Ua itehia te huru rahi o te Atua i roto i te mau huru tupuraa papu ore

Na roto i te Bible taatoa, te tai'o nei tatou no ni'a i te hanahana o te Atua tei faaitehia i roto i te mau huru oraraa aita e ti'aturiraa e te mau mea natura e ore e nehenehe e tupu. Te parau ‘eita e ti'a’ e ere te hoê parau i roto i te mau parau a te Atua. E nehenehe te Atua e rave i te mau mea atoa! No te feia, te here nei i te Atua, te ti'aturi Ia'na, e te ti'aturi ia Iesu; Ta'na Parau, te haapa'oraa i te Parau, te ohipa e te oraraa ia au i te Parau, aita e mea fifi ore. Aita te mau mea e ore e nehenehe e tupu i roto i te Basileia o te Atua, mai te peu e e au te reira i te hinaaro o te Atua. Aita e taata e hau atu i te rahi o te Atua, e aita e mea puai a'e i te mana o te Atua! A hi'o i te hamaniraa, te faaoraraa i te nunaa a te Atua, to ratou tere i roto i te medebara e te raveraa i te fenua i fafauhia, te mau upooti'araa i ni'a i te mau nunaa etene, te mau semeio a te mau peropheta, te taeraa mai e te oraraa o Iesu Mesia, e te ohipa ti'a roa o te faaoraraa, te taeraa mai o te Varua Mo'a e te mau tapa'o e te mau ohipa maere e rave rahi i roto i te oraraa o te feia faaroo i fanau-faahou-hia, o vai oia ïa te mau tamarii a te Atua (Te mau vahine e te mau vahine). Te faaite papû nei te Bible taatoa i te hanahana o te Atua tei faaitehia i roto i te mau huru tupuraa aita e ti'aturiraa e te mau mea natura e ore e nehenehe e tupu.

Te rahi o te Atua tei faaitehia i roto i te mau mea hamanihia

Ua faaitehia te hanahana o te Atua i te taime a hamanihia ai te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i roto. E mea viivii ore te fenua, e mea vai noa, e te vai ra te pouri i ni'a i te hohonu. I roto i te fenua natura, aita e mea i reira no te hamani i te hoê hamaniraa tia roa no roto mai i teie arepurepuraa.

Teie râ, no te mea hoi e ohipa te Atua mai roto mai i te pae varua e aita oia e tiaturi ra i te mau ravea natura e ere i te mea fifi roa no te Atua ia hamani i te hoê hamaniraa tia roa.

No reira, ua hamani te Atua i te hoê ra'i e te fenua tia roa e te mau mea atoa i roto i te arepurepuraa e te pouri i roto e ono mahana. No te mea i muri a'e i te hopea o Ta'na ohipa, Ua faaea te Atua i te hituraa o te mahana (A tai'o atoa: ‘Ua hamani anei te Atua i te ra'i e te fenua i muri a'e e ono mahana? Aore rā…hō'ē)

Ua faaitehia te rahi o te Atua i roto i te fafauraa ia Aberahama

Ua faaite te Atua i To'na hanahana ia Aberahama na roto i te horo'araa ia'na i te fafauraa i te hoê tamaiti. Te mea e au ra e eita e nehenehe e tupu i roto i te fenua natura ra, ua nehenehe te Atua e rave. Te mea ana'e ta Aberahama i ti'a ia rave, o te ti'aturiraa ïa i te mau parau a te Atua e te ti'aturiraa i Ta'na fafauraa ia tupu Ta'na fafauraa.

Tera râ,, na roto i te faaôraa i roto i te paari e te ite natura o te taata, Aita te mau mea atoa i haere mai te au i te hinaaro e te opuaraa a te Atua. Tera râ, ua haapa'o te Atua i Ta'na fafauraa e ua faaite i To'na rahi na roto i te fanauraa o Isaaka (A tai'o atoa: ‘Te tia'iraa i te fafauraa‘).

Ua faaitehia te rahi o te Atua na roto i te faaoraraa i To'na nunaa

I te taime a faaea ai te nunaa a te Atua ei faatîtîraa i raro a'e i te mana o Pharao i Aiphiti, ua pii ratou i te Atua. Ua faaroo te Atua i te piiraa a To'na nunaa e ua faaora oia i To'na nunaa i te mana o Pharao.

