Mai te mea e, e ui outou i te mau Kerisetiano e, e puai a'e anei te ohipa a Adamu i te ohipa a Iesu Mesia, E parau te rahiraa o te mau Kerisetiano e, “Oia mau, e ere i te mea!” Tera râ, nafea i te haere mai, e te parau noa ra te mau Kerisetiano e rave rahi e e ere ratou i te mea mo'a, tera râ, e feia hara ratou. E taata hara te taata e e vai noa â te reira ei taata hara. O te reira ta ratou e mana'o nei i roto i to ratou mafatu e e tu'ati i to ratou vaha. No te mea ua feruri ratou i te reira, te ora noa ra ratou i roto i te haavare i raro a'e i te yo o te diabolo ei tavini no te hara e te pohe, e te ino i roto i te hara e e vaiiho ia vetahi ê ia faaruru i te hara. E nehenehe ratou e ora i te ti'amâraa, tera râ, no te hoê haapiiraa hape a te Parau a te Atua, te ora nei ratou ei tavini no te hara i roto i te taairaa o te basileia o te pouri.
Nahea te hara e te pohe i te tupuraa i roto i te ao nei (Paru)
I te mau vahi e te mau rave'a, mai te hoê taata tei pohe i roto i te ao nei, e te pohe; e ua pohe oia i te pohe, no te mea ua pohe te mau mea atoa: (E tae roa ' tu i te taime a tupu ai te hara a te ture: aita râ te hara i itehia mai te peu e aita e ture. Teie râ, ua patoi o Adamu e tae atu i Mosesa, e tae noa ' tu ratou i nia ia ratou o tei ore i hara i muri a'e i te faarueraa o Adamu, O te taata ïa e haere mai (Roma 5:12-14).
Na roto i te patoiraa a Adamu i te Atua, Ua tomo atu te hara i roto i te ao nei e te pohe. Ua pohe te varua o te taata e ua topa mai to'na ti'araa; to'na vahi fanauraa.
e te hara, Ua 'i, e te mana o te pohe, Te mau mea.
Ua riro mai te taata ora ei varua ora, O vai te huru Ua riro te pohe ei arii.
No te mea te faatere ra te pohe ei arii i roto i te huru o te Adamic, E hotu o te taata, o te hara ïa.
Te mau taata atoa, o tei fanauhia i roto i te huero o Adamu (tāne) e fanauhia ei taata hara. Aita e hoê taata i faaatea - ê - hia!
Ua fanauhia te mau taata atoa ei taata hara. Aita e hoê e'a, Ua fanauhia o vai tei fanauhia.
Aita e taata parau-ti'a i roto i to'na natura Adamic. E eita e nehenehe e rave i te parau-ti'a na roto i te ohipa, e no ǒ mai te reira i te natura o Adamic. I te mea e, e ohipa te mau ohipa, aita te tino i noaa mai i te tino o te i'oa.
E hara te mau taata atoa
Ua fanauhia te mau taata atoa ma te parau-ti'a ore e ua fanauhia oia ei taata hara. Ua fanauhia te mau taata atoa i raro a'e i te mana o te pohe, e te ora nei te mau taata atoa, o te hara ïa e te faautuahia i te pohe.
Ia parau ana'e te taata e, e ere ratou i te hara e aita ta ratou hara, E mau liars ratou e e ite ratou ia ratou iho.
Mai te mea e, e parau tatou e, aita ta tatou e hara, tatou, e aita e parau mau i roto ia tatou. Mai te mea e, e faaite tatou i ta tatou mau hara, E mea haapa'o maitai oia e no te faaore i ta tatou mau hara, e no te tamâ ia tatou i roto i te mau huru parau-ti'a atoa Mai te mea e, e parau tatou e, aita tatou i hara, e faariro tatou ia'na ei taata haavare, Aita ta'na parau i roto ia tatou 1 John 1:8-10)
Hi'o, Ua hoho'a vau i te hoho'a; e i roto i te hara, ua mana'o mai to'u metua vahine ia'u (Psé 51:5)
E taata hara te mau taata atoa, e mai te mea e, e mana'o te mau Kerisetiano e, na mua a'e i to ratou tape'a-faahou-raa e te faaauraa i te Mesia, e ere ratou i te feia hara e aita ratou i hara, e ua ora ma te aroha e ua ‘ouo’, e rave i te mau ohipa maitai, e i muri iho, e haavare ratou e e faariro ratou i te Atua ei Liar, e aita ta'na Parau i roto ia ratou.
