I roto i te hoê ao atomi, e ere te mau parau a te Atua i te mea mauruuru-pinepine-hia. Nō te aha? Eita te taata e hinaaro i te reira no te mea aita te mau parau a te Atua e turu ra i te ino e te mau ohipa ino, te titau ra râ i te tatarahapa. Ehia rahiraa vea ta te Atua i tono e te hoê poroi no te tatarahapa o tei haapohe ia ratou? E rave rahi mau ve'a, i roto i te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî, ua aufau ratou i to ratou ora no ta ratou poroi. E te aufau noa ra â te taata i te hoo no te poroi a te Atua. Ua rahi roa te ino i ni'a i te fenua nei, e itehia i roto i te natura, te oraraa o te taata, e te maraaraa o te hamani - ino - raa i te mau kerisetiano, o te poro nei i te evanelia mau a te Mesia e te titau nei i te taata ia tatarahapa. Te hinaaro nei te ao nei e haamǎrû i te mau ve'a, o te faaô atu i roto i te oraraa o vetahi ê. Teie râ, e nehenehe ta outou e haafifi i te vea, aita râ te reira e taui i te poroi.
Te mau peropheta, o tei faaite i te mau parau a te Atua, ua mamû noa ratou
E rave rahi taime te faahitihia ra te mau peropheta o te Faufaa Tahito i roto i te ekalesia, no te mau parau, tā'uru, e te orama ta ratou i farii no ǒ mai i te Atua ra. Teie râ, eaha ta ratou e ore e faaite pinepine ia outou, o te mau haamau'araa ïa no te paraparauraa i te mau parau a te Atua.
Aita te mau peropheta i farii i te hoê oraraa mâmâ e aita ratou i ite tamau i te manuïaraa, te patoiraa râ, Te mau fifi, Hamani-ino-raa, e te faatîtîraa. Tera râ,, Hoê mea taa ê to te mau peropheta, oia ho'i, to ratou here e to ratou mata'u i te Atua.
Aita te here e te mata'u i te Atua, Eita ta ratou e nehenehe e faaite i te itoito rahi e te horo'araa i to ratou ora no te poroi faahiahia roa a'e e te faufaa roa a'e i ni'a i te fenua nei, Peneia'e, te poroi a te Teitei Roa a'e.
Te poroi o te parau mau, o te faaite mai i te mau haavare o te pouri, te faaruru nei i te nunaa i ta ratou mau ohipa ino, te titau ra ia ratou ia tatarahapa, e te faaho'i mai ia ratou i te Atua, te Teitei Roa a'e, te Poiete no te ra'i e no te fenua e no te mau mea atoa i roto ra.
E mea pinepine ratou i te mo'emo'e, o tei tia mai i rotopu i te hoê nunaa orure hau e o tei poro i te hoê poroi patoi i te hinaaro o te nunaa. Te hoê poroi e ere i te mea maitai roa, e mea arearea ia faaroo e ia herehia e te taata
No te mea e ere te poroi i te mea arearea ia faaroo e ia herehia e te taata, teie mau peropheta itoito (ve'a) I te rahiraa o te taime, ua mamû noa ratou na roto i te tuuraa ia ratou i roto i te fare auri aore ra te haapoheraa ia ratou.
Teie râ, aita te mamûraa i te mau vea i taui i te poroi. Aita te reira i taui i te tahi mea no ni'a i te Atua e Ta'na mau parau, To'na hinaaro, te hinaaro ia tatarahapa, Fa'a'ito'i, e te vahi faaearaa mure ore o te taata.
Ua faaara te Atua i To'na nunaa na roto i te here
Ua faaara te Atua i To'na nunaa na roto i te here. Tera râ,, Aita to'na here i faaho'i-faahou-hia mai i te mau taime atoa. Te tumu, no te mea ïa e ua titau te mau parau e te mau faaararaa a te Atua i te hoê tauiraa i te huru oraraa, e aita te taata i hinaaro i te reira.
Aita ratou i here i te Atua, ua here râ ratou ia ratou iho e ua hinaaro ratou e faatupu i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to ratou tino.
No te faatupu i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to ratou tino, Ia au i to ratou ite, ua taui te feia faatere o te nunaa i te mau parau a te Atua, hina'aro, e ua faariro i te ino ei maitai e te maitai ei ino.
E mai te peu e e haere mai te hoê vea e e faaô atu i roto i to ratou oraraa, e ua faaô atu i roto i to ratou (aio) Hōʻere, e ua parau atu oia ia ratou, Ua haamǎrû ratou ia ratou na roto i te faarueraa i te taata i rapae.
