Ia parau outou i teie mau parau, E tupu te reira, e mai te mea e, e pure outou i teie pure, e farii ïa outou i te reira. Ua riro te faaroo kerisetiano ei mea faufaa a'e no ni'a i te paraparauraa i te mau parau ti'a e te fariiraa i te Atua eiaha râ i te oraraa i te oraraa ti'a e te horo'araa i te Atua. Te hinaaro rahi nei te mau a'oraa e te mau buka no nia i te mau faanahoraa e te mau pure i papaihia no ǒ mai i te Atua ra, e ua ite maitai te feia poro e te feia papai buka i te reira. Teie râ, te auraa ra anei te faaroo kerisetiano i te paraparauraa i te mau parau ti'a aore ra i te oraraa i te oraraa ti'a?
Eita te natura ino o te tino e nehenehe e faaoaoa i te Atua
Na roto i te toparaa, ua ino te huaai o te taata, i reira te taata e fanauhia ' i e te hoê natura ino. E mea ino teie huru ino, e mea hara, e eita oia e auraro i te Ture a te Atua
E orure hau te taata i topa, a'au, tino fa'anatu, e te hinaaro ia'na iho, e eita ta ' na e nehenehe e faaoaoa i te Atua na roto i teie huru, ia ' na iho râ. No reira, e ti'a i te mau taata atoa ia Ta'na atu no roto mai i te Huaai o te Atua.
Ia fanau faahou ana'e te taata i te Huaai mo'a, E nehenehe ta ratou e faaoaoa i te Atua (a.o.. Roma 8:6-8).
Mai te mea e, e mea maitai e e mea mo'a te Huero, E riro te huru o te taata ei mea maitai e te mo'a, e e faatupu te taata i te hotu ti'a i roto i te oraraa e e faaoaoa i te Atua na roto i to'na oraraa.
O te hinaaro ïa o te Atua!
Te hinaaro nei te Atua i Ta'na mau tamarii, ua faati'ahia ratou na roto i te toto o Ta'na Tamaiti o Iesu Mesia e ua farii i To'na Varua Mo'a, E nehenehe noa te reira e ravehia na roto mai i te hoê aau haapa'o maitai e te hoê huru mo'a e te parau-ti'a no te ora i te hoê oraraa mo'a e te parau-ti'a; Te natura o te Atua.
Te hoê mafatu haapa'o maitai e te natura parau-ti'a vs Te hoê mafatu ino e te natura hara
Ua ite te Atua, ia faatupu te hoê aau haapa'o maitai, te hoê natura mo'a e te parau-ti'a i te hoê oraraa mo'a, te mau parau e te mau ohipa parau-ti'a. Te mau parau e te mau ohipa o te ore e faatumu i ni'a i te hinaaro o te tino, te hinaaro râ o te Varua, oia ho'i te hinaaro o te Atua.
E mea faufaa roa te mau parau ta outou e parau, tera râ, mai te peu e e E mea ino te mafatu e te ora nei te taata i roto i te ohipa ino, Eita te Atua e farii i te mau parau i parauhia, e eita te Atua e horo'a i te mana ia ratou.
A haamana'o na, Eita te Atua e horo'a ia ratou i te mana, te atua râ o teie nei ao, o vai te metua tane o te feia hara, Ua.
E rave rahi te taata e haamoe ra e te E mana noâ to te diabolo I nia i te fenuaohia. Tera râ,, ua rahi a'e te mana o Iesu Mesia i te ra'i e i ni'a i te fenua nei i to'na mana.
E nehenehe ta te taata e ma'iti i te hoê oraraa faaora i roto i te Mesia aore râ i te hoê oraraa hara i roto i te ao nei
E ti'a i te taata ia ma'iti ia faaorahia ratou i te mana o te diabolo e ia fanau-faahou-hia i roto i te Mesia na roto i te faaroo (Fa'a'afa'a, bapetizoraa, te fariiraa i te Varua Mo'a), e ei tamaiti na te Atua (E tano te reira no te tane e te vahine) e aore râ, ia vai noa ei tamarii na te diabolo na roto i te oraraa ma te faaroo ore i te Atua e te ino.
E nehenehe te mau tamarii a te Atua e te mau tamarii a te diabolo e faahiti i te hoê â mau parau faaroo e e pure i te hoê â mea, Te mau mana'o tauturu no te, te vai ra te hoê taa-ê-raa i rotopu i na mea e piti, o to raua ïa haereraa e te hotu i roto i to ratou oraraa.
E faatupu te hoê tumu raau maitai i te mau hua maitatai, e e faatupu te hoê tumu raau ino i te mau hua ino.
