E hoa o Davida raua o Jonathan; e hoa faaipoipo raua. Ua here o Jonathan ia Davida mai ia'na iho, e e mea faahiahia roa te here o Davida ia Jonathan, e ua rahi a'e te here o te mau vahine. Teie râ, te auraa ra anei te reira, e mea maere o Davida e o Jonathan e ua mana'o raua i te pae taatiraa te tahi e te tahi? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te taairaa i rotopu ia Davida e o Jonathan, ua here o Davida e o Jonathan?
ōrometua
Hou tatou e hi'opoa ' i i teie ohipa, E hi'o tatou i te peu mahu. ōrometua (e te mau mana'o taatiraa i te pae tino) te faatupuhia ra te reira e te hoê varua hinaaro i te pae taatiraa e te ino. Ia ohipa ana'e te hoê varua o te hinaaro ino e te ino i roto i te ao pae varua, e itehia ïa te reira i roto i te ao natura i roto i te oraraa o te taata. Te hoê o te mau faahopearaa o te varua hinaaro ino e te ino, o te peu mahu ïa. Haʻamanaʻo, e itehia te mau mea atoa e tupu ra i roto i te ao pae varua i roto i te ao natura ra. Ia faatere ana'e te mau mana'o taatiraa e te hinaaro i te hoê taata, ua ite outou e, te ohipa nei te hoê varua viivii o te hinaaro rahi e te ino i roto i te ao pae varua.

Ia faarue ana'e te hoê taata i teie mau hinaaro e te mau mana'o taatiraa i te pae tino, E faatere teie varua no te hinaaro i te pae taatiraa e te ino i te oraraa o te taata e e faatere oia i roto i te ao pae varua. Eita teie varua e faatere noa i te taata, e ohipa atoa râ oia e e tamata atoa oia i te tomo i roto i te tahi atu mau oraraa.
Te rahi noa ' tura te taata e faarue ra i te mau mana'o taatiraa i te pae tino, E horo'ahia te mana rahi a'e i teie varua ino viivii, e te rahi noa ' tura te taata o te roohia e o te faaterehia e teie varua.
E ere i te mea maere i te mea e, te ite nei tatou i te hoê maraaraa o te peu mahu na te ao nei. Te rahi noa ' tura te feia e faaite ra i to ratou peu mahu, te mau taatiraa i te pae tino, e aore râ, te taata.
E rave rahi oraraa o te faatere nei i teie varua hinaaro ino e te ino, e tae noa'tu i to ratou mau feruriraa. No reira, e rave rahi mau taairaa i roto i te Bible o te faataahia ra i te pae taatiraa e te hape, e tae noa'tu i te taairaa i rotopu ia Davida e ia Jonathan. Teie râ, te hoê feruriraa ino ana'e o te taui i te mau taairaa a te Atua i roto i te Bible ei mau taairaa taatiraa ino.
E itehia te hoê varua hinaaro i roto i te vahi natura e
na roto i te paraparauraa e te mau ohipa
Mai tei faaitehia i roto i te hoê parau papa'i na mua'tu, Eaha te parau no nia i te peu mahu” ”, ia faatere ana'e te hoê varua o te hinaaro i te pae taatiraa e te ino i te feruriraa o te hoê taata, e itehia ïa te reira i roto i te ao natura na roto i te oraraa o te hoê taata; na roto i ta'na mau parau e ta'na mau ohipa.
A hi'o na i te huru o te mau taata gay e rave rahi. E rave rahi taime, Te vai ra te mau parau taatiraa i roto i ta ratou mau parau, mau parau arearea, e aore râ, te mau parau e auraa taa ê huna to ratou. A hi'o na i te te'ote'o gay, mau ve'a gay, Te mau pehe gay, hoho'a teata gay, te mau faanahoraa afata teata aore ra te mau hoho'a teata e faaite ra i te peu mahu, te ohipa faata'i upaupa, te ohipa ahu, e te tahi atu â. E mea au ore te reira e e faatumu te reira i nia i te taatiraa i te pae tino.