No te mea e mea hara te mau taata atoa. No reira, e hinaaro te mau taata atoa ia Iesu Mesia, no te mea e titau te mau hara atoa i te.
E mea ti'a ia tamâ i te mau taata atoa i roto i te mau hara atoa e te parau-ti'a ore e ia haapa'ohia te reira i te toto o Iesu Mesia. Mai te mea e, aita Iesu Mesia, To'na toto, e te faaoraraa, Te vai noa ra te hoê taata ei taata hara e ua moe.
Te ti'araa o te hoê taata (Iesu) ua tomo i roto i te ao
E ere râ mai te hape, O te ô tamoni ore atoa. E rave rahi o te pohe mai te peu e e rave rahi o te pohe, rahi a'e te aroha o te Atua, e te ô na roto i te aroha, e te vai ra te hoê taata, Iesu Mesia, ha'a. E ere i te mea huru ê roa, o te ô: no te mea ua tupu te hoê faaotiraa, tera râ, e rave rahi mau hara te horo'araa tamoni ore o te ore e faati'a i te reira.
Mai te mea e, i roto i te poheraa o te hoê taata; Te rahi a'e o te reira, o te farii i te rahiraa o te aroha e te ô no te horo'araa i te parau-ti'a i roto i te oraraa e te hoê, Iesu Mesia.)
No reira, mai te hara o te hoê haavaraa, ua haere mai te mau tane atoa i te hoê putuputuraa; Noa ' tu te parau-ti'a o te hoê, ua tae mai te ô tamoni ore i ni'a i te mau taata atoa o te faaite i te ora.
Mai ta te hoê taata i ore i ite, e rave rahi o tei faariro i te feia hara, no reira, i te hopea o te hoê, e rave rahi o te faariro i te parau-ti'a.
Hau atu â, ua tuuhia te ture, e nehenehe te hape e hi'ohia e te hape. I te tahi a'e pae, Ua rave-na'ena'ia roa a'e: Ua mana'o te reira i te pohe, E nehenehe atoa te reira e haamaitai i te faatereraa hau i roto i te oraraa mure ore e te Fatu, to tatou Fatu (Roma 5:15-21)
Iesu Mesia; te parau a te Atua, ua haere mai i te fenua nei e ua riro mai ei Mana no te mea; te taata ruhiruhia, O vai te hoê taata hara.
Ua faautuahia Iesu i te faautuaraa no te hara, oia, i ni'a Ia'na e ua pohe i ni'a i te satauro. I muri a'e e toru mahana, Ua maraa o Iesu i nia i te pohe.
Na roto i te parau-ti'a o Iesu e To'na haapa'o maitai, toto, e te hoê ohipa, Ua faafaite Iesu i te taata i te Atua ra e faaho'i'i ōtahi; i'oa; te taata hara.
“Ua pohe te feia patoi o Adamu i te pohe, tera râ, ua faatupu te haapa'o-maitai-raa o Iesu Mesia i te ora”
Ua faatupu te patoiraa a Adamu ia ratou i te haavaraa e te faainoraa i te pohe. Tera râ, te haapa'o-maitai-raa o Iesu Mesia; Ua faatupu te Tamaiti a te Atua i te parau-ti'a e te ti'araa o te ora.
Te mau taata atoa, o tei riro mai ei ohipa apî na roto i te faaroo i roto ia Iesu Mesia, e ere faahou te hamaniraa i te mau mea tahito; te taata hara, te ora nei te feia e ora ra i raro a'e i te pohe e aita faahou e fana'o i te hotu o te pohe, o te hara ïa, tera râ, ua riro mai te taata ei ohipa apî; te hoê taata mo'a e te ora ra i raro a'e i te mana o te oraraa; Ua riro te Iesu Mesia ei arii e te pohe nei oia i te hara e te pohe.
