou i te faaite i to ratou mana'o e,, E tamau noa â ratou i te tapea i te reira (I.. O Matthe i ô nei 10:16-24, John 7:7; 12:25; 15:18-27; 17:14-25)

No reira, ua parau Iesu, no te faito i te moni hoo, no te mea e titauhia ia outou te mau mea atoa! (Luka 14:28, Mareko 8:35 (A tai'o atoa: ‘Hau atu i te mau haamâu'araa‘ te tahi 'E aufau te mau mea atoa ia outou i te mau mea atoahō'ē))

No te aha teie mau mea ri'ari'a e tae mai ai i ni'a i te fenua?

Aita Iesu i haapa'o ore i te tapa'o o te Ta'na i haere mai e te hopea o teie ao. Ua faaore oia i te mau mea atoa no ni'a i te mau mea e tupu mai, no reira, ua ineine te mau tamarii a te Atua e te vai ara noa ra e no to ratou ite ore, Fa'a'ōfa'i, E fana'o ratou i to ratou ora.

Ua parau Iesu tano, te here e toetoe, mau tama'i e te mau parau ru i te mau tama'i, tu'u, I te pae o te, ha'amata'i (te mau mea atoa ma te huru ê*), te mau tapao o te ra'i, Te tauiraa o te huru o te fenua, Fa'a'ite; Tōtā, te a'e'a, e te tahi atu â. Te mea ana'e e ere i te hoê taata, Aita râ Iesu, O te Metua ana'e, o te mahana ïa e te hora o Iesu’ haere mai. Teie râ, ua faaite atoa o Iesu i te reira, e ere ïa i te mea ino roa (a.o.. Mataio 24:3-42, Mareko 13:5-37, Luka 21:7-38, Tō'o'a 1-22).

No te aha e rave rahi feia e tiaturi ra?

Teie râ, no te mea e rave rahi o te ore e imi i te mau mea, te vai ra i nia i te, aita râ i ite i te Parau i ni'a i te fenua e aita oia i patu i to ratou faaroo i ni'a i te mau parau a te Atua, i ni'a râ i te mau parau o te mau taata, aita ratou e a'a i roto i te Parau, e ', e rave rahi e ere i te mea nehenehe e te maere roa, te riaria e te riaria ia tupu ana'e te mau parau a te Atua.

E ere ratou i te mea ino roa, tera râ, te faati'a nei ratou i te ao nei ia haavare i te ao nei e ia ti'aturi i te mau parau o te ao nei i ni'a i te mau parau a te Atua, ia vaiiho i to ratou faaroo i roto i te Parau e ia tomo i roto i te hoê huru, e ere te reira ia au i te hinaaro o te Atua.

E nehenehe ta ratou e parau e, te ti'aturi nei ratou ia Iesu Mesia, e te here nei ratou Ia'na e e nehenehe ta ratou e horo'a i to ratou vaha e to ratou vaha. Teie râ, ia tae mai te mau tamataraa, e/aore ra e haere mai te mau parau a te Atua, e ite-noa-hia ïa mai te mea e, te ti'aturi mau nei ratou i te mea ta ratou e faaite e e ti'aturi i te mea i papa'ihia i roto i te Bible, e te here mau nei te reira ia Iesu Mesia, e te vai noa ra te haapa'o maitai i ni'a Ia'na, e ia tamau noa i te haere na roto i te faaroo, e aore râ, aita.

'Ia riro ei miti no te fenua’

*Te buka haapiiraa

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.