Ia hara aore râ, eiaha e hara, o ta outou ïa maitiraa. E hopoia na te mau kerisetiano atoa no to ratou iho oraraa e e faaoti ratou e tiaturi i te Atua e ta ' na Parau e e haere i raro a'e i te hinaaro o te Atua aore ra aita. Ei hi'o 5:1-15, Ua faaora Iesu i te hoê taata, tei roohia i te hoê paruparu no 38 te mau matahiti. Te taoto ra teie taata pipi i nia i te hoê moenga i pihai iho i te roto no Bethesda. I to Iesu iteraa ia'na, Ua haere atu oia ia'na e ua ui atu ia'na, mai te mea e, ua hinaaro oia e ora mai. Ua pahono mai te taata pipi ia Iesu, aita to'na e taata no te arata'i ia'na i te pape no te faaora ia'na. I muri iho, ua faaue atura Iesu i taua taata ra ia ti'a i ni'a, ia rave i to'na moenga, e ia haere. Te taata ua haapao ratou i te mau parau a Iesu e ua ti'a i ni'a e ua haere. Ua faaora Iesu i teie taata pipi, tera râ, eaha ta Iesu i parau no nia i te faaotiraa e rave i te hara aore ra eiaha e rave i te hara ia ' na?
“Eiaha e hara faahou, ia ore te hoê mea ino a'e ia tupu ia oe”
I muri iho, ua ite atura Iesu ia'na i roto i te hiero, Ua parau oia, "Ua parau oia e, ", Hi'o, ua faaorahia oe: Eiaha e hara faahou, ia ore te hoê mea ino a'e ia tupu ia oe (John 5:14)
Ua haere teie taata i te hiero, e i muri a'e i te tahi taime, Ua ite atu Iesu i taua taata ra i roto i te hiero. Ua faaue Iesu i teie taata, o tei faaorahia, Eiaha e hara faahou, ia ore te hoê mea ino a'e ia tupu ia'na.
Ua faaora Iesu i teie taata i to ' na ma'i; to'na paruparu. Ua faaorahia teie taata, e ua tae mai te Basileia o te Atua ia'na.
Ua haruhia teie taata e te basileia o te pouri 38 te mau matahiti, tera râ, i te taeraa mai te Basileia o te ra'i ia'na, ua faaorahia teie taata i to ' na faatîtîraa.
Ua faaora Iesu i teie taata i roto i te fare auri i te pae varua o te pouri
Ua faaora Iesu i teie taata i roto i teie fare auri i te pae varua o te pouri. I teie nei, ua faaorahia teie taata i roto i teie fare auri i te pae varua o te pouri, Ua faaue Iesu ia'na, Eiaha e ofati i te mau ture pae varua na roto i te rave i te hara. Na roto i te tahi atu mau parau; Ua faaue Iesu i taua taata ra ia rave te hinaaro o te Atua e a haapa'o noa Ia'na eiaha râ e rave i te hinaaro o te diabolo (o te rave ra i te ohipa i roto i te tino) e ia haapa'o ia'na na roto i te rave i te hara (A tai'o atoa: ‘E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo‘)
No te mea mai te peu e e faaoti taua taata ra e haapao ore i te Atua, na roto i te hara, E haru faahou oia e te mau puai o te pouri, e i muri iho e tupu te mau mea ino roa ' tu â i nia ia ' na.
Ua faaara Iesu i teie taata, no te mea ho'i e, e mea tino teie taata, aita oia i ite i te vahi pae varua, e aita oia i ite i te mau varua. Teie râ, e taata pae varua o Iesu e ua ite oia i te vahi pae varua e te mau ture pae varua. Ua ite Iesu i te Basileia o te Ra'i e te basileia o te pouri, e ua hinaaro oia e ia vai noa teie taata i roto i te ti'amâraa e eiaha e riro ei mauhaa a te diabolo, Ananahi. No reira, Ua faaue Iesu i taua taata ra eiaha e rave faahou i te hara.
“A haere e eiaha e hara faahou”
Na ka mea atura Iesu ia'na, Aita atoa vau e faahapa ia oe: reva, e te hara aita e hara (John 8:11)
Ei hi'o 8:1-11, ua tai'o tatou no ni'a i te hoê vahine, o tei mau i roto i te ohipa faaturi. Te vahine, ua afaihia o tei faaturi ia Iesu. Ua pari te mau papai parau e te mau Pharisea i teie vahine i te faaturi e ua faaite atu ratou ia Iesu i ta ' na i rave.
Ua parau ratou e haapohe ia'na i te ofai ia au i te ture a Mosesa. Teie râ, aita te mau parau a teie mau taata i noaa mai i te hoê mana'o maitai. Te mau mea atoa ta ratou i hinaaro e rave, o te faahemaraa ïa ia Iesu, ia fana'o ratou i te hoê tumu no te pari ia Iesu.
