Ei hi'o 4:21, Ua parau Iesu i te vahine Samaria parau-ti'a, Te haamoriraa 'oe ia outou eiaha e ite e. E faaohipa - noa - hia â teie mau parau a Iesu. E rave rahi mau Kerisetiano e haere ra i te fare pureraa no te haamori, aita ratou i ite e, o vai ratou mau. Ua ite outou e, o vai te haamoriraa? Eaha te auraa o te parau a Iesu ‘Te haamori nei outou, aita râ outou i ite eaha,’ Ia au i te Bible, eaha te auraa ia haamori i te Atua, e eaha te haapapuraa o te reira i roto i to outou oraraa?
Te aamu no ni'a ia Iesu e te vahine Samaria faaturi i piha'i iho i te apoo pape
Ei hi'o 4 te tai'o nei tatou i te aamu no ni'a ia Iesu e te vahine Samaria faaturi i te apoo pape a Iakoba. I muri a'e i to Iesu faarueraa ia Iudea, no te te mau Pharisea, e ua haere atura oia na Samaria e tae atu i Galilea, ua tapea ratou i Sychar (te hoê oire no Samaria).

Ua haere te mau pǐpǐ i te oire no te hoo mai i te maa. E Iesu, O vai tei rohirohi i to'na tere, ua parahi i pihai iho i te pu a Iakoba.
A parahi ai Iesu i pihai iho i te puna a Iakoba, Ua haere mai te hoê vahine no Samaria no te huti i te pape i roto i te puna.
Ua parau Iesu i te vahine no Samaria, A horo'a mai ia'u ia inu.
Teie râ, aita i horoa ia Iesu i te inu, ua ui atu oia ia'na no te aha, ei ati Iuda, Ua ani atu ia'na ia inu, ei vahine no Samaria? No te mea hoi e aita te mau ati Iuda i taairaa e te mau Samaria.
Ua pahono Iesu ia'na, ahiri oia i ite i te horo'araa a te Atua e o vai Oia, ua ani te reira ia'na ia horo'a ia'na i te hoê inu, e ua ani oia ia'na, e ua horo'a Oia ia'na te pape ora.
Aita te vahine no Samaria i taa i te mau parau a Iesu
Aita te vahine no Samaria i taa i te mau parau a Iesu. Ua ui atu oia ia Iesu, No hea mai Oia i taua pape ora ra, no te mea ho'i e, aita ta'na e mea no te utu i te pape, e e mea hohonu te pu?
Ua ui atoa oia ia Iesu e mea rahi a'e anei oia i to ratou metua tane ia Iakoba, Na'na i horo'a ia ratou i te apoo pape, e ua inu oia, ta'na mau tamarii, e ta'na mau animala.
O te inu i te pape ora, eita ïa e pohe faahou i te po'i
Ua pahono Iesu i te vahine, e pohe faahou te feia atoa o te inu i teie pape i te po'i. Teie râ, o te inu i te pape ta Iesu i horoa ia ' na, eita roa ' tu oia e pohe faahou i te pohe.
Te pape ora ta Iesu e horo'a, e riro mai te reira ei puna pape e tahe ra i roto i te ora mure ore.
Ua hinaaro te vahine no Samaria e inu i teie pape ora ta Iesu i faahiti.
Ua ani oia ia Iesu ia horo'a ia'na i teie pape, ia ore oia ia pohe i te pape aore ra ia haere atu i te pu a Iakoba no te huti i te pape.
Ua faaue Iesu i te vahine no Samaria ia haere e pii i ta ' na tane faaipoipo e ia ho'i faahou mai ia ' na.
Ua pahono mai te vahine ia Iesu, aita ta ' na tane faaipoipo.
Ua parau Iesu i taua vahine ra, ua tano oia i to ' na parauraa e aita ta ' na tane faaipoipo, no te mea e pae tane ta ' na. E e ere te taata ta ' na i fana'o i teie nei i ta ' na tane faaipoipo.
