Eaha te auraa o te parau e, e here outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho?

A tamau noa i te haere i te mau vahi atoa i te mau vahi atoa, E porohia te poroi o te here, i roto atoa i te ao nei e i roto atoa i te ekalesia. E mea ti'a ia outou ia here i te tahi atu mau taata, ia faatura ia ratou, e ia farii ia ratou mai to ratou huru. E here outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho, e ua faahitihia te tahi atu mau papa'iraa mo'a no ni'a i te here no roto mai i te Bible. Tera râ,, E rave rahi taime e iriti - ê - hia te mau Papai i roto i te hoê vahi, ia tano te reira i roto i te poroi o te here o te tau apî o te porohia ra i roto e rave rahi ekalesia. TE matahiti ' here, o te farii i te mau mea atoa, o te faaoromai e o te farii i te mau mea atoa. No te mea ho'i e, e here te Atua, e te parau ra te Bible, Ia here outou i to outou mau enemi e ia here i to outou taata tapiri mai ia outou iho, to'na auraa ra, eita e ti'a ia outou ia haava i to ratou haerea, Hōʻere, e to ratou huru oraraa, e ti'a râ ia outou ia faaoromai, te haapapu e te fariiraa i to ratou haerea, te mau ohipa e to ratou huru oraraa. Eiaha outou e faaô atu i roto i te oraraa o te taata, e ti'a râ ia outou ia vaiiho ia ratou ia vai noa ratou, no te mea ua hamani te Atua i te taata mai to ratou huru. E no te mea ho'i e, e feia hara te mau taata atoa e e vai noa â ratou ei feia hara, aita e taata tia roa. Teie râ, ia au i te Bible, eaha te auraa ia here i to oe taata tapiri mai ia oe iho te huru?

Ua riro te diabolo ei taata faata'i upaupa no te faaino i te mau parau a te Atua

E, Ua riro te diabolo ei taata faata'i upaupa mau no te faaino i te mau parau a te Atua e no te taui i te parau mau o te Atua ei haavare. Ua manuïa te diabolo i te faahema i te taata i te te faaapu no Edene e ua ti'aturi atoa oia e, e nehenehe ta'na e faahema ia Iesu.

John 14:10 Tei roto vau i te metua tane e te metua tane i roto ia'u i te mau parau ta'u e paraparau ra ia outou eiaha no'u iho, o te metua tane râ o tei parahi i roto ia'u

Tera râ, ua here Iesu i To'na Metua, ua ite oia i To'na Metua e To'na hinaaro, e aita oia i haapa'o i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino.

No reira, ua pau Iesu i te diabolo na roto i te mau parau a te Atua, na roto i te mau parau a te Atua i roto i te huru tano (A tai'o atoa: ‘E horo'a vau ia outou i te mau tao'a o te ao nei‘).

Te vahi pe'ape'a râ, aita e rave rahi te taata e pee ra ia Iesu’ tū'ā'āhuru, e rave rahi râ tei haavarehia e tei faahemahia e te diabolo e te ti'aturi nei i ta'na mau haavare, e tae noa'tu i te haavare e, e ti'a ia outou ia farii i te mau ohipa a te tino e te pouri, no te here i to outou taata tapiri.

Ia faaruru noa outou i te mau taata i ta ratou mau ohipa aore ra mau ohipa, o te pato'i nei i te hinaaro o te Atua,  e faaroo oioi outou i te mau parau haamori, Ia ore outou ia haava, ia here râ outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho ra.

E e rave rahi Kerisetiano o te haavarehia ra, o te mamû noa ra e o te hara ra, te mau haapa'oraa faaroo, te mau philosophia huru ê, e ta ratou mau peu, e (Ari) E fariihia e e fariihia te mau ohipa e e faarahi te reira i te tuhaa fenua o te pouri (A tai'o atoa: ‘Te tapo'i nei te pouri i te maramarama‘)

Ua monohia anei te faaueraa matamua e te piti o te faaueraafaaueraa?

