Te maha o te tuhaa o te mauhaa tama'i pae varua a te Atua, o te paruru ïa o te faaroo. I roto i te mau Ephesia 6:16 Ua faaue o Paulo ia rave i te paruru o te faaroo no te timâ i te mau ofa'i auahi atoa a te feia ino. Nahea outou ia rave i te paruru o te faaroo, e eaha teie mau ofa'i auahi a te feia ino? E hi'opoa tatou i ta te Bible e parau ra no nia i te paruru o te faaroo e te mau ofa'i auahi a te feia ino.
Hau atu i te mau mea atoa, Te raveraa i te paruru o te faaroo
e, te parau mau no ni'a i te parau mau, e te vai ra te û mama o te parau-ti'a; E ua ahuhia to outou avae i te faaineineraa i te evanelia o te hau; Hau atu i te mau mea atoa, Te raveraa i te paruru o te faaroo, E nehenehe ta outou e tamǎrû i te mau ofa'i auahi atoa a te feia ino (Ephesia 6:14-16)
Ia fanau-faahou-hia outou i roto i te Mesia, ia faarirohia outou ei parau-ti'a na roto i To'na toto, e ia î ana'e outou i te Varua Mo'a, E haere outou ma te haapa'o i te parau i roto i te hinaaro o te Atua. Na roto i te haereraa ma te haapao i te Parau a te Atua, E haere outou na roto i te faaroo i roto i te parau mau e te parau-ti'a.
Te tiaturi ra oe e o te mau parau atoa o te Bible te parau mau. E no te mea ho'i e, te ti'aturi nei outou i te reira, te haapa'o nei e te rave nei outou i te mau parau a te Atua i papa'ihia i roto i te Bible.
E ti'aturi outou i te Parau e e riro outou ei taata rave i te Parau, na roto ia outou ia ite e ia pato'i i te mau haavare atoa a te diabolo e ia pato'i i te mau mea atoa te faahemaraa a te diabolo. Na roto i te paruru o te faaroo, E nehenehe ta outou e timâ i te mau ofa'i auahi atoa a te diabolo.
Eaha te mau ofa'i auahi a te feia ino?
Te mau ofa'i auahi a te feia ino, o te mau parau haavare ïa e te mau faahemaraa atoa a te feia ino. E pupuhi te diabolo i ta'na mau opu auahi i ni'a ia outou i te mau mahana atoa, Te tamata ra i te tairi ia outou.
E rave te diabolo i te mau mea atoa ta'na e nehenehe e rave no te tomo i roto i to outou oraraa, eiâ i te mau parau a te Atua, e haamou ia outou.

E faaohipa oia i te mau taata e te mau ravea natura mai te te afata teata, (i te pae sotiare) Pū'i, te mau buka, roro uira, Te mau ha'uti, ite aivanaa, Te philosophia no te pae Hitia o te râ, haapiiraa, e te tahi atu â. no te rave i ta'na misioni e no te faatupu ia outou ia faaru'e i te Atua e ia faaru'e i te faaroo.
Te faaohipa atoa nei te diabolo i to ' na mau hoa kerisetiano, te mau melo o te utuafare e te tahi atu mau taata, o tei piri roa ia outou, no te rave i ta'na misioni.
E taata haavare te diabolo e aita ta'na e hinaaro maitai roa a'e no outou, tera râ, te ino roa ' ' e.
Te fafau nei Oia ia outou i te ava'e e te mau fetia. Teie râ, mai te peu e e tiaturi outou i ta ' na mau parau e e haere outou i to ' na e'a e e faarue i te mau parau a te Atua, Te faaineine ra outou ia outou iho no te hepohepo.
Ua taio tatou i te mau ravea a te diabolo i te omuaraa o te Bible e mea nafea to ' na faaheporaa ia Adamu raua Eva na roto i ta ' na mau parau haavare e ta ' na mau fafauraa faahiahia.
I roto i te faaapu no Edene, Ua pupuhi te diabolo i ta'na opu auahi e ua tairi i te mafatu o te taata
I roto i te faaapu no Edene, Ua pupuhi te diabolo i ta'na opu auahi e ua tairi i te mafatu o te taata. Ei faahopearaa, Ua feaa te taata i te mau parau a te Atua, ua faaru'e i Ta'na mau parau e ua haapa'o ore i te faaueraa a te Atua.