E faatere te varua o te hinaaro i te pae taatiraa e te ino i to ratou oraraa, e no reira te taatiraa i te pae tino e faatere ai i to ratou feruriraa e to ratou oraraa. E faatumu te mau mea atoa i nia i te taatiraa i te pae tino. I teie nei râ, E hi'opoa tatou i te auhoaraa i rotopu ia Davida e o Jonathan, e e mea maere anei o Davida e o Jonathan.
Ua amuihia te varua o Jonathan i te varua o Davida
E no te haere, i muri a'e i to ' na paraparauraa ia Saula, ua amuihia te varua o Jonathan i te varua o Davida, e ua here o Jonathan ia'na mai to'na iho varua (1 Samuela 18:1)
Ua mǎta'u o Jonathan i te Fatu. I roto i te hoê aroraa e te mau Philiseti, Ua faaroo Jonathan i te Fatu e ua ti'aturi oia e, e tuu te Atua i te mau Philiseti i roto i to'na na rima. No reira, ua faarue o Jonathan i to ' na metua tane e ta ' na nuu, e ua haere oia e ta'na taata amo i te puhaparaa o te mau Philiseti. Ua horo'a te Atua i te mau Philiseti i roto i to'na na rima no te faaroo ia Jonathan e ta'na taata amo i te mauhaa tama'i.
Ua mǎta'u atoa o Davida i te Fatu e ua haere oia i roto i To'na hinaaro. I to Jonathan iteraa ia Davida, Ua amuihia te varua o Jonathan i te varua o Davida. Ua here o Jonathan ia Davida mai to'na iho varua. Ua ite oia i te hoê hoa faaipoipo.
Te taio nei tatou e ua taaihia te varua o Jonathan i te varua o Davida eiaha râ i to ' na tino. Ua riro te here o Jonathan ia Davida ei here auhoa, taeae e te mo'a.
Te fafauraa i rotopu ia Davida e ia Jonathan
I to Jonathan haereraa e o Davida i roto i te faaapu, Ua faaau o Jonathan i te hoê fafauraa e o Davida e ua faaô atu oia i te Atua. Ua faaau Ionatana i te hoê fafauraa e te utuafare o Davida, no te mea ua here o Jonathan ia Davida mai to ' na iho varua; mai ia'na iho.
Ua horoa ' tura o Jonathan ia Davida i to ' na ahu e to ' na mau ahu (to'na mauhaa tama'i (1 Samuela 18:3-4). Ua riro te reira ei haapapuraa e ei tapao tohu e eita te basileia o Saula e horoahia i ta ' na tamaiti o Jonathan, ia Davida râ. Aita e taairaa to te reira e te taatiraa i te pae tino, tera râ, e auraa taa ê to te reira no te here taeae e te pipiri ore.
Teie râ, mai te peu e te faaterehia ra outou e te hoê varua ino o te hinaaro i te pae taatiraa, E nehenehe mau â outou e faataa i te reira na roto i te hoê huru viivii.
I to Jonathan raua Davida aroha ' tura, ua ta'i ratou e ua hamani i te tahi e te tahi (1 Samuela 20:41). Ua riro ta raua ha'uti ei ha'utiraa taea'e matauhia eiaha râ i te hoê ha'utiraa taa ê. E mea tano roa ia haama e piti tane te tahi e te tahi.
A hi'o ia Isaaka, Labana e o Esau, o tei haama ia Iakoba. Aamui, o tei haama ia Mosesa. A hi'o ia Samuela, o tei haama ia Saula. Apisaloma, o tei haama i te mau taata atoa, o tei haere mai ia'na (2 Samuela 15:5). Ua haama o Davida ia Barizilai (2 Samuela 19:39). Ua hamani o Iuda ia Iesu. Ua ta'iri te mau matahiapo i ni'a i te arapoa o Paula e ua haama ia'na (Ā'ati'a 20:37).