Ua parau Iesu ia'na, Te here nei oe i te Fatu o to oe aau atoa, e te mau mea atoa, e te feruriraa atoa. Teie te faaueraa matamua e te rahi. E mai te piti o te mea mai te reira te huru, E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru. Ua faatumuhia te ture atoa e te mau peropheta i ni'a i teie na faaueraa e piti (Mataio 22:37-40)

Aita outou e faaroo ra i te hoê mea no ni'a i te faaueraa matamua 'E here oe i te Fatu, to Atua ma to aau atoa, ʻAnuanua, feruriraa e te puai’. Aita, Te faaroo noa ra outou ia ratou i te paraparauraa no ni'a i te piti o te ture ‘E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho ïa’ e te horo'araa i ta ratou iho auraa no te tino.

No reira, ua mono te piti o te ture ‘E here i to taata tapiri mai ia oe iho’ i te ture matamua ‘E here oe i te Fatu, to Atua ma to aau atoa, ʻAnuanua, feruriraa e te puai’

E ere i te mea huru ê, no te mea ho'i e, aita te Atua i riro faahou ei tumu no te oraraa o te mau taata e rave rahi e no te mau ekalesia e rave rahi, ua riro râ te taata ei tumu.

Te taata paari, e taata tino to'na, e huru o te diabolo to'na, e te arata'ihia ra oia e oia, Ua mono oia i te Atua e ua faariro oia ia ' na iho ei atua i roto i te ekalesia (A tai'o atoa: ‘Ua patoi te Atua i te mau ekalesia e rave rahi‘)

Ua monohia te here parau-ti'a o te Atua e te here taata o te ao nei

No te mea, a hi'o na ia'na o tei faaoromai i teie mau pato'iraa a te feia hara ia'na iho, ia ore outou ia rohirohi e ia hepohepo i roto i to outou mau feruriraa. Aita â outou i patoi i te toto, Te pato'i nei i ni'a i te hara. E ua haamoe outou i te oaoa o te paraparau ra ia outou mai te mau tamarii, Ta'u tamaiti, eiaha râ te Fatu, I te taime a tape'a ai oe Ia'na: No te mea e a'o te Fatu i te taata ta'na e here ra, e e papa'i oia i te mau tamaiti atoa ta'na e farii. Mai te mea e, e faaoromai outou i te faautuaraa, E ohipa te Atua ia outou mai ta'na mau tamarii; O vai hoi te tamaiti ta te metua tane e ore e a'o? Tera râ, mai te mea e, aita outou e farii i te ohipa, i hea te mau mea atoa, e i muri iho, e mau mea, e ere na tamaroa (Hebera 12:3-8)

Te here parau-ti'a o te Atua, Ua monohia te here huitaata o te ao nei, o te faaoromai e o te farii, o tei faaitehia i roto i Ta'na Parau, tai'o, e te faaitoito ra i te mau mea atoa o te patoi ra i te hinaaro o te Atua. Teie râ, e ere te here parau-ti'a o te Atua i te here haavare o te ao nei e aita to'na e taairaa e te huru o te taata (A tai'o atoa: ‘‘Eaha te here haavare‘ e ‘Ua fanau te hoê Iesu haavare i te mau kerisetiano haavarehō'ē). 

ta te Fatu e here nei i te mautene e te mau hoho'a

Ua riro te here o te ao nei ei here miimii e te faatumu nei te reira i ni'a i te tino, te faaoaoa e te parururaa i te tino, e te horo'araa i te tino i te mau mea ta'na e hinaaro e e hinaaro no te faatupu i te hinaaro, mārō'i, e te hinaaro o te tino.

Na teie here i te ao nei e horo'a i te diabolo e ta'na mau hoa i te ti'amâraa e e haapapû e, e ora noa te mau varua i roto i te pouri e i te pae hopea e mo'e ratou.