Aita outou i ite, O vai ta outou e haamori ra
Ua parau taua vahine ra e ua ite oia e e peropheta o Iesu. Ua parau faahou oia e ua haamori to ratou mau metua tane i nia i teie mou'a, e te parau ra te mau ati Iuda e o Ierusalema te vahi e tia ai i te taata ia haamori. Ua pahono Iesu:
Vahine, A ti'aturi ia'u, ua tae mai te hora, ia ore ana'e outou ia haere i ni'a i teie mou'a, aita atoa i Ierusalema, a haamori i te Metua. Te haamori nei outou i te mea ta outou i ore i ite e: ua ite tatou eaha ta tatou e haamori ra: no te mea ho'i e, no ǒ mai te ati Iuda i te faaoraraa. Tera râ, e tae mai te hora, e i teie nei, ia haamori ana'e te feia haamori mau i te Metua ma te varua e ma te parau mau: no te mea te imi nei te Metua i te feia mai ia haamori Ia'na. Ua riro te Atua ei Varua: e e ti'a i te feia e haamori ia'na ia haamori ia'na na roto i te varua e te parau mau
John 4:21-24
Ua pahono mai te vahine e ua ite oia e te Mesia, o tei piihia te Mesia, Te haere mai nei oia, e ia haere mai Oia, e faaite Oia ia ratou i te mau mea atoa. Ua parau atu Iesu ia'na, e o Oia, o tei paraparau ia'na.
Ua faaroo teie vahine i te mau parau a Iesu e ua faaite papû Ia'na
Ua faaroo teie vahine i te mau parau a Iesu e ua haere atura i te oire no te faaite papû Ia'na. E rave rahi feia Samaria tei tiaturi i te parau a teie vahine, Ua faaite papû o Iesu ia'na i te mau mea atoa ta'na i rave e ua uiui oia e, o Oia mau anei te Mesia. Ua haere atu ratou i rapae i te oire ia Iesu.
Ua tamau noa te mau Samaria i te ani ia Iesu ia parahi i pihai iho ia ratou. Ua farii Iesu i ta ratou aniraa e ua faaea oia i roto i te oire e piti mahana. I taua mau mahana ra, e rave rahi atu â taata tei ti'aturi no Ta'na mau parau.
Ua ite te mau taata no Samaria na roto i ta'na mau parau e, o Iesu mau te Faaora o te ao nei (John 4).
Ua faatupu te mau parau a Iesu e te heheuraa o te parau mau i te tauiraa i roto i te faaroo o te mau Samaria
Ua faatupu te mau parau a Iesu i te hoê tauiraa i roto i te faaroo o te mau Samaria. Ua riro Iesu ei hoho'a no te Atua e ua faaite mai oia i te Metua na roto i ta'na parau (te Atua o te Atua), te parau mau, O Iesu te Mesia, e te haamoriraa mau i te Atua.
Ua mana'o te mau taata no Samaria e, ua mǎta'u ratou i te Fatu te Atua e ua haamori ratou Ia'na. Tera râ,, Ua parau Iesu i te vahine no Samaria e aita oia i ite e vai ta ' na e haamori ra.
Eaha te haapapuraa e aita te vahine no Samaria i ite e vai ta ' na e haamori ra? Eaha te tumu i ore ai oia i ite e vai ta ' na e haamori ra?
No te pahono i teie uiraa, E ti'a ia tatou ia hi'o i te nunaa no Samaria e to ratou tumu, tā'u, te faaroo e te taairaa e te mau ati Iuda.
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te taairaa i rotopu i te mau ati Iuda e te mau Samaria?
Te mau tamarii a Iseraela, o te mau opu ahuru ma piti ïa o Iseraela. Ua faaora te Atua ia ratou i te mana o Pharao e ua arata'i ia ratou na roto i te medebara e tae atu i te fenua fafauhia. Ua fanauhia te mau tamarii atoa a Iseraela i raro a'e i te Ture a Mosesa e ua ora ratou i raro a'e i te Ture, e ua peritomehia te mau tane i te va'uraa o te mahana (a.o.. i 17:9-14; Exodo 3:8-10; 20; Ture 18:2-5; Te mau Haava 6:8-10).
Ua faaite mai te Ture a Mosesa e te mau peropheta i te Atua o Iseraela i te nunaa e te mau mea e ore e itehia ra To'na hinaaro e to'na mau e'a ua matauhia ia ratou.
