Te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a te diabolo

Mai te haamataraa o te hamaniraa, ua faahiti te diabolo i te mau parau e te parau mau o te Atua e ua faaue i te taa-ê-raa mau o te mau mea ta te Atua i faaue mai. Ua parau te Atua, te taata aita i nehenehe te taata e kai mai i te tumu raau no te ite i te maitai e te ino, Te mau mana'o tauturu no te, Ua parau te diabolo, ua faaitoito taua taata ra i te tumu raau no te maitai e te ino e ua faaitoito i te taata ia amu i te tumu raau. E na ratou atoa te faaroo? E noa ' tu eaha te huru o te taata? Ua haapa'o te taata i te faaueraa a te diabolo. Mai te mau taata e rave rahi i teie mahana, o te parau ra e, ua ite ratou i te Atua e te ti'aturi nei ia Iesu Mesia, i te mea 'e, te faaroo nei ratou i te reo o te diabolo e te ti'aturi nei ratou i to'na mau haavare, e a hi'opoa i te mau faaueraa a te diabolo. E na roto i te haereraa i mua i te mau taata, te mau tamarii a te Atua, o te tape'a i te mau faaueraa a te Atua, e te mau tamarii a te diabolo, o te tapea i te mau faaueraa a te diabolo, faaite i te mau haamaramaramaraa. Eaha te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a te diabolo?

Te taa-ê-raa i rotopu i te nunaa o te Atua e te mau nunaa pagan

Ua hamani te Atua i To'na hinaaro na roto i te horo'araa ia Mosesa te ture e te mau faaueraa i roto i te Faufaa Tahito. I roto i te ture o Mosesa, te vai ra te mau mana'o hape, āto'a, Fa'a'itira'a, fa'a'ōhipa, e te mau ti'a, o ta te nunaa atoa i hinaaro e tapea e ua opuahia no te taata paari.

Na roto i te tapearaa i te ture a Moses, Ua faaatea te nunaa o te Atua ia ratou iho i te mau nunaa pagan, Ua haere atu ratou i to ratou iho e'a, e no te diabolo, e ua tavini oia ia'na na roto i te raveraa i te hinaaro o te diabolo, e na roto i te tauturu e te mana'o ino.

A faaore i te ture na roto i te faaroo

Te mau ohipa a te hoê taata i faaitehia, no te Atua ïa, te Taata Hamani i te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa, e ua î roa te taata i te diabolo, te arii o te ao nei (Te faanahoraa) aita i maoro a'enei.

I roto i te faufaa apî, E tamau noa â te reira. No te mea noa e noa ' tu e ua riro te ture a Mosesa ra, ua opuahia te reira no te taata e, o te ora ra i te Atua na roto i te fanauraa mau, aita e faaohiparaa faahou i te taata apî, Ua fanauhia oia i roto i te Mesia, te taata apî, tei roto i te Mesia, te mau oraraa i muri a'e i te ture o te Varua o te faahoho'a ra i te hinaaro o te Atua.

No te aha te ture e ore ai e nehenehe e rave, i te mea e ua paruparu te reira na roto i te auahi, Te tono nei te Atua i Ta'na Tamaiti i roto i te hoho'a o te tino hara, e te hara, te tahi mau hara i roto i te auahi: E nehenehe te parau-ti'a o te ture e faatupuhia i roto ia tatou, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua. No ratou, i muri a'e i te auahi, a haamana'o na i te mau mea o te tino; tera râ, te vai ra te reira i muri a'e i te Varua. Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau (Roma 8:3-6)

Te mau mana'o e te mau faaueraa morare a te Atua, o te hoê â ïa mau faaueraa a Iesu Mesia, e ua haafifi atoa o Iesu i te mau faaueraa, E faaohipa - noa - hia â i roto i te New Covenant. No te mea mai ta Iesu i haere mai no te faaoti i te ture, E faatupu atoa te taata apî i te ture na roto i te haapa'oraa i te mau faaueraa a te Atua, o Iesu, e te hinaaro nei i te hinaaro o te Metua (A tai'o atoa: ‘Te vai noa ra anei te mau faaueraa a te Atua?' E 'E nehenehe ta ' u e faaoti i te ture?hō'ē).