Aita te peropheta Michaia i poro i te tahi mea maitai maori râ te ino
Ei hi'oraa, a hi'o na ia Mikaia, te tamaiti a Jimla, o te arii Ahaba, te arii o Iseraela, te riri. Nō te aha? No te mea aita roa ' tu o Mikaia i tohu i te maitai no nia i te arii Ahaba, te tahi mau. Teie râ, noa ' tu te mana'o o te arii Ahaba no nia i te mau parau a Mikaia, ua tupu te mau parau a Mikaia.
E nehenehe ta te mau taata e farii i te mau huru mana'o atoa e e haaati ia ratou iho i te mau taata, o te faahiti noa i te mau parau maitai e o te parau i te mau mea ta te taata e hinaaro e faaroo. Noa, E rave rahi taime e paraparau ai teie mau taata ia ratou iho. Te parau nei ratou no roto mai i to ratou mau feruriraa e no to ratou maitai, eiaha râ i te Atua e To'na Varua. No reira, te parau ra ratou i te mau haavare no ni'a i te taata eiaha râ i te parau mau no ni'a i te Atua. (A tai'o atoa: Nahea outou ia ite i te mau peropheta hape i roto i to tatou nei anotau?).
Te arii Ahaba e o Iosafata, te arii o Iuda, ua haaati ratou ia ratou iho e 400 ee, o tei tavini ia Ahaba e o tei tohu i te manuïaraa.
Hoê ana'e taata, o tei tohu i te taa-ê-raa, mai ta te arii Ahaba i mana'o, e o Mikaia te peropheta, o tei tavini i te Atua.
Aita Mikaia noa i tohu i te ino no nia i te oraraa o te arii, tera râ, ua parau atoa o Mikaia e te 400 Ua tohu te mau peropheta mai roto mai i te hoê varua haavare.
Ua farii te Fatu i teie varua ia haere ê atu e ia riro ei varua haavare i roto i te vaha o te mau peropheta a Ahaba.
Aita te arii i here ia Mikaia. Teie râ, no ta ' na mau parau, Aita atoa teie mau mea atoa i here ia Mikaia 400 pinepine.
Aita te mau parau a Mikaia i faatupu i te hoêraa, ua faatupu râ te reira i te riri i rotopu i te mau peropheta. Ei utu'a no ta'na mau parau, Ua patiahia o Micaiah i te mata'i rorofai.
Ua tuuhia te haapao maitai o Mikaia i te Atua i roto i te fare auri
Ua haapao maitai o Mikaia i te Atua. Aita te vea a te arii i turai ia ' na, o tei tamata i te turai ia ' na ia paraparau i te mau parau maitai, mai te mau parau a te 400 pinepine, o tei faaite i te maitai i te arii. Teie râ, ua faaara o Mikaia ia ' na, mai te ora ra te Fatu, E parau ana'e oia i ta te Fatu i parau ia'na ia parau.
Aita atoa o Mikaia i mǎta'u i te arii. Aita atoa o Mikaia i mǎta'u i taua mau taata ra 400 pinepine, tei parau e, e mau peropheta ratou na te Fatu.
No to'na haapa'o maitai i te mau parau a te Fatu te Atua, Ua tuuhia atoa o Mikaia i roto i te fare auri eiaha noa te papairaa. area te tahi ra 400 pinepine, Ua ho'i o tei tohu i te haavare i te fare (1 Te mau Kingi 22, 2 Te mau mea 18)
E peropheta o Mikaia. Te vai ra râ te tahi atu mau, e tae noa'tu i te mau tahu'a, o tei faaru'e i to ratou ti'amâraa e i te tahi mau taime, ua aufau i to ratou ora no ta ratou taviniraa i te Fatu.
Te poroi fifi a te ve'a Zachariah, te tahu'a, ua faaino oia i to'na ora
Te tahu'a Zacharia, Moekara, te tamaiti a Iehoiada, te tahu'a, ua î au i te Varua o te Atua. Ua poro oia i te hoê poroi fifi, o te parau mau ïa o te Atua, o tei pii i te mau arii no Iuda, te arii, Na vai i faaroo ia ratou, e te nunaa, no te pato'i.
Ua faaroo noa te arii i te metua tane o Zachariah, te tahu'a ra o Iehoiada. Teie râ, i muri a'e i te poheraa o Jehoiada, ua faaroo te arii i te mau arii no Iuda. Tera râ,, ua rave te mau arii o Iuda i te mea ino i mua i te Fatu. Ua faaru'e ratou i te fare o te Fatu, te Atua o to ratou mau metua, e ua tavini ratou i te mau uru raau e te mau idolo. Na reira, ua topa mai te riri i ni'a ia Iuda e ia Ierusalema no ta raua mau hape.