Na roto i te Mesia, ua faaamuhia te varua o te taata i te pohe, e ua ta'i te Varua Mo'a o te Atua i roto i te ohipa apî. Ua riro te hamaniraa apî ei varua ora e e haere i muri a'e i te Varua i te haapa'o-maitai-raa i te Atua e i To'na Parau.
Te taata apî, o vai oia no te Atua, Eita te hotu o te Varua e rave i te mau ohipa a te tino. I te mea e ua pohe te tino e to ' na ino i roto ia Iesu Mesia (A tai'o atoa: ‘Te Fafauraa i roto i te Faufaa Apî‘).
O te hamaniraa apî ïa te hoê taata hara?
Aita, e ere te hamaniraa apî i te hoê taata hara. Na roto i te faaauraa, Ua pohe to outou tino i roto i te Mesia, e ua maraa to outou varua i te pohe. E ere outou i te mea tahito faahou, o tei arataihia e te tino e to ' na huru hara (te huru o te diabolo) o te vai ra i roto i te tino na roto i te hara.
E 'oe, ua pohe te taata i roto i ta outou mau hara e te ereraa i to outou tino, i muri iho, ua haere amui atu oia e te, no te faaoreraa i te hara ia outou paatoa; A tatara i te papa'iraa a te mau melo o te pato'i ia matou, O te reira te huru, ua haere mai i rapae i te e'a, ua haere atu i te reira i ni'a i to'na satauro; E te mau raatira haapiiraa e te mau mana, Ua hamani oia i te tahi mau ofa'i no te faaineine ia'na, te upooti'a nei ratou i ni'a i te reira (Kolosa 2:13-15)
Aita faahou outou e tamarii o te diabolo, Na te natura Adamic i arataihia e te natura o Adamic.
Tera râ, na roto i te ohipa no te parau-ti'a o Iesu Mesia, Ua riro mai outou ei taata hamani apî, Te arataihia ra te varua i reira te natura o te Atua e itehia ' i.
Ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) Ua farii ratou i To'na natura
E raeava ïa, e tahi râ, tera râ, ua faataahia oe i roto i te i'oa o te Fatu ra o Iesu, e te Varua o to tatou Atua (1 Korinetia 6:11)
Ahiri oe i riro mai ei hamaniraa apî, e ere i te mea ino roa'tu, e riro râ outou ei taata hara tei faaorahia. E taata hara oe, o te tamâ i te toto o Iesu Mesia, e ua himene-maitai-hia i roto i te Mesia.
Ua riro te hamaniraa apî ei vahi mo'a, o te vai ra te Atua e te vai ra te hoê taairaa e te Mesia na roto ia Iesu Mesia.
Aita Paulo i papa'i “i te feia hara.” aita! Ua papai Paulo, “i te feia mo'a”. (a.o.. Roma 1:7, 1 Korinetia 1:2, 2 Korinetia 1:1, Ephesia 1:1, Philippines 1:1, Kolosa 1:2).
Aita te ohipa ino a te Atua i manuïa?
Aita, Aita te ohipa uteute a te Atua i manuïa. O te feruriraa hape ïa no nia i te mau Kerisetiano o te tiaturi i te haavare o te diabolo, e no reira, e vai noa â ratou i te feia hara e aita ta ratou e mana no te hara.
I to oe mana'o, te mana'o ra te Atua e, ia parau ana'e oe e, ua fanauhia oe, tera râ, a tamau noa i te parau e, e taata hara oe? Eaha te mana'o o te Atua, ia parau ana'e outou e, e ere outou i te mea mo'a (ua faaatea êhia oia i te ao nei e tae atu i te Atua) Ti'a?