Ua faaite te Atua i To'na hanahana i roto i te mau ati, o tei tae mai i ni'a ia Egypt na roto i te mau parau e te mau rima o Mosesa. Ua roohia te fenua taatoa i te mau ati, maoti râ o Goshena, te vahi i parahi ai te nunaa a te Atua.

I te mutu, Ua faati'a o Pharao i te nunaa o te Atua ia haere, e ua tere atu te nunaa i ni'a i te fenua tei fafauhia.

Teie râ, i roto i to ratou tere i te fenua fafauhia, Ua faaetaeta te Atua i te mafatu o Pharao, no reira, ua taui o Pharao i to ' na mana'o e ua tono atu i ta ' na nuu no te faaho'i mai i te nunaa.

I to te nunaa a te Atua haereraa ' tu i te Moana Uteute e to ratou iteraa i te nuu a Pharao e haere maira ia ratou, ua mata'u ratou, ua ta'i atu i te Atua, e ua pato'i ia Mosesa. Aita e ravea no te faarue i taua taime ra. I roto i te fenua natura, aita e tia ia ape i te nuu a Pharao.

E horo'a te Fatu i te puai i To'na nunaaNo te mea e ere ratou i te pae varua, mau, ua faatupu ratou i te mau huru ohipa ino atoa i roto i to ratou feruriraa, ta ratou i faaite na roto i to ratou vaha. Aita teie mau ohipa ino i tupu oioi mai, i te pae hopea râ, ua tupu te mau parau atoa ta ratou i parau.

To ratou tia'iraa, Ua riro te reira ei mea mau no teie u'i matamua e e pohe ratou i roto i te medebara.

Aita ratou i tomo i roto i te fenua fafauhia e aita atoa ratou i tomo i roto i te te faaearaa o te Atua, ua pohe râ ratou i roto i ta ratou tere no to ratou ti'aturi ore i te Atua e Ta'na Parau e no to ratou faatupu i te oto Ia'na (oia 3:7-15).

Ua parau o Mosesa i te nunaa ia ore ia mata'u e ia ti'a noa ia ite ratou i te faaoraraa a te Fatu. No te mea e aro te Atua no ratou e e tia ia ratou ia vai hau noa.

Ua paraparau te Fatu ia Mosesa e ua ui atu ia'na no te aha oia i ta'i ai Ia'na. Ua faaue atu te Atua ia Mosesa e i te nunaa ia haere i mua, ia faateitei i ta'na tokotoko, ia toro i to'na rima i ni'a i te miti, e ia vavahi i te reira, ia nehenehe te nunaa e haere na nia i te repo maro i ropu i te miti.

Ua ti'aturi o Mosesa i te Atua e ua ti'aturi i Ta'na mau parau, e no reira, ua rave o Mosesa i ta te Atua i faaue ia'na ia rave.

Maoti i te feruri i ta ' na mau parau, Ua haapao o Mosesa i te mau parau a te Atua e ua toro atura i to ' na rima i nia i te miti. I to Mosesa tororaa i to ' na rima i nia i te miti, Ua faaho'i te Atua i te moana na roto i te hoê mata'i hitia o te râ puai i te po taatoa, ma te faariro i te moana ei fenua maro, e ua amahamaha te mau pape. Na reira, ua haere atu te mau tamarii a Iseraela i te tahi atu pae i ropu i te miti i ni'a i te repo maro (I mua i 14).

E rave rahi atu â mau hi'oraa no te hanahana o te Atua o te faaitehia ra i roto i te mau huru tupuraa aita e tiaturiraa e i te taime e au ra e aita te mau mea i roto i te fenua natura e nehenehe e tupu.

Te rahi o te Atua tei faaitehia i roto i te oraraa o Iesu Mesia

Te rahi o te Atua tei faaitehia na roto i te fanauraa o Iesu Mesia; te Parau e i roto i To'na oraraa i ni'a i te fenua nei. Ua haere o Iesu i roto i te I'oa o te Atua; i roto i te mana o te Atua e ua titau i te nunaa o te Atua ia tatarahapa. Ua faaite mai o Iesu i te Basileia o te Atua e te hanahana o te Atua na roto i ta ' na mau parau e te mau tapao e te mau ohipa maere e rave rahi.