Ua here o Jonathan ia Davida mai ia ' na iho
E here oe i to taata tapiri mai ia oe iho te huru (Mareko 12:31)
Ua here o Jonathan ia Davida ei taeae, mai to'na iho i'o e to'na iho toto. Ua here oia ia Davida mai ia ' na iho. Aita anei Iesu i horoa mai ia tatou te faaueraa, ia here i to tatou taata tapiri mai ia tatou iho?
Te auraa ra anei te reira, e tia ia tatou ia faatupu i te mau taairaa i te pae taatiraa e to tatou mau taata tapiri? Aita roa'tu!
E nehenehe outou e farerei i te hoê taata hoê â tane e te vahine, e taairaa pae varua to outou e o ratou. Te hoê taata o ta outou e faariro ra ei hoa faaipoipo no outou. E rave rahi mau mea ta outou e faaite mai e te here nei outou i taua taata ra mai to outou iho taea'e aore râ tuahine. I te tahi mau taime, hau atu â i to oe iho hoa faaipoipo. Teie râ, te auraa ra anei te reira e te taai ra outou i taua taata ra? Aita, Ua riro outou ei hoa faaipoipo o te tahi e te tahi e te here nei outou te tahi e te tahi ei taea'e e aore râ, ei tuahine. Aita to ' na e auraa e te mau mana'o taatiraa aore ra te taatiraa i te pae tino.
E mea faahiahia roa te here o Davida ia Ionatana,
te faaiteraa i te here o te mau vahine
I to Davida otoraa, e ta'na u'ana no ni'a ia Saula e ia Jonathan, ua pohe raua toopiti i roto i te hoê tama'i, ua parau oia:” ” Te peapea nei au no oe, to'u taea'e o Jonathan: ua riro mai oe ei taata au maitai roa no'u: E mea faahiahia to oe here ia'u, te faaiteraa i te here o te mau vahine”.
Oia ho'i, E mea ti'a ia riro te reira ei haapapuraa, Ia au i te feia taatiraa i te pae tino, e gay o Davida e o Jonathan, e ua taa ê o Davida e o Jonathan. Teie râ, e haavare rahi te reira! No te mea mai te peu e e parau mau te reira, i muri iho, e faatupu atoa o Davida i te hoê taairaa taatiraa e o Saula. I te mea e ua papaihia te reira: Ua riro o Saula e o Jonathan ei feia here e te anaanatae i roto i to raua oraraa,
Ua riro te here o Davida ia Jonathan ei here taeae e te pipiri ore, Ua hau atu te reira i to'na here no te mau vahine. Aita e mea ino i roto i teie here taeae. Te hoê noa taatiraa i te pae tino e te feruriraa ino e nehenehe te reira e faariro i te reira ei mea ino, Te viivii ore i te pae no te, e te viivii.
Ahiri Davida e gay, eita anei o Davida e here ia Jonathan mai ta Davida i here i te mau vahine? E ere râ te reira. Ua maraa te here taeae o Davida ia Jonathan i nia i te (Te viivii ore i te pae no te) te here i te mau vahine. Ua riro te reira ei tahi atu huru here, aita te reira i niuhia i nia i te mau hinaaro taatiraa i te pae tino, (te taatiraa i te pae tino) Te mau mana'o, e te mau hinaaro. Ua riro te reira ei here taeae pipiri ore no te varua
Teuai o Davida e o Jonathan?
E fana'o anei o Jonathan i te hoê tamaiti mai te peu e e gay oia?
E tamaiti ta Jonatana, ua parari; Mepiboseta. No reira, e nehenehe tatou e parau e e vahine atoa ta Jonathan, ta'na i piri roa.
E rave rahi vahine a Davida
E rave rahi vahine a Davida, mai i.e. Abigaila, Ahinoama, Macah, Hagita, Abitala, Eglah (2 Samuela 3:2-5), Mikaela (2 Samuela 3:13-14), e o Bateseba (2 Samuela 5:13).