E haere te mau tamarii a te Atua i roto i te mau faaueraa a te Atua

Eaha ta tatou e parau i muri iho? E tamau noa tatou i te pohe, e nehenehe taua ahu? Te Atua Atua. Ehia tatou, e pohe te reira i te hara, A ora i roto i te? Aita outou i ite, e e rave rahi o tatou tei bapetizohia i roto ia Iesu Mesia tei bapetizohia i roto i To'na ra pohe? No reira, ua hunahia tatou i piha'i iho Ia'na na roto i te bapetizoraa i roto i te pohe: e mai te Mesia i ti'afaahou mai te pohe mai e te hanahana o te Metua, ia haapa'o atoa tatou i te haerea e au i te ora apî. Ua tanu-amui-hia ho'i tatou i roto i te hoho'a o To'na ra pohe, e riro atoa tatou i roto i te hoho'a o To'na ti'a-faahou-raa: Ta'u, ia faaetaeta tatou i to tatou taata tahito, e nehenehe te tino o te hara e haamouhia, eita e tia ia tatou ia tavini i te hara. No ' na ïa i pohe no te hara (Roma 6:1-7)

I teie nei, e mau ti'a hau tatou no te Mesia, mai te mea ra e, ua haamaitai mai te Atua ia outou: Te pure nei matou ia outou i roto i te oto o te Mesia, e ti'a ia'na ia tatarahapa i te Atua. No te mea ua rave Oia i te hara no tatou, O vai tei ite e aita e hara; e nehenehe tatou e faariro ia tatou ei parau-ti'a a te Atua i roto Ia'na (2 Korinetia 5:20-21)

2 Korinetia 5:17 Mai te mea e, tei roto oia i te Mesia, e mea apî oia

E ere te taata apî i te mea hara faahou. ta'na i te auraa, e ere te taata apî i te hoê tavini hara e eita te hara e te hara i roto i te hara. Teie râ, ua tamâ te taata apî i te mau hara e te mau hinaaro atoa o te toto o Iesu Mesia, e ua hamanihia te reira e ua parau-ti'a e ua tahoêhia e te Atua (A tai'o atoa: ‘E taata hara noa â oe?‘ e ‘Te hau, Ua faaho'i faahou mai Iesu i rotopu i te taata i pohe e te Atua‘). 

Ua fanauhia faahou te taata apî i roto i te Mesia. Te rehu, i reira te natura hara e haamou ai i te mau faatereraa hara e te pohe, Ua ino roa te reira i roto i te Mesia e te varua, i reira te natura o te Atua e faaino ai i te huru parau-ti'a e te parau-ti'a, Ua faaamuhia te pohe.

E haere te taata apî i roto i te mauhaa tama'i a te Atua e e pato'i i te mau faahemaraa e te hara i te pae varua e e faatere i te hara e te pohe (A tai'o atoa: Te mauhaa tama'i a te Atuahō'ē)

Te vai ra te Varua Mo'a i roto i te taata apî, i hea ' i te ture a te Atua, e aore râ, i te tahi atu mau parau, ua papa'ihia te hinaaro o te Atua e To'na mau faaueraa i ni'a i te mafatu o te taata apî (a.o.. Jeremieh 31:33-34, Hebera 10:16-17 (A tai'o atoa: ‘Na te aha i papa'i ai te Atua i ta'na mau faaueraa i ni'a i te mau papa'i ofai?‘))

Mai te mea e, ua papa'ihia te hinaaro o te Atua e Ta'na mau faaueraa i ni'a i te mafatu o te taata apî, e te vai ra te natura o te Atua, i muri iho, e rave te taata apî i te hinaaro o te Atua e e haere oia i roto i Ta'na mau faaueraa, no te mea ua riro te hinaaro o te Atua ei hinaaro o te taata apî.

Te haere nei te taata apî ma te here na roto i te tapearaa i te mau faaueraa a te Atua

Ta'u tamaiti, Eiaha e haamo'e i to'u ture; A vaiiho râ i to'u aau ia tape'a i to'u aau: Tau mahana i te tahi mau mahana, e te ora roa, e te hau, E faaô atu ratou i ni'a i te reira ia nehenehe ratou e (Tau 3:1-2)

E mea ha'uti oioi oe, Ua pohe te mau taata hara e te mau hara; I te vahi ta outou i haere i mua ia au i te haereraa i teie nei ao, ia au i te arii o te mana o te reva, te varua o te rave nei i te ohipa i roto i te mau tamarii no te faaoromai: I rotopu i te mau taime atoa ta tatou paatoa i paraparau ai i roto i te mau hinaaro o to tatou tino, te faarahiraa i te mau hinaaro o te tino e te feruriraa; e te natura e te mau tamarii o te ahu, e tae noa ' tu te tahi atu mau taata. Te Atua ana'e, O vai ïa te aroha, no To'na here rahi ia tatou, Ua pohe matou i roto i te mau hara, ua haa oia ia tatou e te Mesia, (E faaorahia outou;) E te taata faaapu ia matou amui, e ua tura'i ia matou ia parahi i piha'i iho i te ra'i i ni'a i te ra'i i roto ia Iesu Mesia: I te mau tau no a muri a'e, e nehenehe Oia e faaino i te mau tao'a rahi a'e o To'na maitai i roto i to'na hamani maitai ia tatou na roto ia Iesu Mesia (Ephesia 2:1-7)

mai te mea e,, A tape'a i ta'u mau faaueraa (John 14:15)