E parau outou, ua fanauhia ', Te auraa ra, ua fanauhia mai outou i te Atua e te vai ra te natura o te Atua e te Varua Mo'a i roto ia outou, e te parau noa ra outou e, e taata hara outou, E parau outou i muri iho e parau atu ai, e mea puai a'e te ohipa a te hara a Adamu i te ohipa parau-ti'a o Iesu Mesia, e e ere te toto o Iesu Mesia i te mea puai, tera râ, ua au i te toto o te mau animala, e ua riro te Atua ei Atua no te feia hara. (A tai'o atoa: ‘O Iesu anei o Iesu, e taata hara? e ‘Te taa-ê-raa i rotopu i te mau tusia o te mau animala e te tusia a Iesu Mesia‘)
Mai te mea, ua riro outou ei taata hara, Te auraa ra, o te basileia ïa o te pouri, e te ora ra outou i roto i te orureraa hau e te faaroo ore i te Atua e i Ta'na Parau, e aita oe i faaherehere e e ti'a ia oe ia haaputu.
No te mea e ere te Atua i te Atua no te feia hara, o te ora nei i roto i te orureraa hau e te faaroo ia'na. Teie râ, e Atua te Atua no te feia mo'a, o tei afaihia mai te basileia o te pouri e tae atu i te Basileia o te Atua e te ora nei ma te haapa'o ore i te Atua e i Ta'na Parau
e ere i te mea, a imi ai tatou i te parau-ti'a e te Mesia, ta tatou e ite atoa nei, No reira, te Mesia te faatere hau no te hara? Te Atua Atua
Galatia 2:17
Te faaroo nei te Atua i te mau pure a To'na mau taata mo'a
Te parau ra te Bible e, eita te Atua e faaroo i te feia hara, o te ora nei i roto i te orureraa hau no te pato'i ia'na. Teie râ, te faaroo nei te Atua i taua mau taata ra, o te haamori ia'na e o tei faaroo Ia'na.
Te faaroo nei te Metua i te mau pure a To'na feia mo'a, o vai Ta'na mau tamarii, e o vai tei ite i To'na hinaaro e te here Ia'na.
I teie nei, ua ite tatou e te faaroo nei te Atua i te mea e ere râ te feia hara: mai te peu râ e e taata haamori atoa te hoê taata, e te parau, ia'na, ua faaroo Oia ia'na (John 9:31)
E ua haere mai te tahi atu melahi e ua ti'a i ni'a i te fata, te vai ra te hoê mata'ina auro; e ua horo'ahia ia'na te mau mea e rave rahi ia'na, ia horo'a oia i te reira i te mau pure a te feia mo'a atoa i ni'a i te tahua auro, tei na mua'tu i te terono. E te auahi o te tapo'i i te, ua tae mai te mau pure a te feia mo'a, Ua ti'aturi i ni'a i te Atua i rapae i te rima o te melahi (Tō'o'a 8:3-4)
A ora na, no te mea
Te Atua e te Metua o to tatou Fatu o Iesu Mesia, Ua haamaitai mai te mau haamaitairaa atoa i te pae varua i te mau vahi o te ra'i i roto i te Mesia: Ia au i te reira, ua ma'iti oia ia tatou i roto Ia'na na mua a'e i te niu o te ao nei, e e mea ti'a ia tatou ia vai ara noa e ia haape'ape'a ia'na ma te here (Ephesia 1:3-4)
E nehenehe ta'na e faaite ia'na iho i te hoê ekalesia hanahana, aita e vahi i reira, e 'ite, e aore râ, te tahi atu mau mea; tera râ, e mea ti'a ia riro te reira ei mea mo'a e aita e mea ino (Ephesia 5:27)
Tera râ, mai Ta'na i pii ia oe, e mea mo'a atoa ïa i te mau huru aparauraa atoa; No te mea, e, 'oe; no te mea (1 Peter 1:15-16)
E mea mo'a te Atua, e e mea ti'a ia vai mo'a ta'na mau tamarii. ta'na i te auraa, ia faaroo ta'na mau tamarii i To'na reo. E haere ratou i muri a'e i te Varua ma te haapa'o maitai ia Iesu Mesia; te parau i ni'a i te fenua nei.
Iesu, te Tamaiti a te Atua, faaite mai, mea nahea te hoê tamaiti a te Atua ia haere na ni'a i te fenua. O Iesu te fanau'a matamua a te tahi atu mau tamarii a te Atua, o tei fanauhia mai te Atua e no roto mai ia'na.