Eita te hoê tumu raau maitai e nehenehe e faatupu i te mau huaai ino, aita atoa te hoê tumu raau ino e faatupu i te mau huaai maitai (Mataio 7:16-20).
E ninii te Varua Mo'a i te here o te Atua i roto i te mafatu o te hamaniraa apî
Ahiri oe i riro mai ei hamaniraa apî, I muri iho, e niniihia te here o te Atua i roto i to outou aau na roto i te Varua Mo'a tei horo'ahia mai ia outou. E here outou i te Atua ma to outou aau atoa na roto i teie here, ʻAnuanua, mana'o, e te puai e to taata tapiri mai ia outou iho. (a.o.. Mataio 22:37-40; Mareko 12:29-31; Roma 5:5),
E hinaaro outou e ite ia Iesu e te Metua, ia paraparau i te Metua na roto i te Varua, e ia horo'a i te taime no te Parau.

No reira, e ha'api'i e te tai'oraa e te tuatapaparaa i te Bible, ia ite outou i te Atua e To'na hinaaro
Te Varua Mo'a ta outou i farii na roto mai i te Metua i roto i te Mesia, e haapii ia outou.
Na roto i te mana o te Varua Mo'a, e? ua tuu i nia i te taata ruhiruhia e mea ino ia au i te mau hinaaro haavare, e oomo i te ahu o te taata apî, tei hamanihia i muri a'e i te Atua i roto i te parau-ti'a e te mo'araa mau, e te faaapîhia i roto i te ite mai te au i te hoho'a o Ta'na tei hamani ia'na, e ia ora i muri a'e i te Varua ma te haapa'o i te Metua e i Ta'na Parau (Ephesia 4:17-31; Kolosa 3).
E nehenehe ta outou e faahiti i te mau parau atoa o tei haapiihia ia outou, e a arue e a haamori i te Fatu na roto i te mau himene, mai te mea râ e, aita outou e pee i te Varua, e ora ma te mo'a e te parau-ti'a, e aita outou e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, ia pee râ i te tino i roto i te ino e ia ora i roto i te hara, Eita te mau parau ta outou e parau e tae atu i te Atua, eita ïa e faaoaoa ia'na, e eita atoa e faufaa rahi.
Te ture o te anaanataeraa vs te ture o te Varua o te ora
Te haapii nei te ao nei ia outou ia faaohipa i te mau parau ti'a no te huti i te ara-maite-raa o te taata, no te huti i te mau mana'o o te taata, e no te faaûru ia ratou, no te rave aore ra no te farii i te hoê mea.
Te parau nei to te ao nei, mai te mea e, e faaohipa noa outou i te mau parau ti'a e e tamau noa i te faahiti i teie mau parau e ia feruri i te reira, E nehenehe ta outou e rave e e farii i te mau mea atoa ta outou e hinaaro. Papa, E nehenehe ta outou e faaite i te mau mea atoa na roto i te paraparauraa e te hi'opo'araa.
Teie râ, e ere te Atua i te Atua haavare, e eita te Atua e faahepohia e te mau parau.
Aita te Parau a te Atua e faatumu nei i nia i te faahitiraa i te mau parau ti'a e te pureraa i te mau pure ti'a, te tahi te aau peritomehia e te oraraa i te oraraa ti'a. Te hoê oraraa tei horo'a hope roa i te Atua.
Maoti i te faaroo i te mau parau a te taata, te hinaaro nei te Atua i te auraroraa e te haapa'oraa i Ta'na parau, o tei parau e, e Ta'na mau tamarii ratou, aita râ ratou e rave i ta'na e parau ra, e te ora i te hoê oraraa viivii i roto i te pouri mai te feia paieti ore (te mau tamarii o te diabolo).
Te faaite papû nei te Varua Mo'a i roto ia outou e, e tamarii outou na te Atua
Eita te mau parau ta outou e parau e faati'aturi ia outou e, e tamarii outou na te Atua. Tera râ, te faaite papû nei te Varua Mo'a i roto ia outou e, e tamarii outou na te Atua (Roma 8:14-17).
Eita te mau parau ta outou e parau e faaite rahi i te Basileia o te Atua, te Varua Mo'a râ i roto ia outou.