Ua papa'i Iesu i ni'a i te repo e to'na rima, ma te parau atu ia ratou: “o tei hara ore i rotopu ia outou, Ia riro oia ei taata matamua no te tairi i te ofai i ni'a ia'na“.
Ua ite maitai o Iesu, ia te mau taata atoa, no te u'i tahito o te taata i topa, e mea pae tino ïa e ua mau oia i roto i te huru hara o te tino.
Ua faarue teie mau taata tataitahi e tae roa ' tu i te taime aita ' tu taata i toe maori râ o Iesu e te vahine.
i te tahi taime, E mana to Iesu no te faahapa i te vahine, no te mea ua haere Oia i roto i te mana o te Basileia o te Atua (i te poieteraa apî), ua parau râ Iesu i te vahine e, eita atoa Oia e faahapa ia'na, no te mea e ere o Iesu’ Aitâ te taime no te haava, no te faaora râ.
TERĀ RĀ…… Iesuaita i farii o ta ' na mau ohipa faaturi e ua faaue atura i te vahine ia haere e ia Eiaha e hara faahou.
Ua faaatea - ê - hia te hamaniraa apî i te ao nei
Ia haere 'oeānaina'i faahou e tomo atu i roto i te Basileia o te Atua, te faaru'e nei outou i te basileia o te pouri e te faataa ê ra outou i te ao nei. Ua faaorahia outou e ua faaorahia outou na roto i te toto o Iesu Mesia, e ua faarirohia outou ei feia mo'a e ei feia parau-ti'a i roto Ia'na.
Ua riro mai outou ei te hoê hamaniraa apî tō'era'a A tatara i to oe taata tahito e to'na mau peu tahito. Eita outou e haere faahou i ni'a i te e'a ta outou i haere na mua a'e i to outou tatarahapa, no te meaua tatarahapa outou mai taua huru oraraa ra e ta ' na mau ohipa.
E mea faufaa roa ia ite e aita outou i riro faahou ei taata hara, ua riro râ outou ei te hoê taata mo'a.
No te mea mai te peu e aita outou e ite i te reira, E feruri noa outou e e ora mai outou ei taata hara, e mau i roto i ta outou mau hara, e eita roa'tu outou e faaorahia mai i ta outou mau hara (A tai'o atoa: ‘E taata hara noa â oe?‘).
I to outou fanau-faahou-raa, ua haere outou mai te hoê basileia pae varua i roto i te tahi atu.
I roto i te to outou oraraa tahito, ua haere oe i roto i te hara (hara= te mau mea atoa o te pato'i i te Parau a te Atua o te faaite ra i te hinaaro o te Atua) e no te diabolo ratou.
Ua farii outou i to'na huru, to'na natura, e i roto i to outou huru toparaa, aita i ti'a ia outou ia auraro i te Atua e ia rave i To'na hinaaro. Maoti râ, Ua ora outou i muri a'e i te tino i roto i te orureraa hau.
Ua orure outou i te Atua, ua ora i roto i te hara, e ua haapa'o outou i te mau parau e te hinaaro o te diabolo. Te parau ra te Bible e, mai te mea e, e hara outou, te diabolo to outou metua tane (John 8:44).
A feaua faaoti oe e tatarahapa, Ua parau outou e aita outou e hinaaro faahou e faariro i te diabolo ei metua tane no outou. Aita outou i hinaaro e haapa'o i ta'na mau parau e ia haere i roto i to'na hinaaro. Ua rohirohi outou i to outou oraraa i raro a'e i to'na mana. I to outou faarooraa i te mau parau o te evanelia e to outou farereiraa ia Iesu Mesia, ua ti'aturi outou Ia'na e ua farii Ia'na ei Faaora e ei Fatu no outou.
Ua hinaaro outou i te Atua ei Metua no outou eiaha râ i te diabolo, ia haapa'o i Ta'na mau parau e ia haere i roto i To'na hinaaro. Aita outou i hinaaro e haapa'o i te mau parau a te diabolo e ia haere i roto i to'na hinaaro.
E rave te huru o te Atua i To'na hinaaro
Mai te taime aānaina'i faahou e a farii i te huru o to outou Metua te Atua, E hinaaro outou Ia'na e te mau mea o te Basileia o te Atua. E ti'a ia vai te hoê hinaaro no te rave i To'na hinaaro e ia haere mai ta'na i parau.
Ua ite te hoê metua tane mau, Eaha te maitai no ta'na tamarii; Te hinaaro nei oia i te mea maitai roa ' ' e no ta ' na tamarii. Mai te mea e, te hinaaro nei te hoê metua tane i te fenua nei i te mea maitai roa a'e no ta'na mau tamarii, auê ïa to outou Metua i te ra'i.