Ua riro te Ture ei orometua haapii i te fare haapiiraa e ua paruru oia i te nunaa o te Atua e tae roa ' tu i te taeraa mai o te Mesia (Galatia 3:23-24).
Te arairaa i te huaai o Iakoba ia ore ia viivii
Te hoê o te mau ture a te Atua, o te faaipoiporaa ïa e te opaniraa i te huaai mo'a o Iakoba ia anoihia i te huaai ino o te mau Etene.
Aita te hoê tane ati Iuda i fariihia ia faaipoipo i te hoê vahine etene, e aita atoa te hoê vahine ati Iuda i fariihia ia faaipoipo i te hoê taata etene. E mea ti'a ia vai mo'a noa te huero (a.o.. Deuteronomi 7:1-4; Ezra 10:3; Nehemiahah 13:23-30).
Tera râ,, ua ino roa te mau ohipa i te tau o te faatîtîraa no Asura.
Te huaai o te mau ati Iseraela, o tei vaiihohia i muri i te tuhaa fenua no Samaria, Aita oia i vai mo'a. Te mau ati Iseraela, o tei faaea i muri, Aita ratou i haapa'o i te ture a Mosesa e aita ratou i tape'a i te parau e te mau faaueraa a te Atua. Maoti râ, Ua orure hau ratou e ua hara ratou i te Fatu.
Ua pee ratou i to ratou iho e'a, ua amui atu i te feia faatere etene no Samaria, e ua faaipoipo ia ratou. Nafea te feia faatere etene i te taeraa mai i Samaria?
Te haruraa i te fenua Asiria ia Iseraela
I muri a'e i to te arii no Asura haruraa ia Iseraela (no te mea ua hara ratou i te Fatu, to ratou Atua, e ua rave ratou i te mau ohipa huna o te patoi ra i te hinaaro o te Atua e o tei tavini i te mau idolo), Iseraela (hoê ahuru opu o Iseraela) Ua afaihia ' tu oia i te tahi atu mau vahi o te hau emepera Asura e ua afaihia i te faatîtîraa. E mea iti roa te mau ati Iseraela (te feia veve iho â râ) ua vaiihohia ratou i muri.
Ua faaî te arii no Asura i te fenua no Samaria i te mau etene no te tahi atu mau nunaa i haruhia (Babulonia, कुठाह, Ava Hamath, e Separavaima) ua tuu atura ia ratou i roto i te mau oire no Samaria, e ua parahi i roto i taua mau oire ra.
Tera râ, no te mea ho'i e, aita ratou i mǎta'u i te Fatu, te Atua o te fenua, e aita ratou i ite i te huru (Fa'a'itira'a), ua tono te Atua o te fenua i te mau raiona i rotopu ia ratou e ua haapohe ia ratou.
I to ratou faaiteraa i teie parau i te arii no Asura, ua faaue oia ia ratou ia amo i te hoê o te mau tahu'a e ia vaiiho ia'na ia parahi i reira e ia haapii i te nunaa i te peu o te Atua o te fenua.
E ua haere mai te hoê tahu'a no Samaria e ua parahi i Betela e ua haapii oia i te taata nahea ia mata'u i te Fatu.
Tera râ,, Te hamani noa ra â te mau nunaa atoa i to ratou iho mau atua e te tuu ra i te reira i roto i te mau fare (te mau vahi mo'a) o te mau vahi teitei, ta te mau Samaria i rave, te mau nunaa atoa i roto i to ratou mau oire ta ratou i parahi.
Ua mǎta'u te taata i te Fatu, ua tavini râ ratou i to ratou iho mau atua
Ua mata'u ratou i te Fatu, ua tavini atoa râ ratou i to ratou iho mau atua mai te au i te peu o te nunaa ta ratou i afai - ê - hia. No reira, Aita ratou i mǎta'u mau i te Fatu, no te mea ho'i e, aita ratou i haapa'o i te parau a te Fatu e aita ratou i haapa'o i Ta'na mau faaueraa, Ture, te mau oro'a e te ture, ta te Fatu i faaue i te mau tamarii a Iakoba, ta'na i pii ia Iseraela e ua faaau i te hoê fafauraa.
