Eaha te mau huru o te hoê tamaiti na te Atua?

Te vai ra te mau Kerisetiano, Te uiui nei oia e, ua fanauhia anei ratou e ua riro mai ratou ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine). Te feaa nei ratou i to ratou faaoraraa e te uiui ra anei ratou e, ua farii anei ratou i te bapetizoraa na roto i te Varua Mo'a. Nahea to outou iteraa e, ua fanauhia anei outou e ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua? Ia au i te Bible, eaha te mau huru o te hoê tamaiti a te Atua?

Te hoê tauiraa o te basileia

Te mauruuru i te Metua, Ua riro te taata ei tuhaa no te tuhaa fenua no te feia mo'a i roto i te maramarama: O vai te horoa mai ia tatou i te mana o te pouri, e ua iriti matou ia matou i roto i te basileia o Ta'na Tamaiti here: I roto i to'na toto, te vai ra to tatou faaoraraa, e tae noa'tu i te faaoreraa i te hara o te mau hara (Kolosa 1:12-14)

No te ture o te Varua o te oraraa i roto ia Iesu Mesia, ua faaora vau ia'u i te ture o te hara e te pohe (Roma 8:2)

Ia au i to outou mana'o, ma te faaroo i roto ia Iesu Mesia e Ta'na te tahi ohipa no te ora e ia bapetizohia i roto i te pape e ia farii i te bapetizoraa na roto i te Varua Mo'a, ua fanauhia outou e ei tamaiti na te Atua.

Ua tupu te hoê tauiraa i roto i te tuhaa pae varua. Ia pohe ana'e outou i te tino e ua faaamuhia to outou varua i te pohe, Ua afaihia outou mai te mana o te pouri i roto i te Basileia o te Atua. Te auraa o teie tauiraa o te basileia, o te hoê ïa tauiraa (ōtahi) Te huiraatira e te hoê tauiraa Raro.

Ua riro mai outou ei ohipa apî i roto i te faaauraa apî; ua taui te hoê taata apî e to outou natura.

Te ite nei te hoê tamarii a te Atua i te hoê tauiraa o te natura

Teie râ, mai te mea e, ua fariihia te reira Ia'na, i te mea e, ua horo'a Oia i te mana no te riroraa ei mau tamarii a te Atua, e tae noa'tu i te reira no ratou o te ti'aturi i To'na i'oa: Eaha ïa i fanauhia, Aita e toto, aita atoa te tino i hinaaro e, aita atoa te mahana i, no te Atua râ (John 1:13-14)

Hi'o, eaha te huru no te here i te Metua i ni'a ia tatou, ia piihia tatou te mau tamarii a te Atua: no reira, ua ite te ao nei e, e ere tatou, no te mea ua ite oia Ia'na aita (1 John 3:1)

Te natura o te metua tane o te pohe (te diabolo) e ua pohe oia i roto i to outou tino. Na roto i te faaho'i-faahou-raa mai i te varua no roto mai i te pohe na roto i te mana o te Varua Mo'a, te natura o te Metua o te taata apî (Atua) Ua ora mai oia i te ora.

Ia farii ana'e outou i te Varua Mo'a, te Varua Mo'a i roto ia outou. No reira, eita e titauhia ia outou ia pii i ni'a i te Varua Mo'a e ia a'o faahou ia'na. No te mea ia tae mai te Varua Mo'a i roto ia outou, E haere mai oia i roto ia outou e e vai noa outou e a muri noa'tu (a.o.. John 14:17).

Īa roa, mai te peu e ua faaoti outou e faaea i roto i te Mesia, ora i muri a'e i te hinaaro o te Atua, eiaha e haere ê atu i te Mesia. Nahea to outou faaru'eraa i te Mesia? Na roto i te haereraa i muri a'e i te hinaaro o te tino, i reira te diabolo e topa ai, e te ora.

E mono te Atua i te mafatu o te ofai na roto i te hoê mafatu

E e horo'a vau ia ratou i te hoê aau, e e tuu atu vau i te hoê varua apî i roto ia outou; e na'u e huti i te aau o to ratou tino, e e horoa mai te reira ia ratou i te hoê aau: E nehenehe ta ratou e haere i roto i ta ' u mau tii, e e tapea i te mau faanahoraa Mine, e ani ia ratou: e e riro mai ratou ei nunaa, e e riro vau ei Atua no ratou (Ezekiela 11:19-20)

Te tatarahapa nei te Varua Mo'a i te ao nei

I roto i te fafauraa tahito, Ua hamani te Atua i To'na hinaaro i te ē, na roto i te horo'araa i te ture ia Moses. Ua horoa te Atua i te Ture 50 Tau mahana i muri a'e i te reira.

I roto i te faufaa apî, Na roto i te horo'araa i te Varua Mo'a i To'na hinaaro i te taata apî. Ua horo'a mai te Atua i te Atua Ta'na To'na Atua 50 Tau mahana i muri a'e i te reira. (A tai'o atoa: E aha i haere i ai 50 Tau mahana i muri a'e i te reira?).