E i to ' na aniraahia e te mau Pharisea, i te taime e tae mai ai te Basileia o te Atua, Ua pahono mai oia ia ratou, ma te parau atu, Eita te Basileia o te Atua e tae mai na roto i te hi'opoaraa: Eita atoa ratou e parau, Hi'o i ô nei! Aore rā, hi'o i reira! Nō, fa'a'ōfa'i, tei roto ia outou te Basileia o te Atua (Luka 17:20-21)
Parau mau, e mea faufaa roa ia paraparau outou i te parau a te Atua, no te mea ho'i e, o te Parau te 'o'e a te Varua, e ia faaite papû outou no ni'a ia Iesu Mesia e ia poro i te Basileia o te Atua. Tera râ,, Eiaha te mau parau ta outou e parau ia faaohipahia ei ravea maere no te haapapû ia outou iho aore ra no te faaoaoa e no te faatupu i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to outou tino.
E mea ti'a ia vai to outou faaroo i ni'a i te Atua eiaha râ i ni'a i te parauraa i te mau parau ti'a aore ra te pureraa i te mau pure ti'a. (A tai'o atoa: Te hoê faaroo aravihi).
Te hoê oraraa parau-ti'a e te mo'a na roto i te haapa'oraa i te Atua e te haapa'oraa i ta'na mau faaueraa, E mauruuru te reira i te Atua.
Te haereraa o te hoê tamarii parau-ti'a a te Atua
Mai te mea e, te vai ra te Varua Mo'a ia outou, e te vai ra te Mesia i roto ia outou, E ora outou i te hoê oraraa mo'a. ta'na i te auraa, te hoê oraraa i roto i te Mesia, e; te, o tei horo'ahia i te Atua.
- E here outou i te Atua e e ti'aturi i Ta'na parau. No reira, Eiaha outou e amui atu i roto i te mau haapa'oraa etene, te mau philosophia, e ta'na mau haapiiraa e ta'na mau ohipa. (i.e. Te mau mana'o tauturu no te, fa'aa'a iā 'oe iho, fa'ahouhia, Reiki, Te mau rave'a rapaauraa ma'i, taputôraa tapone, e tē vai atura.)
- E mǎta'u outou i te Fatu, to outou Atua, e e ti'aturi, ta'ati'a, e a rave i Ta'na mau parau eiaha râ e pato'i, te miro, e te faaohiparaa hape i Ta'na mau parau no te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino, e te fariiraa i te hara
- E here outou i to outou taata tapiri, e no reira, eiaha outou e haavare e e faaite haavare
- E here outou i to outou taata tapiri, e no reira, eita outou e eiâ i te ohipa a vetahi ê, moni e Te mau tao'a
- E mea ti'a ia outou ia here i to outou hoa faaipoipo. No reira, Eiaha outou e haavare i to outou hoa faaipoipo, i te pae tino aore râ, i te pae mata (te mata'ita'iraa Haere, Te mau hoho'a teata e te mau hoho'a taatiraa, e tē vai atura.)
- E mea ti'a ia outou ia here i to outou hoa faaipoipo e no reira, ia faatura i to outou hoa faaipoipo
- E mea ti'a ia outou ia here i te Atua e to outou hoa faaipoipo. No reira, Eiaha outou e fa'ata'a a vai haapa'o noa râ i to oe iho hoa faaipoipo e tae roa'tu i te poheraa
- E here outou i te Atua e e mata'u Ia'na. No reira, Eiaha outou e rave i te mau mea faufau ore i mua i te Atua e eiaha e faatupu i te oto i ni'a i te Atua
Teie te tahi noa o te mau mea e rave rahi ta outou e rave e aita e rave, ia faataa ê ana'e outou i te ao nei e ia afa'ihia outou i roto i te Basileia o te Tamaiti, ia ore outou ia riro faahou ei tamarii na te diabolo, e ia ore outou ia arata'i faahou e ta'na parau (te mau haavare e faatupu i te pohe) e te varua o te ao nei, tera râ, e tamarii tatou na te Atua o te arata'ihia nei e Ta'na Parau (te parau mau e ora ra i roto) e To'na Varua Mo'a.
Mai te mea e, e here outou e e mata'u outou i te Fatu, to outou Atua, e rave ïa outou i To'na hinaaro
Mai te mea e, e mata'u outou i te Fatu te Atua e A here i te Atua ma to outou aau atoa, i muri iho e rave outou i To'na hinaaro. E haapa'o outou i Ta'na Parau e Ta'na Varua e e haapa'o i Ta'na mau faaueraa. Na roto i te vai - noa - raa o te Varua Mo'a, Ua papa'ihia te ture a te Atua i ni'a i to outou aau, e e rave outou i te hinaaro o te Atua. (a.o.. Jeremieh 31:33; Heberia 8:10; 10:16; 1 John 3:24).