Noa'tu e, ua parau te Fatu e ua faaara ia ratou, Aita ratou i faaroo i te te reo o te Atua. Ua faatupu ratou i to ratou iho faaroo, o tei horo'a ia ratou i te hoê parururaa hape (o.a. 2 Te mau Kingi 17; 18)
O vai te mau Samaria?
Ua riro te mau Samaria ei huaai o te mau ati Iseraela, o tei vaiihohia i muri i Samaria, e te feia faatere etene, o tei ora i roto i te mau oire no Samaria. Na roto i te anoiraa i te huero, ua faariro te mau ati Iuda i te mau Samaria ei feia viivii.
Ua amui atu ratou i te mau Etene, e noa'tu e, ua mǎta'u ratou i te Fatu te Atua (Iehova), ua tavini ratou i to ratou iho mau atua.
Te patu nei te mau Samaria i ta ratou iho hiero i ni'a i te mou'a no Gerizima
I to te arii no Peresia fariiraa ia Nehemia ia ho'i i Ierusalema i Iuda no te patu faahou i te hiero, aita te mau Samaria i fariihia ia tauturu. No te mea hoi e mea viivii to ratou mau rima (a.o.. Nehemiahah 2:19-20).
Ei faahopearaa, Ua patu te mau Samaria i ta ratou iho hiero i ni'a i te mou'a no Gerizima (te mou'a o te haamaitairaa).
Te tane-apî a Horonite Sanebalata (e tahu'a oia, tera râ, ua faaruehia oia i roto i te hiero (ha'api'iraa) i Ierusalema), ua riro mai oia ei tahu'a no te hiero.
Te faaroo e te haapiiraa hape a te mau Samaria
Noa ' tu e ua farii te mau Samaria i te Pentateuch, ua atea to ratou faaroo e to ratou haapiiraa i te faaroo mau e te haapiiraa tumu a te mau ati Iuda. Te tumu o te reira, o te mana ïa e te anoiraa o te mau nunaa etene, to ratou faaroo etene e to ratou mau peu haamoriraa idolo. Na roto i te tauiraa e te faarahiraa i te mau mea, aita te faaroo e ta'na haapiiraa i mâ faahou, e ua haafifi te haavare i te parau mau.
E mea na reira ïa, na roto i te faaûruraa a te taata e te haamoriraa idolo, Ua ino roa te haapiiraa mo'a a te Atua, o tei itehia i roto i te feia viivii e te ino (Ti'aturi) te oraraa o te mau Samaria.
Noa ' tu te peritomeraa i te tino e te mau tusia, Aita te nunaa i rave i te hinaaro o te Atua.
Aita ratou i haapa'o i Ta'na parau, aita ratou i haere i ni'a i Ta'na mau faaueraa e Ta'na mau e'a, ma te haapa'o noa i te mau peu faaroo no te faaoaoa i te Fatu.
Ua rave ratou i to ratou iho hinaaro e ua pato'i te Atua na roto i te oraraa ia au i te tino i roto i te haavare, mai teie vahine no Samaria.
Ua ite te vahine no Samaria no ni'a i te Atua, aita râ oia i rave i To'na hinaaro
Ua ite teie vahine no Samaria no nia i te Atua no Iseraela e ua ite oia na roto i te peu tumu e vai to ratou metua tane ia Iakoba. Ua ite atoa oia no ni'a i te te taeraa mai o te Mesia. Teie râ, aita taua ite ra atoa ra i maere e aita e auraa i roto i to ' na oraraa. Aita oia i ite i te hoê mea, e ua haere oia i roto i te pouri.
Ua mana'o oia e, ua ti'aturi oia, ua ite oia i te Atua, e ua haamori oia Ia'na, tera râ, ua faaite to ' na oraraa i te taa-ê-raa. No te mea, noa'tu e, ua faaite oia i te Fatu na roto i to'na vaha e ua paraparau oia no ni'a i te mau metua o te nunaa Iseraela, ua rave te vahine i te mau mea o te patoi ra i te hinaaro o te Atua (Ta'na mau faaueraa).