Te mafatu ino o te ofai, i reira te hinaaro o te diabolo i papa'ihia ai e e tamau noa i te haere i ni'a a'e i te Atua e te pato'i nei i te hinaaro o te Atua e Ta'na mau faaueraa, ua monohia ïa e te hoê mafatu ora, i reira te hinaaro o te Atua i papaihia. (A tai'o atoa: Eaha te hoê aau ino?).

Na roto i te horo'araa i te Varua Mo'a, te Ture a te Atua, E faahoho'a, Ua papa'ihia i roto i to outou aau apî.

Te faahoho'a ra te Varua Mo'a, Mai ia Iesu, te hinaaro o te Metua, to'na parau-ti'a e te oaoa. Te tatarahapa nei oia i te ao o te hara, ha'uti, e te ture.

E ite te hoê tamarii a te Atua i te hoê tauiraa o te huru

Aita i maoro a'enei, ua ite outou? noa'tu e, eita ta outou e nehenehe e faaroo i ta'u parau. O oe to oe metua tane, e te mau hu'ahu'a o to outou metua tane. Ua mana'o oia e, e taata taparahi oia i te omuaraa, e aita i roto i te parau mau, no te mea aita e parau mau. Ia papa'i oia i te hoê haavare, Ua papa'i oia i to'na iho mau mana'o no ni'a ia'na iho: no te mea, e mea au roa na'na ia'na, e te metua tane o te reira. E no te mea ua parau vau ia outou i te parau mau, oe. O te mea ta outou i ite ia ' u na hara? E mai te peu e e parau vau i te parau mau, no te aha oe e ore ai e tiaturi ia ' u? Te faaroo nei oia i te mau parau a te Atua: e ere i te mea, no te mea e ere oe i te Atua (John 8:43-47)

Te parau nei au e, ua ite au e to'u Metua: e o ta outou i ite i to outou metua tane (John 8:38)

Na te tauiraa o te basileia e te tauiraa o te natura e faatupu i te hoê tauiraa o te huru. I muri a'e i te paari, eita outou e haere i te te'ote'o, ite, hina'aro, e te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino. Eita outou e ora mai te ao nei i roto i te parau-ti'a ore e te hara.

No te tauiraa o te mafatu e te natura, e ti'a ia outou ia haere ei taata apî i muri a'e i te Varua ma te parau-ti'a. E ora outou i muri a'e i te hinaaro o te Atua e e tape'a i te mau faaueraa a Iesu Mesia.

No te mea ua farii outou i To'na natura e e, e parahi to'na mau metua i roto ia outou e te here ra outou ia Iesu, E rave outou i te mea ta'na e faaue ia outou ia rave. (A tai'o atoa: Te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a Iesu).

E rave te hoê tamaiti a te Atua i te natura i roto i te ture

E pohe atoa te mau hara ma te ture aita e ture: e e faautuahia te ture e te ture; (E ere te feia faaroo i te ture i te mea na mua noa te Atua, e faati'ahia râ te mau rave'a o te ture. Ia au i te mau Gentiles, e ere te reira i te ture, A rave na roto i te natura i roto i te ture, teie mau mea, aita e ture, ua riro te hoê ture ia ratou iho ei ture: Te ohipa a te ture i papaihia i roto i to ratou mafatu, to ratou mana'o no ni'a atoa i te ite, e to ratou mau mana'o, te auraa ra, a pari ai ratou aore ra a vetahi ê i te tahi e te tahi;) Ia au i ta ' u evanelia i te mahana e haava ai te Atua i te mau mea ngaro o te mau taata (Roma 2:12-16)

No te aha te ture e ore ai e nehenehe e rave, i te mea e ua paruparu te reira na roto i te auahi, Te tono nei te Atua i ta'na iho Tamaiti i roto i te hoho'a o te tino hara, e te hara, te tahi mau hara i roto i te auahi: E nehenehe te parau-ti'a o te ture e faatupuhia i roto ia tatou, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua (Roma 8:3-4)

Ia riro ana'e outou ei tamaiti na te Atua, E rave outou i te tuhaa morare o te ture na roto i te natura. I te mea e o te Atua te hinaaro o te Atua. E riro outou ei ture no outou iho e e faatupu i te ture, Mai ia Iesu. (A tai'o atoa: E nehenehe ta ' u e faaoti i te ture?).

Eaha te mau huru o te hoê tamaiti na te Atua?

Eaha te mau huru faufaa roa ' ' e o te hoê tamaiti na te Atua? E ere te mau huru faufaa roa ' ' e o te hoê tamaiti na te Atua i te mau ohipa aroha e te mau ohipa tauturu. E ere te mau huru o te hoê tamaiti a te Atua i te mau tapao e te maere nei. No te mea ua parau Iesu i te parau a Iesu, E faatupu te reira i te mau Mesia haavare e te mau peropheta haavare, Na vai e rave i te mau tapa'o e te mau mea faahiahia. E mea maitai roa ratou mai te mea e, e nehenehe te reira, E ite ratou i te mea i maitihia (a.o.. Mataio 24:24, Mareko 13:22). 