Hi'o, eaha te huru no te here i te Metua i ni'a ia tatou, ia piihia tatou te mau tamarii a te Atua: no reira, ua ite te ao nei e, e ere tatou, no te mea ua ite oia Ia'na aita (1 John 3:1)
Eita te ao nei e ite e e faaite i te mau tamarii a te Atua. mai te mau tamarii a te Atua, Ua hamanihia te parau-ti'a i roto i te Mesia, e ere no te ao nei. Aita ratou e rave nei i te hoê â ohipa mai te ao nei. No to ratou huru parau-ti'a e te mo'a, E au ratou ia Iesu, na roto i te Varua Mo'a, O vai tei horo i roto ia ratou e e faaite papû e, e mea ino ta ratou mau ohipa.
Te faahoho'a ra te mau tamarii a te Atua, e te afa'i mai i te Basileia o te Atua i te nunaa. E faatupu ratou i te mau mea ua haamou i te mau ohipa o te pouri.
No te aha te mau Kerisetiano e parau ai e e feia hara ratou?
E mea maramarama roa te Bible e, ia te mau taata atoa, o tei fanauhia mai te Atua e tei roto oia Ia'na, E ere faahou te reira i te taata hara, e no reira, aita oia e ora ra i roto i te hara. Teie râ, no te aha e rave rahi mau kerisetiano, e tae noa'tu i te mau ti'a faatere pae varua o te mau ekalesia, Te parau ma te parau ma te parau ma? No te mea e nehenehe ta ratou e ora mai te peu e e hinaaro ratou e ora e e faaohipa i te reira ei tapo'iraa no te ora i roto i te hara, ma te hoê mana'o hape.
Te parau mau no nia i te reira, o te, e te au noa ra â ratou i to ratou oraraa ei ohipa tahito, ei hoa hara. Aita ratou e hinaaro e parau ua tuu i nia i te taata ruhiruhia Ta'na mau ohipa. Eita ratou e hinaaro e faaru'e i to ratou iho oraraa e ia hapono i te reira i te Mesia, e ia haapa'o maitai i te Atua e i Ta'na Parau.
Te hinaaro nei ratou e faaea noa i te mau taata paari, e ia herehia ratou e te nunaa e ia faaoaoa i te nunaa eiaha râ i te Atua. No reira, e ere ratou i te mea ino roa, e te hinaaro nei ratou e farii e e farii i te parau mau o te Atua e e faaite i te parau mau o te Atua, tera râ, te ora noa ra ratou mai te ao nei e te vaiihoraa i te mau taata ia ora i roto i te hara e ia haapapu i ta ratou mau hara, e aita ratou e pii ia ratou ia tatarahapa.
No teie huru, e rave rahi taata tei mo'e, e no te Te mau peu, Te faatupuhia ra te reira i roto i te poheraa mure ore.
Mai te mea e, e hinaaro outou e faaohipa i te hoê tapo'i, e nehenehe ta outou e faaino i te hara, aita to outou natura i taui. Te vai noa ra â te natura o Adamic, no te mea te hinaaro nei to outou tino i te hara, Aita to outou huru.
Mai te mea e, aita outou e haape'ape'a ra i te hara e eiaha e haape'ape'a i te hara a vetahi ê, e aore râ, a faaitoito ia ratou ia hara, e aita te Varua o te Atua e parahi ra i roto ia outou. (A tai'o atoa: Te oaoa nei te hoê feruriraa i roto i te hara e te oaoa nei i roto i te feia hara).
Te mau taata atoa, o tei fanauhia i roto i te Atua e ere faahou ïa i te hara e aore râ, e ere i te hara i roto i te hara
Teie te poroi ta tatou i faaroo no ni'a Ia'na, e te ha'apa'i ia outou, e mea mǎrû te Atua, e aita roa'tu e pouri. Mai te mea e, e parau tatou e, te vai ra ta tatou auhoaraa e Oia, e te haereraa i roto i te pouri, e ora na, Eiaha e rave i te parau mau: Teie râ, mai te peu e e haere tatou i roto i te maramarama, mai Oia i roto i te maramarama, te vai ra te hoê ti'araa toro'a e te tahi atu, e te toto o Iesu Mesia, o te tamâ ia tatou i roto i te mau hara atoa (1 John 1:6-7).