A hi'o na i te mau tauiraa e rave rahi na roto i te faarooraa i te mau parau a Iesu e te mau faaoraraa e rave rahi, faaoraraa, e te ti'a-faahou-raa mai i te pohe tei tupu na roto ia Iesu’ te mau parau e te mau ohipa.

Eiaha râ tatou e haamoe i te mau parau tohu atoa, te mau faaamuraa semeio a te mau nahoa taata (Mat 14:13-21; 15:32-39, Mar 6:30-44; Mar 8:1-10, Lu 9:10-17, Jon 6:1-15), te hu'ahu'a semeio o te ika (Lu 5:1-11, Jon 21:1-14), ua riro te pape ei uaina (Jon 2:1-11), te maroiraa o te tumu raau suke (Mat 21:18, Mar 11:12), te mamûraa o te vero (Mat 8:23-27, Mar 4:35-41, Lu 8:22-25) e te haamâu'araa o te hiero i roto i te vaha o te ika (Mat 17:24-27).

Teie râ, te ohipa rahi roa ' ' e, i reira te rahi o te Atua i faaitehia ' i, oia nei, te ti'a-faahou-raa mai i te pohe o Ta'na Tamaiti o Iesu Mesia e te hamaniraahia te taata apî (A tai'o atoa: ‘Eaha te huru hau ta Iesu i horoa mai i nia i te fenua nei’, ‘Ua faaho'i faahou mai Iesu i te ti'araa o te taata hi'a' e 'I te va'uraa o te mahana, te mahana o te hamaniraa apîhō'ē)

I muri a'e i te poheraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia, e i muri a'e i to Iesu ohipa i ni'a i te Aita i te rima atau o te Atua, Aita te hanahana o te Atua e To'na mana i tape'a. Ua faaitehia te hanahana o te Atua i roto i te oraraa o Ta'na mau tamarii na roto i te taeraa mai te Varua Mo'a.

Ua faaitehia te rahi o te Atua i roto i te oraraa o te mau tamarii a te Atua

I muri a'e i to te mau pĭpĭ a Iesu bapetizoraahia i te Varua Mo'a e to ratou riroraa ei poieteraa apî; te mau tamaiti a te Atua, ua faaite papû ratou ma te mǎta'u ore no ni'a ia Iesu te Mesia.

Noa ' tu e ua itehia te rahi o te Atua i roto i to ratou oraraa na roto i te mau taata e rave rahi, tei faafariuhia na roto i ta ratou mau parau e tei fanau-faahou-hia, e te mau tapa'o e te mau ohipa maere tei tupu i muri mai ia ratou, E rave rahi ta ratou e ti'a ia faaoromai.

E rave rahi patoiraa ta ratou i farerei na roto i to ratou faaroo ia Iesu Mesia e to ratou haapaoraa i te Atua, e aita i maoro roa hou a hamani - ino - hia ' i ratou, mai ia Iesu e te mau peropheta i roto i te Faufaa Tahito.

Te rahi o te Atua tei faaitehia i roto i te faatîtîraa

E rave rahi taime, e au ra e aita e tiaturiraa. Tera râ, i te mau taime atoa râ, ua faaite mai te Atua i To'na rahi.

Ua itehia te hanahana o te Atua i roto i te oraraa o Petera, i to ' na haruraahia e te tuuraahia i roto i te fare auri. Ua haere mai te hoê melahi a te Fatu ia Petero i te pô e ua faaora ia'na i roto i te fare auri. Ua faaroo te Atua i te mau pure a te feia faaroo, tei putuputu amui e tei pure no Petero. Na roto i te reira, ua faaitehia mai te rahi o te Atua, e ua faaorahia o Petera i te rima o Heroda (Tā'uru 12:1-19)

te faaroo mai te hoê huero sinapiUa faaite atoa te oraraa o Paulo e o Sila i te hanahana o te Atua, i te taime a papaihia ' i ratou e a tuuhia ' i ratou i roto i te fare auri no te mea ua faarue ratou i te hoê varua tahu i Philipi (te hoê tuhaa o te fenua Makedonia).

I te afaraa o te pô, ua pure o Paulo e o Silasa e ua arue ratou i te Atua, Ua tupu oioi mai te hoê aueueraa fenua rahi, ua aueue te reira i te mau niu o te fare auri. Tōmāoho, Ua matara te mau uputa atoa, e ua matara te mau herepata atoa.