Te faaite nei te mau parau a Iesu e, eita e titauhia ia fanauhia faahou no te haere i roto i te hoho'a teata e te mau tapa'o e te mau mea faahiahia. Aita te mau tapa'o e te mau mea faahiahia e faaite ra e, e tamarii a outou na te Atua. (A tai'o atoa: E ti'a anei ia outou ia fanauhia no te haere i roto i te hoho'a teata?).

E here, e e mata'u te Fatu e e haere na roto i te parau-ti'a

Na roto i te mata'u i te mau tane o te Fatu, e ere ïa ratou i te mea ino (Tau 16:6)

Tera râ, te mau huru o te hoê tamaiti na te Atua, o te here ïa i te Atua e to'na aau atoa, ʻAnuanua, mana'o, e te mau mata'u e te mau mata'u i te Fatu. No reira, e haere te tamarii i te ino (e'a) Eiaha roa ' tu e haere i mua i te pae. Teie râ, e haere na te tamaiti ma te haapao maitai i te Atua ma te parau-ti'a. (A tai'o atoa: Te here nei anei outou i te Atua ma to outou aau atoa?).

Eita roa'tu te hoê tamaiti a te Atua e faaino i te hara, e eita roa'tu ïa e farii e e farii i te mau ohipa a te basileia o te pouri. Teie râ, te faaite ra te hoê tamaiti a te Atua i te mau ohipa o te pouri e te haamou nei i te reira.

Ia riro ana'e te hoê taata ei tamaiti na te Atua, e te ora nei te Varua Mo'a i roto i te taata, e mea ti'a i te taata ia rave i te hinaaro o te Atua. I te mea e ua fanauhia te taata i te Atua e te vai ra te huru o te Atua.

E ohipa te parau mau, mai te huru o te Atua ra, e te tamaiti a te Atua, o te hoê ïa taata. No te mea te haapapu ra te reira e hoê â te huru o te taata e to ' na Metua.

Eita roa'tu te hoê tamaiti a te Atua e ite i te mau ohipa a te diabolo. A vaiiho ia outou ia tomo i roto.

No te mea ua ite ratou i te tino o te Mesia i te i'oa e te mau here e te mau lust (Galatia 5:24)

E arata'ihia te hoê tamaiti a te Atua e te Varua

Mai te mea e ora outou i te tino nei, e pohe â ho'i outou: ia rave râ outou na roto i te Varua i te mau ohipa a te tino, e ora oe. No te rahiraa o te mau mea e arata'ihia ra e te Varua o te Atua, e mau tamaiti ratou na te Atua (Roma 8:13-14)

E haere te hoê tamaiti a te Atua i muri a'e i te Varua i roto i te parau mau o te Atua. No reira, e haere te hoê tamaiti a te Atua i roto i te hinaaro o te Atua.

E paraparau te hoê tamaiti a te Atua i te parau mau o te Atua. E faaore oia i te mau haavare e te mau ohipa a te diabolo na roto i te Parau i roto i te mana o Iesu (te i'oa o Iesu) e te mana o te Varua Mo'a.

Te hotu nei te hoê tamaiti a te Atua i te hotu o te Varua

E haere te hoê tamarii a te Atua i muri a'e i te Varua, e e faatupu te reira i te hotu o te Varua. E mea parau-ti'a te hotu o te Varua, here (te here no te Atua e no rapae mai i taua here ra, te here no to outou taata tapiri), oaoa, hau, ta'ato'era'a, mā'ohima, rahi, Farii, mā'o, Fa'afauraa; hō'iti'iti. (A tai'o atoa: Te hotu o te Varua)

Ua parau Iesu, e ite ïa outou i te tumu raau na roto i ta ' na mau huaai, e te vai noa ra â te reira.

E rave te mau tamarii a te Atua i te hinaaro o to ratou Metua

E rave te mau mea atoa i te hinaaro o te Atua, O to'u taea'e, To'u, mā'ea'e (Mareko 3:35)

E faaroo te hoê tamaiti i to'na metua tane e e haapa'o i to'na metua tane, e e rave oia i te hinaaro o to'na metua tane. No te mea te vai ra te huru o to ' na metua tane.

No reira te mau tamarii a te Atua, Na roto i te fariiraa i te natura o te Atua, e haere te reira i muri a'e i te Varua ia haapa'o i Ta'na Parau. E rave ratou i te hinaaro o to ratou Metua. Mai te mau tamarii a te diabolo, o vai te huru o te diabolo, E faaroo ratou i to ratou metua tane. E haere ratou i muri a'e i te tino ma te haapa'o maitai i ta'na mau parau e e rave i te hinaaro o to ratou metua tane.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.