Aita te mata'u i te Fatu i roto i te oraraa o teie vahine, Ua rave râ oia i to'na iho hinaaro e ua ora oia ia au i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to'na tino.
Ua ite Iesu i te reira. Ua ite Iesu na roto i te Varua e, e rave rahi taairaa ta te vahine no Samaria e te mau tane, e ua taa ê oia e pae tane. E i teie nei atoa, aita te vahine Samaria i faaipoipohia, ua ora râ oia e te hoê taata e ere to ' na hoa faaipoipo. (A tai'o atoa: Eaha ta te Bible e parau no nia i te oraraa amui?).
Ua ite teie vahine no nia i te Atua o te fenua Iseraela e ua paraparau oia ia Iesu no nia i to ratou mau metua tane e to ratou haamoriraa, aita râ oia i ite e vai ta ' na e haamori ra.
E taata pae varua o Iesu e ua ite oia i te mau ohipa a te vahine faaturi e ua faaruru oia ia ' na i to ' na oraraa hara. Ua parau Iesu i taua vahine ra e aita oia i ite e vai ta ' na e haamori ra.
Te haamori nei outou i te mea ta outou i ore i ite
Ua ite Iesu e mai te peu e e (e te mau Samaria) ua ite mau ratou i te Atua no Iseraela, ua mǎta'u e ua haamori ratou Ia'na, Eiaha oia e ora i roto i te hara e e pae tane, e eita oia e ora noa i roto i te hara e te hoê tane.
Ahiri oia i ite i te Atua, ua mǎta'u Ia'na e ua haamori Ia'na, I muri iho, ua rave oia i te hoê faaotiraa ia auraro i te Atua no Iseraela e ia rave i To'na hinaaro na roto i te haapa'oraa i Ta'na parau e te haereraa i roto i Ta'na mau faaueraa.
Eita te vahine no Samaria e ora e ono tane, tera râ, ua ma'iti oia i te hoê tane e ua haapa'o noa oia i ta'na hoa faaipoipo e i te fafauraa o te faaipoiporaa.
Te mata'u ra te reira i te Fatu: tera râ, e mea huru ê roa oia i to ' na mau huru no te faataa ia ' na
Tau 14:2
Eita te mau mana'o e nehenehe e tiaturihia e e tauturu ino
E ere te mau mana'o i te mea ti'aturihia e e haere ê atu. Eita ta outou e nehenehe e patu i ni'a i te mau mana'o, no te mea ho'i e, aita ratou e ti'aturihia. Te feia e rave nei i te mau faaotiraa ia au i te mau mana'o, e ti'aturi nei e e patu i ni'a i te mau mana'o, E haavarehia. No te mea eita te mau mana'o e arata'i i te parau-ti'a e te ra'i, i te hara râ e te po auahi.
Eita te mau faaipoiporaa e patuhia i nia i te mau mana'o e vai noa. Eaha ta outou e rave no te mea e taui te mau mana'o i te hoê taime?
No reira, e rave rahi mau faaipoiporaa e hope i te te hoê faataaraa, no te mea ho'i e, te feia e parau nei e, e mau Kerisetiano ratou, e feia tino ïa ratou e te rave nei ratou i te hoê fafauraa faaipoiporaa na roto mai i to ratou tino eiaha râ na roto i te Varua no te haapa'o i te Parau a te Atua ia au i To'na hinaaro.
Ia tupu ana'e te mau fifi e te mau fifi e aore râ, ia tupu ana'e te hoê mea o te ore e au i te hinaaro o te tahi atu taata, e aore râ, ia mana'o ana'e te hoê o ratou no te tahi atu taata, Mea ohie roa na ratou ia ofati i ta raua fafauraa faaipoiporaa e ia tamau noa i to ratou oraraa e ia faahiti faahou i te ohipa na mua ' tu.
E rave ratou i te reira a faaite ai ratou i te Atua e ia Iesu na roto i to ratou vaha e a faahiti ai i te mau parau haamori, mai te vahine Samaria faaturi.