O te haapa'o i ta'na mau faaueraa, e parahi oia i roto Ia'na, e Oia i roto ia'na
Ua papa'i o Ioane, e, o te haapa'o i ta'na mau faaueraa, e parahi oia i roto Ia'na, e Oia i roto ia'na. Na reira tatou e ite ai e, te parahi nei Oia i roto ia tatou, na roto i te Varua ta'na i horo'a mai ia tatou (1 John 3:24).
E parau-ti'a te feia e rave nei i te parau-ti'a, Noa'tu e, e mea parau-ti'a. Te feia o te ore e rave i te parau-ti'a, o te ore e here i to ratou taea'e, e rave râ i te hara, no te diabolo ïa ratou. Ua hara hoi te diabolo mai te haamataraa mai â (1 John 3:7-9).
Ua papa'i o Ioane, Ta'u mau tamarii rii, Eiaha tatou e here ma te parau, aita atoa na roto i te arero; na roto râ i te ohipa e te parau mau. (1 John 3:18)
E ere ta tatou mau parau, to tatou râ oraraa o te faaite papû e, e tamarii anei tatou na te Atua e te ti'aturi ra anei tatou i Ta'na Parau.
Te mau tapa'o e te mau ohipa maere o tei pee ia Iesu
Ua pee te mau tapa'o e te mau ohipa maere ia Iesu, eiaha no te mea ua parau Iesu i te mau parau ti'a, no te mea râ e Tamaiti haapa'o Oia e ua haere oia ma te parau-ti'a.
Ua ite o Iesu e vai oia, Ua haere Oia i roto i to'na mana e to'na mana. Ua ite Oia i te rahi e te mana o To'na Metua na roto i to'na haereraa e to'na oraraa.
Na roto i to'na haerea parau-ti'a e te mo'a no te haapa'o i te Metua, Ua faaroo te Metua i ta'na mau parau e ta'na mau pure e ua pahono i ta'na mau parau e ta'na mau pure. (a.o.. Roma 5:12-29; Philippines 2:5-11; Heberia 5:7-9).
O vai i te mau mahana o To'na tino, i muri a'e i to'na horo'araa i te mau pure e te mau aniraa ma te ta'i puai e te roimata ia'na tei nehenehe e faaora ia'na i te pohe, e ua faaroohia oia e ua mǎta'u Oia; Noa'tu e, e Tamaiti Oia, Ua ite râ Oia i te haapa'o na roto i te mau mea ta'na i faaruru; E mea ti'a roa, Ua riro mai oia ei Te taata papa'i no te faaoraraa mure ore ia ratou atoa e haapa'o Ia'na
Heberia 5:7-9
E faufaa rahi to te pure u'ana a te hoê taata parau-ti'a
Aita te Parau a te Atua e parau ra e e faufaa rahi to te mau parau tano o te pure a te hoê taata, tera râ, e faufaa rahi te pure u'ana a te hoê taata parau-ti'a.
Ua faaorahia outou na roto i te toto o Iesu, e te from taua faati'araa ra, ‘oe‘E ora vau i te hoê oraraa parau-ti'a ma te faahapa ore. (a.o.. 1 Korinetia 5:21; 6:11; Roma 3:24-26; 5:9; 8:1-4; Ephesia 1:7; 5:8-15; Kolosa 1:14; 1 Te mau mea 2:12; Iakobo 5:16; 1 John 1:6-7; 2 John 1:6).
Ua papa'i, Aita'a, mai te mea e, aita to tatou aau e faahapa ia tatou, i muri iho, e ti'aturi to tatou i te Atua. E te mau mea atoa ta tatou e ani, te farii nei tatou Ia'na, no te mea te haapa'o nei tatou i Ta'na mau faaueraa, e ia rave i te mau mea o ta'na e au a'e (1 John 3:21-22).
No reira, ia mo'a outou, no te mea e mea mo'a te Atua.
Eiaha e faatumu i ni'a i te faahitiraa i te mau parau ti'a, a faatumu râ i ni'a ia Iesu Mesia, te Parau ora, te Fatu e te taata faaoti o to tatou faaroo, e te raveraa i To'na hinaaro.
Mai te mea e, e auraro outou ia Iesu, O vai te Upoo o te Ekalesia, e te vai noa ra Ta'na mau parau i roto ia outou, e ', ia haapa'o outou i Ta'na mau parau, ia haapa'o i Ta'na mau faaueraa, ia paraparau e ia pure ia au i To'na hinaaro, E ani outou i te mea ta outou e hinaaro, e e ravehia te reira no outou.
Mai te mea e, e faaea outou i roto ia'u, e te vai noa ra ta'u mau parau i roto ia outou, E ui outou eaha ta outou e hinaaro, e e ravehia te reira no outou
John 15:7
'Ia riro ei miti no te fenua’