Aita te mau mea atoa ta te Atua i horo'a ia ratou i navai. Ua hinaaro ratou e hau atu â, e te reira iho â ta te diabolo i fafau ia ratou. Tera râ,, Ua faatupu te fafauraa a te diabolo i te hara e te pohe.
Mai taua taime mai â, Aita. E haavare noa â te diabolo e te parau noa ra â oia i te afaraa o te parau mau. Aita oia e hinaaro i te mea maitai roa ' ' e, tera râ, te ino roa ' ' e no te huitaata nei.
Te haaati noa ra â te diabolo mai te hoê raiona oto, te imiraa i vai ta'na e nehenehe e haamou. Te aratai noa ra â ta ' na mau haavare i te hara e te pohe.
O te Atua ana'e te parau ra i te parau mau e te mau opuaraa maitai roa ' ' e no te huitaata nei. Te Parau a te Atua, To'na parau mau, arata'i i te parau-ti'a e te ora mure ore.
Ua tamata te diabolo i te faahema ia Iesu ia hara na roto i ta ' na mau parau
Ua ite o Iesu Mesia e te vai ra te mau hinaaro maitai roa ' ' e o te Metua no te huitaata nei. Mai te Fare Ati'a o te hamaniraa apî, Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, ia haere na roto i te faaroo i te hinaaro o te Metua.
Ua faaroo Iesu i to'na Metua e ua haapa'o noa oia i te Metua e tae roa'tu i to'na poheraa. Aita oia i pi'o no te mau haavare a te diabolo. Ua vai ara noa o Iesu, e ua timâ te paruru o te faaroo i te mau opu auahi atoa a te feia ino ta ' na i pupuhi ia ' na.
I muri a'e i to Iesu bapetizoraahia e te heeraa mai te Varua Mo'a i ni'a ia'na, Ua arata'i te Varua Mo'a ia Iesu i te medebara. I roto i teie mau tau 40 Tau mahana i muri a'e i te hiona, ua tamata te diabolo i te faahema ia Iesu ia rave i te hara. Tera râ, te mau opu auahi a te diabolo (te mau parau a te diabolo) found no place in Jesus’ life. (A tai'o atoa: E horo'a vau ia outou i te mau tao'a o te ao nei).
Ua horo te mau opu auahi a te feia ino i nia i te paruru o te faaroo. To'na auraa ra, aita te mau parau a te diabolo i faatupu i te feaaraa ia Iesu i te mau parau a To'na Metua. Ua matau Iesu i te Metua e ua matau oia i te mau parau e te hinaaro o To'na Metua.
To'na faaroo, Ua turai te mata'u e te here i To'na Metua ia'na ia haapa'o noa i te hinaaro o te Metua e ia pato'i i te diabolo.
No reira, ua upooti'a Iesu i ni'a i te diabolo na roto i te parau mau o te parau a te Atua, e ua faaru'e oia ia Iesu no te hoê taime.
Ua tamata te diabolo i te faahema ia Iesu ia rave i te hara na roto i te mau taata e te mau huru tupuraa
No te mea i muri a'e i te 40 mahana; mahana, i to Iesu ho'iraa mai te medebara mai no te poro e no te afa'i i te Basileia o te Atua i te taata, e A niuniu ia ratou no te tatarahapa, ua tamata tamau te diabolo i te faahema ia Iesu, na roto i te mau parau e te huru o te taata.
Aita râ Iesu i faahemahia, aita atoa na roto i te mau parau a te diabolo, aita atoa na roto i te mau parau a te taata, aita atoa na roto i te haerea o te taata, aita atoa na roto i te mau huru tupuraa.
Ua haapa'o noa Iesu i te mau parau a To'na Metua. Ua haere oia i roto i te parau-ti'a i muri mai i te Varua na roto i te faaroo, i reira Iesu e ore ai e tape'ahia, e aita te diabolo i pato'i ia'na, e aita i ti'a ia'na ia tape'a ia'na e ta'na mau ofa'i auahi (John 14:30).