Ua tono te Atua i te mau peropheta ia ratou no te faaho'i faahou mai ia ratou i te Fatu. Ua faaite papû ratou ia ratou, aita râ ratou i faaroo ia ratou e ua tamau noa ratou i ta ratou mau ohipa ino.
I te taeraa mai te Varua o te Atua i ni'a ia Zachariah, ua parau atu oia i te taata, no te aha ratou i ofati ai i te mau faaueraa a te Fatu ia ore ratou ia manuïa. No te mea ua faaru'e ratou i te Fatu, ua faaru'e atoa te Fatu ia ratou.
Teie râ, aita i tatarahapa, ua riri te taata.
I muri a'e i te faaueraa a te arii, ua opua te nunaa ia patoi ia ' na e ua tairi ia Zachariah i te ofai i roto i te tiribuna o te Fare o te Fatu.
Aita te arii Joasa i haamana'o i te maitai o to'na metua tane i ni'a ia'na, ua taparahi pohe râ oia i ta'na tamaiti (2 Te mau mea 24).
Ua parau o Zachariah i te mau parau a te Fatu na roto i te mana o te Varua e ua tairihia oia ei utu'a.
E rave rahi peropheta a te Atua tei tuuhia i roto i te fare auri e/aore ra tei haapohehia
E rave rahi mau ve'a, ua mamû noa te feia i ma'itihia e te Atua i tonohia no ta ratou poroi. Te mau ve'a mai ia Isaia, Jeremieh, Zakaria, e Ioane ua papa'ihia ratou, i roto i te fare auri, e/aore râ, ua haapohehia, no to ratou here, fa'a'ōfa'i, e te mata'u i te Fatu te Atua e te pohe ei martyrs no te Fatu (a.o.. Jeremieh 20:2, Mataio 14:1-12; 21:33-46, Luka 11:51, Heberia 11:33-40).
Tera râ,, Aita to ratou poheraa i taui i te parau mau e te mau parau a te Atua. Ua tamau noa te Atua i te tono i te mau ve'a e ua horo'a ia ratou i te mana na roto i To'na parau e To'na Varua.
Ua tono mai te Atua i Ta'na Tamaiti ia Iesu, o tei farerei i te hoê â ati
Ua farerei atoa o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, i te hoê â ohipa. I muri a'e i to Iesu bapetizoraahia i roto i te pape e to'na fariiraa i te Varua Mo'a, e to'na faahemaraahia e te diabolo i roto i te medebara no te 40 ua pato'i i te diabolo, Ua haere o Iesu na roto i te mana o te Varua Mo'a. Ua poro Iesu ma te mǎta'u ore i te Basileia o te Ra'i e ua titau i te taata ia tatarahapa.
E mai te mau vea i roto i te Faufaa Tahito tei mamû noa no ta ratou poroi, ua tamata atoa ratou i te tapea ia Iesu. No te mea ua faaite Iesu i te mau parau a To'na Metua e ua faaite papû i ta ratou mau ohipa ino (a.o.. John 5:30; 7:7; 8:38).
Noa ' tu e rave rahi, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela, ua haapa'o i To'na piiraa ia tatarahapa, e rave rahi atoa, e tae noa'tu i te mau ti'a faatere o te nunaa o te Atua, o tei ore i ti'aturi i Ta'na mau parau e aita i haapa'o i Ta'na piiraa ia tatarahapa.
No ratou, e ere o Iesu te Mesia, e taata faataere râ oia, o vai tei pato'i i to ratou e'a, e ua faaino i to ratou tiaraa i mua i te taata na roto i te faaiteraa i ta ratou mau haavare, te mau mea huna o to ratou aau, e ta ratou mau ohipa ino. (A tai'o atoa: Iesu i rotopu i te feia faatere matapo).
Teie râ, aita Iesu i taui i ta ' na mau parau e ta ' na poroi ia au i te mau hinaaro o te taata e ta te taata i hinaaro e faaroo. Ua haapa'o noa oia i to'na Metua e ua tamau noa oia i te poro i te mau parau a To'na Metua, mai te mau peropheta a te Atua.
Ua haruhia o Iesu, ua tairihia, e te satauro
Ua haere mai o Iesu i te ao nei, aita râ Oia i no te ao nei (te pouri), te Basileia râ o te Ra'i. No reira, Aita Iesu i parau i te mau parau a te ao nei, te mau parau râ a te Atua. Ua ite Iesu i te vahi ta Ta'na mau parau e arata'i. Tera râ, ua tura'i te here i To'na Metua e to'na mata'u ia'na ia Iesu ia rave i ta'na i haere mai no te rave.
Ua mana'o te taata e, na roto i te mamûraa i teie ve'a a te Atua, na roto i te haruraa ia'na ei faatîtîraa e te faasatauroraa Ia'na, ua faarue ratou i te poroi. Ua haapapu te reira, e noa ' tu e ua haavare ratou e ua ma'iti te Atua ia ratou, aita ratou i ite i te Atua. Aita ratou i matau i Ta'na mau parau e te Basileia.