Ua riro te here i te Atua ei here pipiri ore o te haaati ra i te varua, te parururaa i te varua, e te raveraa i te mau faaueraa a Iesu Mesia; ia tupu te hinaaro o te Atua.

Aita te feia no te ao nei e te tino nei e faariro ra i te here i te Atua ei here mau, tera râ, te faariro nei ratou i te here i te Atua ei here ore, aio, ma te faaea ore, haavaraa, te iri, e te ino

Te tumu, no te mea ïa e te faaite nei te here o te Atua i te mau taata i ta ratou mau ohipa e te faaite papû nei e, e mea ino ta ratou mau ohipa, e te titau nei te reira i te taata ia tatarahapa, ia faaorahia te mau varua i te basileia o te pouri e ia faaorahia na roto i te mau faatitiaifaroraa e te mau faautuaraa (A tai'o atoa: ‘Ia oti ana'e i te faaherehere i te moni' e 'Ta te Fatu e here nei, E faautu'a oia e e hamani ino oiahō'ē).

E farii te here i te ao nei i te hara e e tape'a i te taata i roto i te faatîtîraa o te hara ia tamau noa ratou i te rave i te hara, tera râ, te haapa'o nei te here o te Atua i te hara e te titau nei i te taata ia tatarahapa e ia faaore i te hara, e te tura'i nei te reira i te nunaa ia haere i roto i te parau-ti'a.

Te here i te Atua

Ua ite tatou e, te here nei tatou i te mau tamarii a te Atua, ia here ana'e tatou i te Atua, e ia tape'a i Ta'na mau faaueraa. No te mea ho'i e, o te here ïa o te Atua, e ti'a ai ia tatou ia tape'a i To'na mau faaueraa: e To'na mau faaueraa, e ere ïa i te mea ino roa. (1 John 5:2-3).

mai te mea e,, A tape'a i ta'u mau faaueraa (John 14:15)

O Oia tei papa'i i to'u mau faaueraa, e te haapa'o nei ia ratou, o teie ïa e here nei au ia'u: e te here nei au ia'u no to'u Metua, E here au ia'na, e faaite ia'na iho ia'na (John 14:21)

John 15:9-10 mai te mea e, e tape'a outou i ta'u mau faaueraa i roto i to'u here

Ia fanau-faahou-hia outou i roto i te Mesia e ia parahi ana'e te Varua Mo'a i roto ia outou, e farii ïa outou i te natura o te Atua e te ture a te Atua, te parahi ra te ture o te Varua e To'na Basileia i roto ia outou. 

E mea ti'a ia outou ia here i te Atua hau atu i te mau mea atoa, no te mea ho'i e, o te reira te haamataraa o te ture a te Atua, e ua horo'a mai o Iesu ei faaueraa matamua o na faaueraa e piti o te faatupu i te ture taatoa (Exodo 20, Deuteronomi 6:5. Mataio 22:37, Mareko 12:30) 

Mai te mea e, e here outou i te Atua hau atu i te mau mea atoa, E auraro ana'e outou ia'na, e haapa'o i Ta'na mau faaueraa, e e haere i muri a'e i To'na hinaaro, Mai ia Iesu, tei haapa'o hope i to'na Metua e tei pee i to'na hinaaro, no To'na here i To'na Metua.

No roto mai i te here, ta outou e farii no te Atua, e nehenehe ta outou e pee i te Varua ma te here i to outou taata tapiri.

No roto mai i te tino, Eita ta outou e nehenehe e haere ma te here i to outou taata tapiri

No roto mai i te tino, Eita e ti'a ia haere ma te here i to outou taata tapiri, mai ta te Atua i opua, e haere râ outou i roto i te here o te ao nei, o te hoê ïa here miimii. 