Ahiri o Davida e gay, Te ti'aturi ra anei oe e, e tutava anei oia i te titau i ta'na vahine o Michal, Te tamahine a Saula, I muri? Ua faaipoipo anei Davida ia Mikala, Te tuahine o Jonathan, e ia haafatata ' tu ia ' na, ahiri Davida i faatupu i te hoê taairaa i te pae taatiraa e o Jonathan?
E hinaaro anei o Davida ia Bateseba,
ahiri e e gay o Davida?
Mai te mea e, e gay mau o Davida, ua faatupu anei oia i te mau mana'o hinaaro i te pae taatiraa ia Bate-seba? Ua anaanatae roa oia ia ' na i te pae tino no te mea ua taoto oia i pihai iho ia ' na? Ia gay ana'e te hoê taata, aita râ taua taata ra e mana'o hinaaro i te pae taatiraa i te hoê taata o te tahi atu tane aore ra vahine, no to'na iho râ tane aore ra vahine.
No reira, mai te peu e e taata taatiraa o Davida, Eita o Davida e hinaaro ia Bateseba. E hi'o noa oia mai nia mai i to ' na fare, aita râ oia i rave i te hoê mea. E riro anei te parau e te haavare i muri iho, e taata taatiraa o Davida?
Ahiri o Davida e gay, aita anei te Atua i faautua ia Davida?
Ua faautu'a te Atua ia Davida no te mea ua haapa'o ore o Davida i te parau a te Fatu e ua rave i te mea ino i mua i To'na mata. Ua taparahi pohe o Davida ia Uria, na roto i te 'o'e a te mau Amona, e ua rave oia i te vahine a Uria e ua faariro ia'na ei na'na iho. Ua riro teie haerea ei mea faufau ore i mua i te Atua, e no reira te Atua i tono ai i te peropheta Natana ia Davida. Ua faaite o Nathana ia Davida i te ohipa riaria ta ' na i rave.
I te taime a Davida Te mau nota, ua faaorehia ta ' na hara, e aita o Davida i haapohehia. Tera râ,, no te mea ta Davida i rave e no te mea ua haapa'o ore o Davida i te Fatu, E pohe te tamaiti a Davida, e eita roa ' tu te 'o'e e faarue i te fare o Davida. E faatupu te Fatu i te ino i ni'a ia Davida i roto i to'na iho fare, e e rave te Atua i te mau vahine a Davida i mua ia'na e e horo'a ia ratou i to'na taata tapiri. E o te ohipa mau ïa i tupu.
Mai te mea e ua faautua te Atua ia Davida no teie ohipa, Eita anei te Atua e faautua ia Davida ahiri e ua taoto Davida e o Jonathan? Aita anei te Atua i faautua ia Davida i te pohe ia au i te ture? No te mea ho'i e, e mea maramarama roa te Atua i roto i ta'na Parau e e rave oia ia au i ta'na i faaue. Ua papa'i:
Eiaha oe e taoto i piha'i iho i te taata, mai te vahine: E mea faufau te reira (Ture 18:22)
Eiaha e faaino ia outou iho i roto i te hoê a'e o teie mau mea: no te mea ho'i e, ua viivii te mau nunaa atoa ta'u e pei atu i mua ia outou: E ua viivii te fenua: no reira, e faautu'a vau i to'na hara i ni'a ia'na, e te ruai nei te fenua i to ' na mau taata. Na reira, e haapa'o outou i ta'u mau faaueraa e ta'u mau haavaraa, e eiaha e rave i te hoê a'e o teie mau ohipa faufau; e ere atoa no to oe iho nunaa, e aore râ, te hoê taata ê e parahi ra i rotopu ia outou: (No te mea ho'i e, ua rave te mau taata o te fenua i teie mau ohipa faufau atoa, i mua ia outou, e ua viivii te fenua;) Eiaha atoa te fenua ia faarue ia outou, Ia faaino ana'e outou i te reira, mai ta'na i faaru'e i te mau nunaa i mua ia outou.