No reira, Ua faaite mai te Atua i To'na hinaaro ia tatou i te Ta ' na Parau. Ua faaite mai oia ia tatou, eiaha noa te mea e au ia'na e te mea e ore, te e'a atoa râ no te ora, nahea ia ia riro mai ei tao'a hamani apî e nahea ia A haere mai te hamaniraa apî i roto i To'na hinaaro. Ua faaite mai Oia i te reira atoa i roto i Ta'na Parau. No reira, E riro to'na e'a ei e'a no outou e E riro to'na mau mana'o ei mau mana'o no outou.
Ia hara aore râ, eiaha e hara
Ua parau Iesu ia'na, Te here nei oe i te Fatu o to oe aau atoa, e te mau mea atoa, e te feruriraa atoa. Teie te faaueraa matamua e te rahi. E mai te piti o te mea mai te reira te huru, E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru. Ua faatumuhia te ture atoa e te mau peropheta i ni'a i teie na faaueraa e piti (Mataio 22:37-40)
Ua parau Iesu i taua taata ra, tei faaorahia i to'na ma'i e te vahine, o tei mau i roto i te ohipa faaturi, Eiaha e hara faahou. No reira, Ua farii teie mau taata i te mana no te ore e hara faahou e no te parau e ‘eiaha e hara’.
E mana to te vahine no te parau e ‘aita’ i te faaturi, no te mea, Eita Iesu e horoa ' tu ia ' na i te faaueraa ia ore faahou ia rave i te hara.
Te uiraa, Ua pahono anei te vahine ia Iesu’ te faaueraa ia ore faahou e rave i te hara?
Ua haapa'o anei oia i Ta'na faaueraa aore ra ua vaiiho anei oia i to'na mau mana'o, to'na hinaaro, e to'na hinaaro ia faatere i te mau parau a Iesu e ia faaru'e i to'na mau mana'o, mārō'i, e te hinaaro?
Haʻamanaʻo, i te taime a faaue ai Iesu ia ore faahou e rave i te hara, Ona te satauroraa Eaha te tahi mau te niniiraa o te Varua Mo'a Aita â i tupu.
No reira, aita teie mau taata i fanau-faahou-hia, o ratou râ te mau mea hamanihia tahito e te mana to ratou no te parau e ‘aita’ ia hara e eiaha e hara faahou.
E mana atoa to outou no te ore e hara faahou. Te faaoti ra outou e rave i te hara aore ra eiaha e rave i te hara.
Na roto i te te ohipa faaora a Iesu Mesia, Ua hamanihia oe ma te mo'a e te parau-ti'a. I teie nei, ua faarirohia outou ei taata mo'a e te parau-ti'a, Ua piihia atoa outou ia ora i roto i te mo'araa e te parau-ti'a (2 Korinetia 5:21).
Te faaoraraahia na roto i te aroha noa e te raveraa i te mau ohipa a te Varua
E mea ti'a ia outou ia here i te Fatu, to outou Atua, ma to outou aau atoa, e a here i to taata tapiri mai ia oe iho na ma to aau atoa, e to oe feruriraa atoa (Mataio 22:37-40)
Aita outou e faaorahia na roto i te mau ohipa, na roto râ i te pī. Teie râ, e ere te auraa e ua fariihia outou ia tamau noa i te rave i te hara no te mea te vai ra i raro a'e i te aroha. No te mea mai te peu e ua pohe to outou tino i roto i te Mesia ia fanau-faahou-hia outou, nahea e ti'a ai ia outou ia rave i te mau ohipa a te tino?
Ia faaorahia outou e ia fanau-faahou-hia outou, E ite outou i te huru e te mau faahopearaa o te hara, o te hotu ïa o te pohe, e e riri outou i te hara, Oia. E riri outou i to outou oraraa tahito ei taata hara e eita outou e ho'i faahou i roto i te reira (A tai'o atoa: ‘E nehenehe ta outou e tape'a i te hara i raro a'e i te aroha?‘ e ‘Eaha ta tatou e rave nei?‘)
Ia haere 'oe here e to outou mafatu, ʻAnuanua, mana'o, e te puai o ta outou e here no te rave i To'na hinaaro. E horo'a outou i te taime no'na, e faaapî i to outou feruriraa na roto i te Parau a te Atua, e e faaohipa i Ta'na mau parau i roto i to outou oraraa, ia riro mai outou ei taata rave i te mau parau a te Atua e ia rave i te mau ohipa a te Varua. Eiaha e titauhia ia, te hinaaro râ oe e, no te mea ua hamanihia outou mai To'na hoho'a e te here nei outou i te Atua.
Ia parahi ana'e te Parau e te Varua Mo'a i roto ia outou, E pee outou i te Varua ma te haapa'o i te Parau. E haere outou ma te here, mau, e te ti'aturi-maitai-hia e te mau parau-ti'a, te raveraa i te hinaaro o te Metua, te faateiteiraa e te faahanahanaraa Ia'na.
“Ia riro ei miti no te fenua”