Te ture atoa o te mau mana'o hape atoa: no te hara, o te faaiteraa ïa i te ture. E ua ite oe e ua itehia Oia i te tatara i ta tatou mau hara; e i roto ia'na, aita e hara. Te mau mea atoa i roto ia'na, eiaha râ: Na vai e hara o tei ore i ite ia'na, aita hoê a'e.
Tau'a'a, Eiaha e taata ia mana'o: ia ' na, e mea tia roa ia ' na ia parau e, e mea parau-ti'a, mai te peu e e parau mau oia. Oia mau, ua riro taua hara ra ei diabolo; no te hara a te diabolo mai te omuaraa mai â. No teie tumu, ua faaitehia mai te Tamaiti a te Atua, e nehenehe ta ' na e haamou i te mau ohipa a te diabolo. Ua fanauhia te Atua i roto i te Atua e ere i te mea hara; no to'na toea i roto ia'na: eita e nehenehe e hara., no te mea ua fanauhia oia i te Atua.
I roto i te reira, e itehia te mau tamarii a te Atua, e te mau tamarii a te diabolo: O vai te ore e parau-ti'a e, e ere te Atua i te parau-ti'a, aita atoa oia i here eiaha râ i to'na taea'e (1 John 3:4-10)
Ua ite tatou e, o tei fanauhia i te Atua eiaha râ te hara; tera râ, ua haamata te Atua i te tape'a ia'na iho e te hoê mea ino roa'tu ia'na ia tape'a ia'na (1 John 5:18)
Te haere nei te faaroo i roto i te faaroo i te Mesia i muri a'e i te Varua ia haapa'o i te Parau ma te parau-ti'a.
Te ti'aturi ra anei oe i te Parau a te Atua e aore râ, i te parau a te taata?
Mai te peu e (Te Parau a te Atua) hi'o, e ere outou i te taata hara, te tahi râ, ua hamanihia outou ma te mo'a e ma te parau-ti'a i roto i te Mesia, o te taata ïa e patoi i te Parau a te Atua?
Te mea e horo'a i te taata i te ti'araa ia paraparau i te Parau e ia parau e, e taata hara oe e e tamau noa oe a vai noa.
Te mau taata, Te parau ra oia e, e ere te reira i te haehaa, tera râ, te ora nei oia i roto i te haehaa haavare e te orure hau no te pato'i i te Parau a te Atua. Te ta'i nei ratou i te mau parau a te Atua e te haapapû nei e, te ora noa ra te taata i roto i te taairaa o te basileia o te pouri mai te feia hara i roto i te orureraa hau no te pato'i i te Atua. (A tai'o atoa: Eaha te auraa no te haehaa?).
E ti'a ia outou ia, no te ti'aturi i te mea e, eaha te Bible (Te Parau a te Atua) ia parau aore ra e eaha ta te taata e parau ra. E arata'i te Parau a te Atua ia outou i te parau mau e te ti'amâraa i roto i te Mesia e te oraraa mure ore. Te mau parau a te taata i roto i te, o te tumu ïa o te hoê feruriraa, o te haavare e te taairaa ïa e te hara e te pohe.
E haere mai o Iesu e To'na mau hoa
E haere mai o Iesu e To'na mau taata mo'a e e faahanahanahia i roto i To'na mau taata mo'a. (a.o.. 1 Te mau mea 3:11-13, 2 Te mau mea 1:10, Ju'a 14-15).
E parau outou, e ere noâ outou i te taata hara, I muri iho, ua tae i te taime ōhipa e te fanauraa faahou i roto ia Iesu Mesia. No reira, o Iesu, e te faaroo, e te faaapî nei ia'na ei hoê o te feia mo'a.
'Ia riro ei miti no te fenua’