Ua ara mai te taata haapao i te fare auri i to ' na taotoraa e ua ite oia i te ohipa i tupu e ua hinaaro oia e haapohe ia ' na, no te mea ua mana'o oia e ua ora te mau fare auri. Teie râ, ua ta'i o Paulo ma te reo puai e ua parau oia e eiaha oia e hamani ino ia ' na iho no te mea te vai ra te mau fare auri atoa i reira.

Ua ui atu te taata haapao ia Paula e ia Sila eaha ta ' na e rave no te faaorahia. Ua parau ratou, E faaorahia outou e to outou fare na roto i te faarooraa i te Fatu o Iesu Mesia. Na ua afa'i atura te kaitiaki ia raua i to'na fare, e ua faaite atura o Paulo e o Sila ia'na e i te feia atoa i roto i to'na fare i te parau a te Fatu. Ua horoi oia i to ratou mau pepe, ua bapetizohia te taata haapa'o e to'na fare e ua ti'aturi i te Atua (Tā'uru 16:19- 40).

E rave rahi atu â mau huru tupuraa i roto i te oraraa o te mau tamarii a te Atua, e au ra e aita e tiaturiraa i roto i te ao natura e e au ra e eita te mau mea e nehenehe e tupu. Na roto râ i te faaroo ia Iesu Mesia; te Parau e to ratou ti'aturiraa i te Atua e to ratou papû, Ua horo'a te hanahana o te Atua i te hoê rave'a no te faaru'e i te mea eita e ti'a ia tupu.

Te ohipa nei te Atua mai te pae varua mai

Te ohipa nei te Atua mai roto mai i te vahi pae varua eiaha râ mai roto mai i te vahi natura ra, mai te ao nei. Ia ore ana'e te ao nei e faatitiaifaroraa e aita e e'a no te faaru'e, E e'a to te Atua. Tera râ,, E ere te e'a o te Atua e To'na taime i te mea au noa i te hinaaro o te ē. Teie râ, i roto i te mau huru tupuraa atoa e aita e tiaturiraa, e te vai ra te hoê ravea no te faaora na roto i te faaroo ia Iesu Mesia; Ta ' na Parau.

Te Bible; Te faaite papû nei te Parau a te Atua i te hanahana o te Atua, e e mea ti'a ia outou ia ti'aturi anei outou i te mau parau a te Atua e aore râ, aita.

Ia ora ana'e outou ia au i te Varua, e taa ê to outou hi'oraa i te mau huru ohipa maoti râ ia ora ana'e outou ia au i te tino.

No te mea ia ora ana'e outou ia au i te tino, te arata'ihia ra outou e to outou mau mana'o, hina'aro, Te mau mana'o, e te mau mana'o, e te faatumu nei outou i ni'a i te mau huru ohipa e te mau huru oraraa o to outou oraraa.

Ia tere maitai ana'e te mau mea atoa e ia au i to outou hinaaro, I muri iho, e oaoa e e oaoa outou. Teie râ, ia ite noa ' tu outou i te hoê fifi i roto i to outou oraraa, e aita te mau mea e haere mai ta outou i opua e aita e haere mai ta outou e hinaaro, I muri iho, aita outou e oaoa faahou ra, tera râ,, e riaria outou e e mata'u outou, oto, Fa'uru, aita e ti'aturiraa e aita e ite ra i te hoê e'a no te faaru'e.

Mai te mea e, e vai noa outou i ni'a i te tino e to outou mau mana'o, hina'aro, Te mau mana'o, e te faatere nei te mau mana'o i to outou oraraa, E faatumu noa outou i ni'a i te mau huru oraraa e te mau huru ohipa e e ti'aturi outou i ni'a i te mau rave'a mau. No reira, e ti'a ia outou ia rave i te mau mea atoa ta outou e nehenehe e rave no te vai oaoa noa, no te ite i te hau i roto i to outou oraraa, na roto i te mau puna materia e faaanaanataeraa mana'.