No reira E mea titauhia ia Tō'o e ta'na mau ohipa, Ia pee outou i te Varua i roto i te here mau o te Atua e ia here i to outou taata tapiri mai ia outou iho ra, mai ta te Atua i opua.

No te mea te huru o te tino, no reira mai te mau ohipa atoa o te pouri, e mea miimii, a'au, Te mau mana'o tauturu no te, ta'ata'amu, aita e faaore i te hara, ohie, e te hinaaro nei oia e haavare, ha'ape'e, haavare, fa'ahiahia, te hinaaro i te tahi atu mau taata, rave i te faaturi, tā'ore'a Fa'aterehia, A riri, te riri e te rave i taua mau ohipa ino atoa ra o te patoi ra i te hinaaro o te Atua. No te mea na roto i te raveraa i teie mau mea, e faaamuhia te tino e e mauruuru.

Mai te mea e, e here outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho, E faatura outou i to outou metua tane e to outou metua vahine

Mai te mea e, e here outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho, E mea ti'a ia outou ia here i to outou mau metua, ia faatura ia raua, eiaha râ ia riri ia ratou, e ia haapa'o ia ratou, te huru o ta outou e hinaaro e rapaauhia.

Te hinaaro nei te tino e orure e e patoi ia ratou, tera râ, no te mea ua tuu outou i te tino i roto i te Mesia, Eiaha outou e orure hau e eiaha e pato'i ia ratou, vaitata'a, e/aore râ, a haere atu, ia parau ana'e ratou i te hoê mea o te ore e au i to outou hinaaro e/aore râ, ia a'o e ia faati'a ratou ia outou, no te mea ho'i e, e tuhaa te reira no te here i te Atua. Tera râ, e auraro outou ia ratou na roto i te faaturaraa e te haapa'oraa ia ratou.

Eiaha outou e parau ino no ni'a i to outou mau metua i muri ia raua e eiaha e faaore i te hara. Eiaha outou e vaiiho ia ratou i to ratou oraraa e aore râ, eiaha e haapa'o ia ratou, no te mea ua teimaha roa outou i ni'a ia outou iho e i to outou iho oraraa. Tera râ, e ti'a ia outou ia haapa'o e ia haapa'o ia ratou. 

Eiaha oe e taparahi

Ua faaorahia te taata apî i te pohe, eita oia e riro faahou ei melo o te pohe, e aita oia e tavini faahou ra. No reira, mai te mea e, ua riro mai outou ei taata apî, eita ïa outou e haapohe. No te mea ho'i e, ua here outou i te Atua hau atu i te mau mea atoa, e ua here outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho, e no reira, eita outou e hamani ino i te tahi atu taata, eita outou e rave i te ino, e no reira, eita outou e haapohe.

Eiaha outou e faaore i te ora o te tahi atu taata e eiaha e faahapa i te toto i nia ia outou. Te auraa atoa o te reira, Eiaha outou e faarue i te aiû aore ra e euthanasia. Eiaha outou e haapohe ia vetahi ê e eiaha atoa e haapohe ia outou iho (haapohe ia'na iho), no te mea eita te feia taparahi taata e fana'o i te Basileia o te Atua (a.o.. Tō'o'a 22:15)

E nehenehe te ao nei e faati'a i te hopea o te oraraa, oia ho'i, te haapoheraa i te ora o vetahi ê aore ra ia oe iho (haapoheraa ia'na iho), eita roa ' tu râ te Atua e faatia i te haapoheraa ia vetahi ê aore ra ia oe iho, no te mea ho'i e, aita te Atua i taui e te vai noa ra ta'na Parau e a muri noa'tu.

Eiaha oe e eiâ

Eiaha outou e eiâ mai te mea e, e here outou i to taata tapiri mai ia outou iho. E tapea oe i to oe rima i te mau tao'a a to taata tapiri. Eiaha outou e hinaaro i te mau tao'a a to taata tapiri, e no reira, eiaha e eiâ, a haavare e/aore ra a ani i te hoê mea i to taata tapiri e eiaha e faaho'i atu.