No te mea o te rave i te hoê o teie mau ohipa faufau, e vavahi - ê - hia atoa te mau varua o te rave i te reira i rotopu i to ratou nunaa. Na reira, e haapa'o outou i ta'u faanahoraa, ia ore outou ia rave i te hoê noa'e o teie mau peu faufau, tei ravehia i mua ia outou, e ia ore outou ia viivii ia outou iho i reira: O vau te Fatu (Ture 18:24-30)
Ia taoto atoa te hoê taata i pihai iho i te huitaata nei, mai ta'na e taoto ra i te hoê vahine, Ua rave raua toopiti i te hoê ohipa faufau: E haapohe mau â ratou; E tuuhia to ratou toto i nia ia ratou (Ture 20:13)
Eiaha te tamahine a Iseraela e faaturi, aita atoa te hoê sodomite no te mau tamarii a Iseraela (Deuteronomi 23:17)
A rave i te Atua, Te farii nei o Iesu e te Varua Mo'a i te peu mahu?
Ua riro te peu mahu ei mea faufau ore i mua i te Atua e te vai noa ra â. Mai te mea e, e mea faufau te reira i mua i te Atua, Ua riro atoa te reira ei mea faufau ia Iesu Mesia e te Varua Mo'a. No te mea o Iesu te Parau, o tei riro ei tino. Ua haere mai o Iesu Mesia no te rave i te hinaaro o te Atua e no te horo'a i to'na ora no To'na hinaaro.
Eita ta'u e nehenehe e rave i te hoê mea: mai ta'u e faaroo ra, Te haava nei au: e ua parau-ti'a to'u haavaraa; no te mea aita vau e imi nei i to'u iho hinaaro, te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia'u (John 5:30)
Ua haere mai au i raro mai te ra'i, e ere i te mea, tera râ, te hinaaro o'na o tei hapono mai ia'u (John 6:38)
Te parau nei au e, ua ite au e to'u Metua (John 8:38)
No roto mai te fariiraa i te peu mahu i roto i te ekalesia i te hoê feruriraa ino
Te parau mau, te ora nei tatou i roto i te hoê Faufaa Apî, e ere te auraa e E hinaaro mau te Atua e ua taui. E vai noa te Parau a te Atua e a muri noa ' tu e eita roa ' tu te reira e taui (A tai'o atoa: E faataahia te Parau a te Atua e a muri noa'tu).
I muri a'e i te satauroraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia, ua faaite papû mai te Varua Mo'a, na roto i te mau aposetolo, e hara te peu mahu e te peu gay. No ǒ mai te fariiraa i te peu mahu i te te hoê feruriraa ino, mai ta tatou e taio ra i roto i te pene matamua o te Buka a Roma. No te mea ho'i e, ua pato'i ratou i te Atua e Ta'na Parau e aita ratou i ti'aturi e aore râ, i farii i To'na parau mau, Ua faarue te Atua ia ratou i roto i te mau here ino. E te tupu noa ra â te reira i teie mahana.
