Noa ' tu e e hara te mau parau - tia ore atoa, i roto i te Bible 1 John 5:16-17, Ua faahiti o Ioane e piti huru hara, oia ho'i, te hoê hara e tae atu i te pohe, eiaha râ e tae atu i te pohe. Teie râ, eaha te auraa o te parau a Ioane? Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te hoê hara e faatupu i te pohe e te hoê hara e ere i te pohe? Eaha te hara e tae atu i te pohe e eaha te hoê hara e ere i te pohe?
Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te hara e faatupu i te pohe e te hara e ere i te pohe
Ia ite te hoê taata i to'na taea'e i te hara i te hoê hara e ere i te pohe, E ui oia, e na'na e horo'a ia'na i te ora no te feia o te ore e hara i te pohe. Te vai ra te hoê hara e tae atu ai i te pohe: Aita vau e parau nei e, e pure oia no te reira. E hara te mau parau-ti'a ore atoa: e te vai ra te hoê hara e ere i te pohe (1 John 5:16-17)
No te ite i te auraa o Ioane, e ti'a ia tatou ia ho'i faahou i roto i te Faufaa Tahito. I roto i te Faufaa Tahito, E piti huru hara tei faahitihia, te hara mana'o-ore-hia (Eiaha e rave i te hara e tae atu i te pohe) e te hara opuahia (hara e tae atu i te pohe).
Ia hara ana'e te hoê taata aore ra te amuiraa ma te ite ore; te hoê hara mana'o-ore-hia, I muri iho, ua faaitehia te hara i taua taata ra aore ra i te amuiraa. Na roto i te hoê tusia hara, Ua ravehia te taraehara no te varua o te taata aore ra te amuiraa, e e faaore te Atua i te hara mana'o-ore-hia i taua taata ra aore ra te amuiraa ra. Aita teie hara mana'o-ore-hia i faatupu i te pohe (Ture 4, 5:15-18, Te mau numera 15:27).
Teie râ, ia hara ana'e te hoê taata, te auraa ra, ua rave te hoê taata i te hoê hara mana'o-maitai-hia, Eita ïa e faaorehia te hoê taraehara no taua hara ra opuahia ra.
E tâpû - ê - hia te varua o taua taata ra i rotopu i te nunaa o te Atua. No te mea ua haapao ore taua taata ra, ua patoi oia i te mau parau a te Atua, e ua ofati oia i Ta ' na faaueraa.
No reira, e faahapahia taua taata ra no to ' na mau hinaaro ino e e amo oia i ta ' na iho hara. Ua riro teie hara mana'ohia ei hara o te aratai i te pohe, aore ra i te tahi atu mau parau, ei hara e tae atu i te pohe.
E mai te peu e e hara te hoê varua na roto i te ite ore, e hopoi mai oia i te hoê puaatoro vahine o te matahiti matamua ei tusia no te hara. E na te tahu'a e rave i te hoê taraehara no te varua o tei hara ma te ite ore, ia hara ana'e oia ma te ite ore i mua i te Fatu, no te rave i te hoê taraehara no'na; e e faaorehia to'na hara. Hoê ana'e to outou ture no te taata e hara ra ma te ite ore, no te taata atoa i fanauhia i rotopu i te mau tamarii a Iseraela, e no te ěê e parahi ra i rotopu ia ratou.
Teie râ, te varua e rave ra i te reira ma te faateitei, ua fanauhia anei oia i te fenua, e aore râ, te hoê taata ê, te faaino nei oia i te Fatu; e e haamouhia taua varua ra i rotopu i to ' na nunaa. No te mea ua haapa'o ore oia i te parau a te Fatu, e ua ofati oia i Ta'na faaueraa, E vavahi - roa - hia taua varua ra; E tuuhia to ' na hara i nia ia ' na (Te mau numera 15:27-31)
Te orureraa hau i te faanahoraa a te Atua
Ua haapii mai te to Iesu hinaaro ia Iesu, e au ïa i te hinaaro o te Atua, i roto i te Bible. Te feia atoa e orure e e patoi i te hinaaro o te Atua e Ta ' na Parau, e orure hau i te faanahoraa a te Atua e aita e auraro i te Atua, Iesu, e te Varua Mo'a. Ia haere outou Ta'na atu āmui te hoê hamaniraa apî, E hinaaro outou e ora ia au i te Parau a te Atua e e faaohipa i Ta'na mau parau i roto i to outou oraraa. No te mea ho'i e, ua riro te Parau ei hi'o no te poieteraa apî; te mau tamarii a te Atua.
Teie râ, mai te peu e e orure outou i te Parau a te Atua e e tamau noa outou i te rave i te hara e e tamau noa i te rave i te mau mea, o te hoê ïa mea faufau ore i te Atua e te pato'i i To'na hinaaro, Eita roa'tu te tahi taraehara e toe no outou.
Ua faaore te toto o Iesu i te taraehara no te feia, o te riri nei i ta ratou mau hara e to ratou oraraa mai te te hoê hoa hara e te hinaaro nei ratou e horo'a i to ratou iho ora; to ratou huru hara; te taata ruhiruhia e ia tahoê i te Atua e ia ora i muri a'e i te E hinaaro mau te Atua e.