Teie râ, e mea ti'a ia outou ia parau-ti'a, ia haere ma te haapa'o maitai, e eiaha e haavare huna, Noa ' tu e aita e taata e hi'o ra, e noa ' tu e mea rahi te moni a te taata aore ra te taiete ta outou e eiâ ra. Te vai ra te hoê, O vai te hi'o nei e te ite nei i te mau mea atoa, e aita hoê a'e mea huna no'na.

Eiaha oe e haavare

Ihea outou e here ai i to outou taata tapiri mai ia outou iho te huru o te Atua, e parau ana'e oe i te parau mau, e eiaha e haavare i to taata tapiri e e haavare i to taata tapiri.

E taata haavare te diabolo e te metua tane o te te feia hara, e feia haavare atoa ratou. Te hinaaro nei te tino ia haavare e ia haavare ia vetahi ê. E faaohipa te tino i te haavare, e tae noa'tu i te mau haavare iti uouo, ei tapo'iraa, te hoê tapo'iraa, no te paruru ia tatou iho e/aore râ, no te rave i te hoê mea.

Kolosa 3:9 Eiaha e haavare te tahi i te tahi no te mea ua faarue outou i te taata tahito e ta ' na mau ohipa

Teie râ, e ere te Atua i te haavare. Te parau nei te Atua i te parau mau. No reira, e nehenehe te Atua e tiaturihia, e e tiaturihia, e te mau taata atoa, E parau te feia tei fanauhia na'na i te parau mau, e ti'aturihia, e e haere ma te haapa'o maitai.

Mai te mea e, ua fanau-faahou-hia outou i roto ia Iesu Mesia e te vai ra te Varua Mo'a i roto ia outou, E parahi te Varua o te parau mau i roto ia outou, e e parau outou i te parau mau. 

Eiaha outou e haavare, e haavare i te tahi atu mau taata, e e rave i te mau fafauraa haavare na roto i ta outou mau parau, mai ta outou i rave hou a fanau faahou ai outou, i te taime a riro ai te diabolo ei metua tane, e a haere ai outou i roto i te pouri.

Mai te mea e, e tamau noa outou i te haavare, ia ore te Varua Mo'a ia farerei ia outou, e tia ia outou ia ui atu ia outou iho, te vai ra anei te Varua Mo'a i roto ia outou, e aore râ, te vai ra anei te tahi atu varua i roto ia outou o te tura'i ia outou ia haavare noa (A tai'o atoa: ‘E ti'a mai te mau hiro'a tumu atoa i roto i te Mesia‘).

Eiaha oe e rave i te faaturi

Ia parahi ana'e te Varua Mo'a i roto ia outou ia ite ana'e outou i te natura o te Atua, Eiaha outou e haavare i to outou hoa faaipoipo e eiaha e rave i te faaturi e te tahi atu taata, E ere anei te reira to outou hoa faaipoipo. No te mea hoê â outou e to outou hoa faaipoipo e aita outou e hinaaro e hamani ino i to outou hoa faaipoipo na roto i te haavareraa ia ' na, no te mea te here ra outou i to outou hoa faaipoipo mai ia outou iho.

Mai te mea e, e rave outou i te faaturi, te faaite ra te reira e, aita to outou tino i faasataurohia i roto i te Mesia, tera râ, e faatere to outou tino ei arii i roto i to outou oraraa eiaha râ te Varua.

Te hoê tamaiti fanau-faahou-hia a te Atua, Te haere nei ratou i muri a'e i te Varua, Eiaha e rave i te faaturi. Eita roa'tu te hoê tamaiti a te Atua e feruri i te (Te viivii ore i te pae no te) te hinaaro i te tahi atu taata, Eiaha râ e tuu i to ' na tiaraa matahiapo e to ' na ora mure ore i nia i te reni no te haamaha i to ' na mau hinaaro e to ' na mau hinaaro tino.