Ua hinaaro te diabolo e mono i te Atua i roto i to'na oraraa, mai Ta'na i rave ia Adamu. Tera râ,, No te rahi e te puai o te mata'u e te here o Iesu Mesia i To'na Metua, ua pato'i teie here i te mau mea atoa e Ua faaruru oia i te mauiui i roto i te haapa'oraa i te Metua.
Ua mana'o te diabolo e ua pau oia ia Iesu na roto i ta'na mau ohipa. Teie râ, na roto i te here e te haapa'oraa i te Atua, te Metua, Ua pau Iesu i te diabolo na roto i ta'na ohipa e ua ti'a mai oia mai te pohe mai ei aito. (A tai'o atoa: Ua pepe te upoo o te diabolo, no te mea ua pepe te turi avae o Iesu).
Eita roa ' tu e nehenehe e faaoaoa i te Atua mai te peu e aita e faaroo
Tera râ, eita e ti'a ia faaoaoa ia'na mai te mea e, aita e faaroo: no te mea, o te taata e haere mai i te Atua, e ti'a ia'na ia ti'aturi e,, e te horo'a nei Oia i te utu'a i te feia e imi ma te itoito Ia'na (Heberia 11:6).
Ua faaoaoa Iesu i To'na Metua na roto i tete faaroo Ua haere oia i roto. Na roto i Ta'na mau parau e Ta'na mau ohipa, tei tupu mai na roto i te faaroo i To'na Metua, Ua afa'i Iesu i te Basileia o te Atua i te taata e ua haamau i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei.
Aita Iesu i pee i te tino e aita To'na mau mana'o e to'na mau mana'o i arata'ihia'tu ia'na. Maoti râ, Ua arata'i Iesu na roto i te faaroo e ua arata'ihia oia e te mau parau a te Atua e te Varua Mo'a. Ua faatupu to'na faaroo e to'na haapa'o maitai i te pato'iraa e te riri i roto i te mau taata e rave rahi. Teie râ, aita ratou i nehenehe e tapea ia ' na e tae roa ' tu i te taime i faataahia e te Atua.
Ei Kerisetiano fanau-faahou-hia, O vai te mau tamarii a te Atua (te mau tane e te mau vahine), e ti'a ia tatou ia faaoaoa i te Atua. Na roto ana'e i te faaroo e nehenehe ai e faaoaoa i te Atua. No te mea aita e tia ia faaoaoa i te Atua mai te peu e aita e faaroo.
By faith we believe that …
- Na roto i te faaroo, te ti'aturi nei matou e, o te Atua te Hamani o te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i roto. (a.o.. i 1:1, Heberia 11:3)
- Na roto i te faaroo, te ti'aturi nei matou e, o te Parau a te Atua te parau mau e te vai noa ra e a muri noa'tu (a.o.. Psé 119:89, 160, John 17:17).
- Na roto i te faaroo, te farii nei tatou i te fafauraa a te Varua Mo'a (a.o.. Luka 24:49, Galatia 3:14-22)
- Na roto i te faaroo i te Atua e Ta'na mau parau, te ti'aturi nei tatou e, na roto i te faaauraa i te Mesia, Aita tatou i riro faahou ei feia hara. Ua faati'ahia tatou, ua faarirohia tatou ei feia parau-ti'a e ei feia mo'a.(Roma 9:30; 10:4-6, Galatia 2:16; 3, Ephesia 2:8, Philippines 3:9, 2 E hō'ē 3:15, 1 Peter 1:5)
- Na roto i te faaroo, ua ite tatou e, e mau tamarii tatou na te Atua (a.o.. Roma 8:16, Galatia 3:26)
- Na roto i te faaroo, ua tomo matou i roto i te Basileia o te Atua (a.o.. Kolosa 1:13-14)
- Na roto i te faaroo, ua ite tatou e, e nehenehe ta tatou e farerei i te Metua e e nehenehe ta tatou e haere ma te mǎta'u ore i mua i To'na terono. (a.o.. Roma 5:1-2, Ephesia 2:18; 3:12, Heberia 4:16, 10:22)
- Na roto i te faaroo, te ora nei tatou ia au i te hinaaro o te Atua (a.o.. Heberia 10:36, 1 Peter 4:2, 1 John 2:17)
- Na roto i te faaroo, e feia rave tatou i te Parau (a.o.. Roma 2:13, Iakobo 1:22)
- Na roto i te faaroo, Te haamau nei tatou i te ture (a.o.. Roma 3:31)
- Te faahoho'a nei tatou na roto i te faaroo i te Atua te Metua e te I'oa o Iesu Mesia, a poro e a afa'i mai i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei. (Mataio 28:19-20, Mareko 16:15-18, Luka 24:47-48)
- Na roto i te faaroo, E ora tatou e e fana'o tatou i te Basileia o te Atua i roto e i muri a'e i to tatou oraraa i ni'a i te fenua nei. (Te feaa nei ratou 2:4, Mataio 25:34, Roma 1:17, Galatia 3:11, Heberia 6:12; 9:15; 10:38, Tō'o'a 21:7)
Hau atu i te mau mea atoa, eaha te auraa ia rave i te paruru o te faaroo?