Ua here roa te Metua ia'u, oia: e mea maitai roa. Mai te mea e, e tape'a outou i ta'u mau faaueraa, e, e mea na'ina'i to'u here; noa'tu e, ua tape'a noa vau i te mau faaueraa a to'u Metua, e te tahi atu mau mea (John 15:9-10)

Eita te taata apî e haere, mai ta ' na aore ra ua haere na mua ' ' e i roto i te mau hu'ahu'a o te tino, te faaitoitoraa i te mau hinaaro o te i'oa e te feruriraa o te opu, te mana'o nei te reira mai te ao nei e te faaterehia ra te reira e te arii o te mana o te reva, te varua o te rave nei i te ohipa i roto i te mau tamarii o te faaroo.

Teie râ, te taata apî, O vai tei paari mai te pohe mai, e ti'a ia haere na roto i te faaroo i muri a'e i te hinaaro o te Atua i roto i te here, to'na auraa ra, e tape'a te taata i te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a Iesu.

Te taa-ê-raa i rotopu i te mau tamarii a te Atua e te mau tamarii a te diabolo

E mai te huru ra ïa i roto i te nunaa tahito no te Atua tahito, ua faataa ê ratou ia ratou iho i te mau nunaa pagan, I roto i te Faufaa Apî, ua faataa te mau tamarii a te Atua ia ratou iho i te mau tamarii a te diabolo na roto i ta ratou mau ohipa e ta ratou huru oraraa. 

Te haere nei te mau tamarii a te Atua i muri a'e i te Varua i roto i te mau faaueraa a te Atua, e a rave i To'na hinaaro, e te mau tamarii a te diabolo i muri a'e i te tino i roto i te mau faaueraa a te diabolo, e a rave i to'na hinaaro. 

E hi'o tatou i te tahi o te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a te diabolo, i hea tatou e faaoti, o te ekalesia ïa, e no te mea ho'i e, te vai ra te ekalesia i to'na mau tumu, i roto i te tahi atu mau parau, o te mau melo ïa o te ekalesia, Atiʻi; Mana'o, No te feia ta ratou e faaroo nei e e haapa'o nei, e tape'a ratou i to ratou mau faaueraa (A tai'o atoa: ‘Na vai i rave i te ekalesia i to'na mau aka?hō'ē)

Te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a te diabolo

Te mau faaueraa a te Atua

  • E here outou i te Fatu i to outou Atua ma te aau atoa, mana'o, ʻAnuanua, e te puai.
  • E here outou ia'u na roto i te tape'araa i to'u mau faaueraa
  • E ā'a 'ite Te here nei outou i to outou taata tapiri oia; mau
  • Eiaha outou e here i te ao nei e te diabolo o te arii
  • Aita ta outou e atua hou vau e ore ai e hamani i te mau hoho'a, Eiaha e horo'a ia ratou e aore râ, e tavini ia ratou
  • Eiaha outou e amui atu i roto i te mau faaroo e te mau faaroo pagan
  • Eiaha outou e farii i te i'oa o te Fatu i to outou Atua i roto i te tino
  • E haamana'o outou i te mahana ibath
  • E faahanahana outou i to outou metua tane e to outou metua vahine
  • E paraparau outou i te parau mau e eita e haavare
  • Eiaha outou e ora (mai te peu, fa'ehau, e ')
  • E mā'o
  • Eiaha outou e eiâ
  • Eiaha outou e tuu i te mau tao'a a to outou hoa
  • Eiaha outou e ite i to outou taata tapiri
  • Eiaha outou e amui atu i roto i te ohipa ino i te pae taatiraa 
  • Eiaha outou e rave i te mau mauhaa
  • Eiaha outou e faaipoipohia
  • Eiaha outou e ite i te mau mea ino
  • Eita outou e farii i te mau taatiraa i te pae tino i rapae i te faaipoiporaa (Hou, ōnō, e tē vai atura.)
  • Eita outou e farii i te hoê taairaa i te pae taatiraa e te hoê taata o to outou iho taatiraa i te pae tino
  • Eita outou e farii i te mau taatiraa i te pae taatiraa e te mau tamarii
  • Eiaha outou e farii i te mau taatiraa i te pae taatiraa e Māmui
  • Eita ta outou e farii i te pae taatiraa e te mau animala
  • Eiaha outou e rave i te ohipa e e faaite i to outou hoa faaipoipo
  • E mea haapa'o maitai outou e eita outou e faaea
  • Eiaha outou e reo ino
  • E mauruuru outou e eita outou e faatupu e e pato'i
  • tō'a
  • Eiaha outou e nene'i i te mau tapa'o i ni'a ia outou, e no reira, eita te hoê i roto i te
  • Eiaha outou e ui i te feia pohe, e Ārere 
  • Eiaha outou e rave i te ohipa
  • E haere outou i muri a'e i te Varua