Tera râ, ia pee ana'e outou i te Varua, te tiaturi ra outou ia Iesu; te Parau e te arata'ihia ra ratou e te Parau e te Varua. E ite outou e, o vai outou i roto Ia'na, e te ora nei Oia i roto ia outou e tei pihai iho Oia i te mau taime atoa. Na roto i te, ua ite outou i te auraa ia riro ei tamaiti na te Atua, e nahea ia haere ei tamaiti na te Atua e ua ite outou eaha te tia'i ra ia outou. E ti'aturi outou i te mau parau a te Atua e e rave outou i ta te Parau e parau ra, e no reira, e ite outou i te hau e te oaoa o te Atua i roto i te mau huru ohipa atoa o to outou oraraa.

Aita e aito aita e tama'i

Te rahiraa o ta'u e here nei, Te a'o nei au e te a'o nei au: no reira, a itoito, e te tatarahapa (Tō'o'a 3:19)

Aita Iesu i parau e eita te mau vero e tupu i roto i to outou oraraa. Teie râ, ua parau Iesu, Ia tuu ana'e outou i to outou ti'aturiraa i te Parau e ia riro ana'e outou ei taata rave i te Parau, a faaea noa i roto i te Parau, e ia tae mai te mau vero, e ti'a ïa outou e eita outou e haamouhia (A tai'o atoa: ‘Te feia faaroo e te feia e rave ra i te Parau‘)

Te tape'a nei au i ta'u mau faaueraa i roto i to'u hereNa roto i te mau huru oraraa fifi, E paari outou, e paari outou, e e haamauhia outou ei tamaiti na te Atua. No te mea te na ô ra te Parau, ta te Fatu e here nei, E faautu'a oia e e hamani ino oia. Ua parau Iesu, e te feia atoa ta'na e here ra, E a'o oia e e faautu'a oia (oia 12:3-11, Rev 3:19).

Te parau, ia faariro outou i te reira ei oaoa, ia topa ana'e outou i roto i te mau faahemaraa e rave rahi, no te mea e faatupu te tamataraa i to outou faaroo i te faaoromai (Jam 1:1-4)

E rave rahi feia faaroo o te hinaaro nei e riro ei feia upooti'a, te himene nei e te faaite nei na roto i to ratou vaha e, ua upooti'a ratou, aita râ ratou e hinaaro i te mau aroraa i roto i to ratou oraraa.

Ia ite noa ratou i te mau fifi i roto i to ratou oraraa, e aita te mau mea e haere mai ta ratou e hinaaro, Te riaria nei ratou, te hepohepo nei ratou, e te hepohepo nei ratou, e aita ratou i ite eaha te rave.

Te haamoe râ ratou, e titauhia te mau aroraa no te upooti'a mai te mea e, e hinaaro outou e riro ei aito. Aita e mea mai te hoê aito aita e aroraa. E nehenehe noa outou e riro ei taata upooti'a mai te mea e, e upooti'a outou i ni'a i te hoê mea. Mai te mea e, aita outou e upooti'a i ni'a i te hoê mea, eita ta outou e nehenehe e riro ei taata upooti'a.

Ua itehia te huru rahi o te Atua i roto i te mau huru tupuraa papu ore

Te itehia ra te rahi o te Atua i roto i te mau huru tupuraa aita e tiaturiraa, i reira aita e tiaturiraa e aita e faatitiaifaroraa i roto i te ao natura ra. Teie râ, e tia ia outou ia ite e aita e huru tupuraa aita e tiaturiraa e aita e tiaturihia e te Atua. Tera râ, e ti'a ia outou ia ti'aturi Ia'na, ia ti'aturi i Ta'na mau parau, ia haapa'o i te reira, e ia rave i te reira i roto i to outou oraraa. Te hinaaro nei te Atua ia tape'a outou i ta'na Parau, noa ' tu te roaraa e te mau mana'o, Vaiuru, e te hamani-ino-raa i te mau taata e haaati ra ia outou.

Te hinaaro nei Iesu ia hi'o outou Ia'na e ia ti'aturi Ia'na eiaha râ e ti'aturi i ni'a i te ao nei e i to outou iho rahi, fa'atere, mārohirohi, e te aravihi.

Te hinaaro nei oia e ia haere outou i roto Ta'na mau faaueraa e te ohipa ma te faaroo ia au i Ta'na Parau, ia itehia te rahi o te Atua i roto i to outou oraraa e i roto i te oraraa o vetahi ê, e faateiteihia o Iesu, e e faaturahia e e faahanahanahia te Atua.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.