Ua pouri to ratou feruriraa e ua ora ratou i roto i te pouri. Aita te taata i tiaturi i te mau parau a Iesu, aita ratou i ite eaha te tupu i ni'a i teie huero witi, ia topa ana'e oia i roto i te repo e ia pohe (John 12:24).
Aita ratou i mana'o i te hotu o te witi
Ua mana'o ratou e ua faaru'e ratou ia Iesu e Ta'na poroi fifi e ua ti'a ia ratou ia faaho'i faahou i to ratou oraraa tahito ma te faaôraa ore. Aita râ ratou i mana'o i te hotu o te witi.
i'oa Mahana e te mau rave'a, te oro'a o te mau hua matamua, ua tupu te mau parau a te Atua, e te mau mea atoa 120 ua î te mau pĭpĭ a Iesu i te Varua Mo'a.
Ua haere atu ratou i rapae no te poro i te evanelia o Iesu Mesia e te Basileia o te Ra'i e ua titau i te taata ia tatarahapa.
Ua farii ratou i te mau arero auahi, ua haamata ratou paatoa i te paraparau na roto i te tahi atu mau reo, Te faaiteraa papû no ni'a i te mau ohipa faahiahia a te Atua e te faaturaraa Ia'na.
O Petera te taata matamua, o tei ti'a mai e o tei poro i te evanelia a Iesu Mesia e o tei pii i te nunaa o Iseraela, o tei putuputu i Ierusalema no te faahanahana i te oroa o te mau hua matamua (Te oro'a o te mau hepetoma), no te pato'i.
E mau tausani taata o tei haapao i te piiraa ia tatarahapa, ua faaorahia ratou na roto i te toto o Iesu e ua tahoêhia ratou e te Atua.
Na roto i te mau parau a Petero e te mana o te Varua Mo'a, ua ti'aturi ratou i te hara, Te mau nota, e ua bapetizohia. Ua horo'a ratou i to ratou ora ia Iesu, Na vai i horo'a i to'na ora no ratou.
No te aha te poroi a te Atua e ore ai e aratai tamau i te tatarahapa?, i te riri râ, Vaiuru, e te hamani-ino-raa?
No reira, ua porohia te poroi e te porohia noa ra â. Noa ' tu te parau mau, te tamata nei te ao nei i te haafifi i te ve'a a te Atua. No te mea mai te mau parau a te Atua tei faahitihia e te mau peropheta e o Iesu i roto i te Faufaa Tahito e ta'na mau pĭpĭ i roto i te Faufaa Apî, aita te taata i farii tamau i te reira e aita te reira i aratai tamau i te tatarahapa, ua faatupu râ i te riri, Vaiuru, e te hamani - ino - raa, E faatupu noa â te mau parau a te Atua i te riri, Vaiuru, e te hamani-ino-raa.
Nō te aha? No te mea te faaite noa ra â te mau parau a te Atua i te mau ohipa ino a te taata i topa (te mau ohipa a te tino).
Te titau noa nei â te mau parau a te Atua i te tatarahapa, te faaoreraa i te hara, e te ho'iraa'tu i te Atua e te haapa'oraa Ia'na e i Ta'na Parau.
E e ere te mau taata atoa o te hinaaro e horoa i to ratou ora e e faarue i te mau ohipa a te tino no Iesu.
Te tapea nei te here i te tino e te ao nei i te mau taata ia pee ia Iesu, ia haapa'o e ia tavini Ia'na. (A tai'o atoa: E aufau te mau mea atoa ia outou i te mau mea atoa).
No te mea aita te taata e hinaaro e faahapahia, Te mana'o ino, e ia faaruru i ta ratou mau ohipa viivii e te oto o te tino, Te tamata nei te nunaa i te tape'a i te parau poro'i a te Atua.
E nehenehe ta outou e taui i te ve'a, aita râ te reira e taui i te poroi
Aita e mea i taui i te roaraa o te mau tau, noa ' tu e te mana'o nei te taata e te vai ra. E mea ino noa â te taata. Te here noa ra â ratou i te mau ohipa ino o te tino. E mai te peu e eita e nehenehe e faaûru i te vea e eita e nehenehe e taui i te poroi, Hoê ana'e mea e toe ra, o te haafifiraa ïa i te ve'a, i te hoê aore râ i te tahi atu.
Tera râ,, E nehenehe te taata e rave i ta ratou maitai roa ' ' e no te haamû i te vea, aita râ te reira e taui i te poroi.
'Ia riro ei miti no te fenua’