Te mau faaueraa a te diabolo

  • E riri outou i te Atua e te mau mea atoa ta te Atua i hamani e o tei haamau i te
  • E mea faufaa roa outou, e e here outou ia outou iho i to outou aau atoa, ʻAnuanua, mana'o, e te puai
  • E here outou ia'u na roto i te tape'araa i ta'u mau faaueraa
  • E here outou i te ao nei, o vau ïa te arii e te mau mea atoa o te ao nei
  • E farii outou i te tahi atu mau atua e e farii outou i te mau haapa'oraa cana e te hamani ra outou i te mau hoho'a, E mea ti'a ia ratou ia horo'a ia ratou e ia tavini ia ratou e ia haapa'o i te idolo
  • E farii outou i te i'oa o te Fatu i to outou Atua i roto i te tino (e faaohipahia no te mau mea ino, ana'e, e tē vai atura.)
  • E hi'opo'a outou i te mahana sabat mai te tahi atu mau mahana
  • E orure outou i to outou metua tane e to outou metua vahine
  • E ā'a 'ite Uʻi
  • E haapohe outou (mai te peu, fa'ehau, e ')
  • Eita e ti'a ia outou ia horo'a, e horo'a noa mai te reira mai te mea e, e noaa mai te reira
  • E ti'a ia outou ia ora, e mea au a'e (hape) fafau; fa'ahou, Eiaha e tapea ia ratou
  • E riro outou ei mea riaria e te anaanatae
  • E tuu outou i te mau tao'a a to outou hoa
  • E ite outou i to outou taata tapiri
  • E haere outou i roto i te (Te viivii ore i te pae no te) Te mau nota 
  • E ti'a ia outou ia rave i te
  • E ā'a 'ite ora amui
  • E mau taatiraa i te pae tino i rapae i te faaipoiporaa
  • E mau taatiraa i te pae taatiraa e te hoê taata Ta outou iho
  • E mau tamarii i te pae taatiraa e te mau tamarii
  • E farii outou i te mau taatiraa i te pae taatiraa e Māmui
  • E mau taatiraa i te pae taatiraa e te mau animala
  • E tia ia outou ia rave i te ohipa e ia faaite i to outou hoa faaipoipo
  • Te faataaraa 'oe
  • E paraparau outou
  • E hepohepo outou e e amuamu outou
  • Eiaha outou e faaore i te hara
  • E nene'i outou i te mau tapa'o i ni'a ia outou e i teie nei
  • E ui outou i te feia pohe, e Ārere ani ia ratou
  • E ti'a ia outou ia faaô atu i roto i te vahi
  • E haere outou i muri a'e i te tino

(a.o.. Exodo 20, Ture 18:22; 20:13; 19, Deuteronomi 5; 6; 18; 23:17,  Malachi 2:16, Mataio 5; 6; 19; 22:36-40, Mareko 10, Luka 12:15, John 14:15; Roma 1:24-32, 1 Korinetia 6:9-11, Galatia 5:19-26)

Te Metua o te parau mau e te metua tane o te mau haavare

Ua riro te diabolo ra ei mea ino, e e faatupu te reira i te mau mea atoa e e faatupu te reira i te mau parau a te Atua e te ti'aturi nei ratou e, e ere te mau faaueraa a te Atua i te mea maitai, tera râ, e mea ino roa te reira no te huitaata nei, e aita e ti'a faahou, e te tape'a nei te mau faaueraa a te Atua i te taata i roto i te taairaa, o te reira te parau.

Tera râ,, Te mea ino roa ' ' e,, e rave rahi taata, Fāʻea, E parau ratou i to ratou mana'o, A faaroo hau atu â i te mau parau a te diabolo i te mau parau a te Atua e a ti'aturi i te mau haavare o te diabolo, O te metua ïa ïa, hau atu i te parau mau o te Atua, O vai te Metua o te parau mau, e te hopea, a hi'opo'a i te diabolo e a tape'a i ta'na mau faaueraa, a haere i roto i to'na hinaaro eiaha râ ia haapa'o i te Atua, ia tape'a i To'na mau faaueraa, e ia haere i roto i To'na hinaaro.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.