E rave rahi atoa, o tei tuu i to ratou ora mure ore i ni'a i te reni, no te mau oaoaraa o te tino e no te haamaha i ta ratou mau hinaaro e te mau hinaaro tino no te hoê tau noa. Mai ia Esau, o tei hoo atu i to ' na tiaraa matahiapo ia Iakoba no te haamaha i to ' na mau hinaaro e to ' na mau hinaaro tino. Teie râ, te riri nei te Atua i teie haerea, ta'na i faaite mai ia tatou na roto i ta'na Parau (Malachi 1:3, Roma 9:10-13 (A tai'o atoa: ‘E nehenehe outou e patoi i te faahemaraa?))

Aita oe e haamanii i te hoê vahine faaturi

Ua haamau te Atua i te mau fafauraa, i raro a'e i te fafauraa o te faaipoiporaa. Ua riro te fafauraa o te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine ei fafauraa mo'a ia au i To'na hinaaro.

Ia faaoti ana'e te hoê tane e te hoê vahine ia faaipoipo e ia tomo i roto i te fafauraa o te faaipoiporaa, e riro mai te tane e te vahine ei tino hoê. Aita ratou e piti faahou, hoê râ. Ua tahoê ratou te tahi e te tahi e e ora ratou i roto i teie fafauraa mo'a i te toea o to ratou oraraa e tae roa'tu i te (mā'ea'ea) e faaatea ê te pohe ia ratou.

Te haere nei te diabolo e te raiona e te imi ra o vai te haamou 1 Peter 5:8

Te riri nei te diabolo i te Atua e te mau mea atoa ta te Atua i hamani e i haamau, e tae noa'tu i te fafauraa o te faaipoiporaa. No reira, te rave nei te diabolo i te mau mea atoa ta'na e nehenehe e rave no te faaino i te faaipoiporaa e no te haamou i te fafauraa o te faaipoiporaa.

E mai te peu e e hi'o tatou i nia ia tatou, e nehenehe tatou e faaoti, ua manuïa rahi ta'na misioni.

Nafea te diabolo i manuïa ' i? Ua manuïa rahi te diabolo, no te mea e rave rahi taata, o te parau nei e, e mau Kerisetiano ratou, aita ratou i fanau-faahou-hia mau, e feia tino to ratou, e te vai ra to ratou te feruriraa o te ao nei.

Eiaha ratou e faaru'e i to ratou tino e to'na mau mana'o atoa, Te mau nota, e te mau hinaaro, no te etaeta râ o to ratou aau, te haapa'o nei ratou i te hinaaro, Te mau mana'o, Te mau nota, e te mau hinaaro o to ratou tino.

No reira, e rave rahi taata, ua faataa - ê - hia ratou e ua ofati ratou i te fafauraa faaipoiporaa o tei mo'a i mua i te Atua.

E rave rahi o te mana'o e o te mana'o nei e eita te Atua e tâu'a, e ua ite te Atua i te huru tupuraa e e faataa ê te taata i te faaipoiporaa, e e farii te Atua i te faataaraa. Teie râ, teie mau taata, Te feia e feruri mai teie te huru, aita ratou i ite i te Parau e aita to ratou te Varua o te Atua, te hoê râ varua haavare o te ao nei. No te mea eita roa ' tu te Atua e farii i te faataaraa no te haamaha i te hinaaro, te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino. Te riri nei te Atua i te faataaraa (Malachi 2:15-16)

Mai ta te Metua e faaite ra i roto i ta'na Parau, Ua maramarama atoa Iesu, Hoê noa tumu i to ' na paraparauraa i te mau Pharisea no nia i te faaturi, i reira te taata e farii ai i te faataa i te faaipoiporaa, oia hoi te faaturi. Teie râ, te hoê taata, o tei here mau i to ' na taata tapiri mai ia ' na iho, Eiaha e rave i te faaturi (Mataio 5:31-32; 19:3-9, Mareko 10:2-12).