Mai te mea e, e ite mau te mau Kerisetiano e e ti'aturi ratou i te Atua ta ratou e faaite ra, E rave rahi oraraa o te taa ê
Mai te mea e, e ite mau ratou e e ti'aturi ratou i te Atua ta ratou e faaite ra, eita ïa ratou e rave i ta ratou i rave. Na roto i te reira, ua haapa'o ratou i te mau parau e te mau faaueraa a te Atua (te mau faaueraa a Iesu; te buka) e ia ora i roto i te hoho'a o te Bible.
Eita ratou e faateitei ia ratou iho i nia i te Atua e i Ta ' na Parau na roto i te raveraa i to ratou iho hinaaro e te oraraa ia au i to ratou iho hi'oraa maitai, te ite e te mau mana'o pae tino, te moni.
I muri a'e i te mau mea, ua farii ratou Te mau nota e ua horo'a i to ratou iho ora i Pō'ōra'i e ua faasataurohia te hinaaro o te tino.
Na roto i te bapetizoraa i te Varua Mo'a, Te ora nei te Mesia i roto ia ratou. Ei faahopearaa, E ora ratou ia au i To'na hinaaro, mai ta te Bible e parau ra.
Tera râ,, e rave rahi Kerisetiano aita i fanau-faahou-hia e aita ratou i horo'a i to ratou iho ora e (te mau ohipa a) te tino hara.
E rave rahi kerisetiano aita to ratou e to ' na taairaa e o Iesu. Aita ratou e ora ra i muri a'e i te Varua i roto i te Mesia, ma te haapa'o i te Varua Mo'a i roto i te Bible, e aita ratou e farii i te a'oraa a te Atua, ia ora râ i rapae ia'na.
Te mau taata, o te pii nei ia ratou iho ei kerisetiano na roto i te peu tumu
Na roto i te peu tumu, te pii nei ratou ia ratou iho ei kerisetiano, no te mea ua fanauhia ratou e ua paari mai ratou i roto i te hoê utuafare Kerisetiano e ua haere ratou i te fare pureraa. I roto i te fare pureraa, te himene nei ratou, ha'api'i, faaroo i te a'oraa, Ia oti te oro'a a te ekalesia, e ho'i ratou i to ratou fare, i reira ratou e haamata ai i to ratou iho oraraa. Te hoê oraraa o te ore e taa ê i te oraraa o te taata, o te ore i ite i te Atua e o te ore e haamori Ia'na.
Te haamori nei ratou, aita râ ratou i ite e vai ta ratou e haamori mau ra. No te mea e taa ê roa to ratou oraraa mai te peu e ua ite ratou e vai ta ratou e haamori ra.
Ua faaroo ratou ia Iesu e Ta'na ohipa no te faaora, ua mǎta'u ratou i te Fatu te Atua, e ua haapa'o i To'na hinaaro. Na reira, e faaîhia ratou i te Varua Mo'a, e haere ma te mo'a e te parau-ti'a, e riro ei ite no Iesu Mesia, e e haamori ratou i te Atua na roto i te varua e te parau mau.
E rave rahi Kerisetiano aita i ite e vai ta ratou e haamori ra mai te vahine no Samaria
E rave rahi o te pii nei ia ratou iho ei kerisetiano e te parau nei ratou e te ti'aturi nei ratou ia Iesu, te faaite nei ratou i te Atua na roto i to ratou vaha, te paraparau nei ratou i te mau parau faaroo, e te faahiti ra i te mau irava Bibilia, aita râ ratou i ite e vai ta ratou e haamori mau ra, o ta ratou e haapapu ra na roto i to ratou faaroo ore i te parau a te Atua e to ratou oraraa hara.
Mai te vahine faaturi, o tei pee i te hoê faaroo hape na roto i te peu tumu e o tei ora i roto i te hara ei faahopearaa, Ua haapapu te reira e aita oia i ite e vai ta ' na e haamori ra. Tae atu… ua farerei oia ia Iesu Mesia mau, Mesian, Na vai i faaite ia'na i te parau mau e ua paraparau Te mau parau no te varua e te ora.
'Ia riro ei miti no te fenua’
No roto mai i te: KJV, Te buka tata'iraa parau a te Bible Zondervan