No teie tumu, ua faarue te Atua ia ratou i roto i te mau hinaaro ino: no te mea ho'i e, ua taui atoa ta ratou mau vahine i te faaohiparaa natura i te mea e pato'i ra i te natura: E mai te reira atoa te mau tane, ma te faarue i te faaohiparaa mau i te vahine, ua auahi ratou i roto i to ratou hinaaro te tahi i te tahi; te mau tane e te mau tane o te rave ra i te ohipa ino, e te fariiraa i roto ia ratou iho i taua faaho'iraa ra no ta ratou hape. E noa ' tu e aita ratou i hinaaro e tapea i te Atua i roto i to ratou ite, Ua horoa te Atua ia ratou i te hoê feruriraa tano, ia rave i te mau mea e ere i te mea ohie (Roma 1:26-28)
Te parau, eita te feia taatiraa i te pae tino e fana'o i te Basileia o te Atua
Aita anei outou i ite e eita te feia parau-ti'a ore e fana'o i te basileia o te Atua? Eiaha te tahi mau mea: Aita e orometua haapii, te tahi mau, ōfa'i, aita e atoa ', e aore râ, te feia hamani ino ia ratou iho, E toru ahuru ma'iti; Maita'i, aore râ,, hi'o, e 'a, e'a, E fana'o ratou i te basileia o te Atua. E te tahi o 'oe: e mea ma'i ïa, e tahi râ, ua faati'a-maitai-hia râ outou na roto i te i'oa o te Fatu o Iesu, e te Varua o to tatou Atua (1 Korinetia 6:9-11)
E parau mau noa â te Parau a te Atua
E nehenehe te taata e taui, te faaino e te tatara i te Parau mai roto mai i to ratou feruriraa pae tino, no roto mai i to ratou iho ite, a'au, Te mau nota, Te mau mana'o, Te mau nota, e te ite(s), o te faaûruhia nei e te mau varua ino o te pouri e te farii nei i te peu mahu. Tera râ,, eita te reira e taui i te hoê mea no ni'a i te parau mau. No te mea te parau mau, no te Atua, Iesu, e te Varua Mo'a, E mea faufau ore te peu mahu e e vai noa â te reira ei mea faufau. Aita e mea e aita e taata e nehenehe e taui i te reira.
Atua, Iesu Mesia; te parau, e eita roa'tu te Varua Mo'a e farii i te peu mahu no te mea eita ta ratou e nehenehe e amui atu i te mau ohipa o te pouri; hara.
Ua faaruru o Iesu Mesia i te fifi o te hara, e mau mea, Te ti'aturi ra oia ia'na, e e riro mai Ta'na atu e pee Ia'na, e faaorahia mai i te mo'a; mo'o (Te huru o Adamu) e e A faatere i to'na tino e te hara.
Mea titauhia ia haere mai o Iesu i nia i te fenua nei no te haamou i te mau ohipa a te diabolo, no te aha ïa Iesu e haapapu ai i teie nei i te mau ohipa a te diabolo?
Ua riro te peu mahu ei hara e te vai noa ra â te reira. TE te taata ti'aturi fanau-faahou-hia E ite ratou i te mau varua, e eita outou e faahepohia e te mau varua o te pouri. Maoti râ, E faatere te hoê taata faaroo fanau-faahou-hia e ia faatere i ni'a i te mau mana e te mau varua o te pouri, e tae noa'tu i te hoê varua no te hinaaro ino e te ino.
E ere anei i te mea huru ê, e te patoihia ra te mau irava mo'a atoa o te Bible no nia i te peu mahu e te faainohia ra te mau taairaa mo'a e te Atua i roto i te Bible i roto i te mau taatiraa i te pae tino? No te aha?
No te mea ua matapo ratou no te parau mau e aita ratou e hinaaro e farii i te parau mau. No te mea te faaruru nei te parau mau ia ratou e to ratou haerea; e ere te reira te mea ta ratou e hinaaro. Aita ratou e hinaaro e pohe i to ratou tino, te hinaaro nei râ ratou e tamau noa i te pee i te tino e te faaamu i to ratou mau hinaaro e to ratou mau hinaaro. No reira ratou e taui ai e e taui ai i te Parau a te Atua ia au i to ratou (te taatiraa i te pae tino) Te mau mana'o, Te mau nota, e te mau hinaaro.
Teie râ, e vai noa te Parau ei parau mau e e haava oia i te pae hopea i te mau taata atoa ia au i ta ratou mau ohipa (John 12:48, 1 Peter 4:5, Tō'o'a 20:12, 15). E mea maramarama roa te parau e aita e tapo'iraa, no te mea aita e taata!
'Ia riro ei miti no te fenua’