Mai te mea e, e here outou i te Atua hau atu i te mau mea atoa, E vai noa outou i ni'a ia'na e e haapa'o i ta'na Parau, e eita outou e faaturi. Mai te mea e, e here outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho, no roto mai i to outou here no te Atua, eita ïa outou e faataa i te faaipoiporaa, e here râ outou i to outou hoa faaipoipo mai ta outou e here ra i te Atua.

E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru

Eiaha e aufau i te hoê mea, ia here râ te tahi i te tahi: no te mea, o tei here i te tahi atu, ua faaoti ïa oia i te ture. No te reira, Aita oe e haamanii i te hoê vahine faaturi, Eiaha oe e taparahi, Eiaha oe e eiâ, Eiaha oe e faaite haavare, Eiaha oe e hinaaro; e mai te mea e, te vai ra te tahi atu faaueraa, ua faataa-poto-hia te reira i roto i teie parau, Peneia'e, E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru. Eiaha te here e rave i te ino i to ' na taata tapiri: no reira, o te here te faatupuraa o te ture (Roma 13:8-10)

Ia here ana'e outou i te Atua hau atu i te mau mea atoa e to outou taata tapiri mai ia outou iho, E rave outou i te tahi atu mau taata mai ta outou e hinaaro ia rave ia outou. 

E ere te reira i te auraa, ia faaru'e outou i te ao nei, ia faaoromai e ia farii i te mau huru haere'a atoa, te ino, te mau ohipa a te pouri (hara), te mau haapa'oraa faaroo e te mau philosophia huru ê, e ta ' na mau peu tumu e (Ari) Te mau ohipa (A tai'o atoa: Te faatura rahi a'e i te mau taata e te tahi atu mau atua i te Atua Mana Hope). 

O te haapa'o i ta'na parau i roto ia'na, ua haamaitaihia ïa to'na here i te Atua 1 John 2:5

E ere te auraa e e hi'opoa outou i te mau mea, ta te Atua e faariro ra ei mea ino, mai te maitai, e a feruri i te mau mea, ta te Atua e mana'o nei e, e mea maitai, Ei; ino. 

E ere te auraa e, e pee outou i te tino i roto i te hoê here miimii o te ore e here i te Atua hau atu i te mau mea atoa maori râ ia'na iho, e o te ore e here i to'na taata tapiri, te here nei râ ia'na iho e te hinaaro noa ra e rave i taua mau mea ra, ia au i to'na hinaaro, te mau mea e au ia'na e e haamauruuru ia'na, e te tamau noa i te rave i te mau ohipa a te tino.

Mai te mea e, te here ra outou i to outou taata tapiri mai ia outou iho, eita outou e hinaaro ia tupu te hoê mea ino i ni'a ia ratou.

Aita outou e hinaaro ia mauiui ratou e ia ora i roto i te faatîtîraa a te diabolo i roto i te basileia o te pouri. Eita oe e hinaaro i to oe taata tapiri ia tomo i roto i te hade e ia tairihia oia i te pae hopea i roto i te roto auahi mure ore, te hinaaro râ oe ia faaorahia to taata tapiri e ia tatarahapa oia i te Atua na roto ia Iesu Mesia e ia farii i te ora mure ore, mai ia outou atoa. 

Na reira, e poro outou i te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia, o te titau i te nunaa ia Fa'a'afa'a e te iritiraa i te hara. E parau outou i te parau mau, Noa ' tu eaha te mana'o o te taata no nia ia outou e noa ' tu te hamani - ino - raa, ia faaorahia te varua e rave rahi e na roto i te a'oraa, māra'a, e e vai noa te faautuaraa. 

Aita te here i te Atua e arataihia ra e te mau mana'o e te mau mana'o hohonu, na roto râ i te mau parau a te Atua.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.