E eiaha no ratou, te here nei i te ao nei e to ratou iho oraraa, e aita ratou e hinaaro e pohe i to ratou tino e ia horo'a i to ratou natura hara, te hinaaro râ ratou e tamau noa i te ora ia au i to ratou tino e ia oaoa i te hara.
Te feia e farii nei, a faaite, o te taui i te mau parau a te Atua ia au i ta ratou iho mau parau te moni, ia nehenehe ratou e ora noa i roto i te hara, mai te taata ruhiruhia, i roto i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to ratou tino.
Aita e fifi mai te peu e e pii outou ia outou iho ei kerisetiano aore ra aita. Te mau taata atoa, o te patoi nei i te Parau a te Atua e i To ' na Varua Mo'a, O vai tei faahapa i te ao nei no ni'a i te hara e te parau nei i te parau mau, e pohe e e tomo i roto i te pohe mure ore.
O te ohipa ïa i tupu i nia i te diabolo i te ua orure hau oia pato'i i te faanahoraa a te Atua, no te mea ua hinaaro oia e riro mai te Atua te huru. No to ' na teoteo e to ' na orureraa hau, ua topa te diabolo e ua ite tatou paatoa eaha to'na vahi hopea.
Te feia e farii nei, a faaite, o te farii nei i te diabolo ei metua tane e te hoê â natura e te huru mai te diabolo, te mau A haere na roto i te mau taahiraa avae o te diabolo e e pee ratou i te diabolo i te vahi hoê â.
Eaha te hara e ere i te pohe?
I roto i te huru o te mo'araa i te roaraa o te ohipa., E nehenehe te mau taata atoa e rave i te hoê hape ma te opua ore. Mai te mea e, ua fanau-faahou-hia outou e ua farii outou i te Varua Mo'a, i muri Ua papa'ihia te hinaaro o te Atua i roto i to outou aau. Te parahi nei te Varua Mo'a i roto ia outou, e no To'na mo'araa e To'na parau-ti'a, E faati'a te Varua Mo'a ia outou e e faaite mai oia i ta outou mau hara; te mau hape ta outou i rave. I muri iho ua tae mai outou, E aha.
Mai te mea e, e tatarahapa outou i te hape ta outou i rave e ōhipa, E iriti outou i te hara i roto i to outou oraraa e e faaorehia to outou hara. Eita teie hara e aratai i te pohe. No te mea ua hara outou ma te mana'o ore e na roto i te heheuraa a te Varua Mo'a, ua Te mau nota, ua faarue i taua hara ra, e ua iriti ê i te hara i roto i to outou oraraa.
Eaha te hara e tae atu ai i te pohe?
Teie râ, mai te peu e e ite outou e mea ino te hoê mea e te patoi ra i te hinaaro o te Atua, tera râ, e rave outou i te reira e e tamau noa outou i te reira, i muri iho, e rave outou i te hara ma te opua (ma te hinaaro mau).
Mai te mea e, e tamau noa outou i te haapa'o ore i te Atua, e tamau noa outou i te rave i te hara, e aita outou e tatarahapa, e arata'i ïa to outou haerea e teie ino i te pohe. Aita e taraehara e toe, aita atoa te taraehara a Iesu Mesia (A tai'o atoa: E nehenehe ta outou e tape'a i te hara i raro a'e i te aroha?).
Te parau ra te mau parau, mai te mea e, ua rave tatou i te hara ma te hinaaro mau i muri a'e i to tatou fariiraa i te ite no ni'a i te parau mau, aita e tusia e toe no te mau hara, Teie râ, te vai ra te hoê imiraa mata'u i te haavaraa e te riri u'ana, o te haamou i te mau enemi. O tei haapao ore ia Mosesa’ Ua pohe te ture ma te aroha ore i raro a'e e piti aore ra e toru ite: Te rahi o te faautuaraa, Ia mana'o na outou, E faarirohia anei oia e ua tano, o tei taahi i raro a'e i te avae i te Tamaiti a te Atua, e ua mana'o oia i te toto o te fafauraa, na reira oia i haamo'ahia ai, te hoê mea mo'a ore, e ua faaino oia i te Varua o te aroha? Ua ite hoi tatou ia'na tei parau, No'u te hooraa, E faaho'i au, i ni'a i te Fatu. ē, E haava te Fatu i to'na nunaa. E mea riaria roa ia topa i roto i te rima o te Atua ora (Heberia 10:26-31)
O vai te farii i te ora e o vai te pohe?
Ua papa'ihia te reira i roto i te Buka Apokalupo, o te farii i te ora mure ore e te pohe mure ore.
O tei upooti'a, e farii oia i te mau mea atoa; e e riro vau ei Atua no'na, e e riro mai oia ei tamaiti na'u. Tera râ, te mata'u e te ti'aturi ore, e te feia faufau e te feia taparahi taata, e te feia faaturi, te feia maere, te feia haamori idolo, e te feia haavare atoa, E fana'o to ratou tuhaa i roto i te roto e veavea ra i te auahi e te horopa: o te piti ïa o te pohe (Tō'o'a 21:7-8)
Ua horo'a te Atua i te mau mea atoa; Ua horo'a Oia i Ta'na Tamaiti ia Iesu Mesia; te Parau Ora e To'na Varua Mo'a. Teie râ, ua horoahia te mau taata atoa i te ti'amâraa ia faaoti eaha te rave e eaha te ore e rave.
'Ia riro ei miti no te fenua’