Ua papa'i, A rave i te paruru o te faaroo, no te mea aita e faaroo, aita outou e ti'aturi nei i te mau parau a te Atua. Aita oe e ti'aturi nei e, ua parau-ti'ahia oe e e ere faahou oe i te taata hara. Aita e faaroo, Eiaha outou e haere i ni'a i te parau mau a te Atua, eita outou e haapa'o, e rave i te mau parau a te Atua i roto i to outou oraraa, e eita outou e poro i te evanelia o te hau. No reira, mai te peu e aita e faaroo, e ere ïa i te mea faufaa ore te tahi atu mau tuhaa atoa o te mauhaa tama'i pae varua.
Na roto i te faaroo, te ti'aturi nei oe ia Iesu Mesia, te parau, e ua faarirohia outou ei parau-ti'a.
Mai te mea e, te ti'aturi nei outou e, ua faarirohia outou ei taata parau-ti'a, E haere outou i roto i te parau-ti'a i roto i te parau mau e te hinaaro o te Atua.
E parau outou i To'na parau mau e e rave i Ta'na mau faaueraa.
E no roto mai te mau parau atoa ta outou e parau e te mau ohipa atoa ta outou e rave i to outou faaroo Ia'na.
Teie râ, mai te peu e e parau outou e te tiaturi ra outou e e faaroo to outou, aita râ ta ratou e rave ra i te mau ohipa no roto mai i te faaroo i te Atua, e pohe ïa to outou faaroo e aita e auraa (Iakobo 2:14-26).
E piti huru o te oraraa; te e'a o te faaroo e te e'a o te ti'aturi ore. E nehenehe ta outou e ti'aturi i te mau parau a te Atua e e haere na roto i te faaroo i muri mai i te Varua, e aore râ, e ti'aturi i te mau parau a te ao nei e e haere na roto i te hi'oraa i te tino (1 Korinetia 5:7)
Ua tamata na mua te diabolo i te faahema ia Iesu na roto i ta ' na mau parau, I muri iho, ua faaohipa te diabolo i te mau taata e te mau huru tupuraa no te faahema ia Iesu ia rave i te hara, ua tape'a noa râ Iesu i to'na faaroo i te Atua.
Te pupuhi nei te feia ino i te mau ofa'i auahi ia outou
Ia fanau-faahou-hia outou i roto i te Mesia e ia riro mai outou ei mea hamanihia apî, no'na outou. Aita faahou te diabolo i to outou metua tane, ua riro râ oia ei enemi no outou. Tei roto outou i te tama'i pae varua, e e pupuhi tamau noa te diabolo i ta'na mau opu auahi i ni'a ia outou no te faahema ia outou ia hara.
E tamata oia i te haavare e i te faahema ia outou na roto i ta'na mau parau, ia feaa outou i te mau parau a te Atua e To'na Parau mau, ia haapa'o ore outou i te mau parau a te Atua, e ia faaru'e i te faaroo.
E faaohipa oia i te mau rave'a atoa no te haamaitai i to outou feruriraa ia au i to'na hinaaro e no te haru i to outou mafatu, ia ore outou ia ti'aturi faahou, ia haapa'o faahou i te mau parau a te Atua, e ia haere i ni'a i te reira.
E mai te peu e eita te diabolo e faahema ia outou na roto i ta ' na mau parau, E pupuhi oia ia outou i ta'na mau opu auahi na roto i te mau huru ohipa, no te faahema ia outou ia rave i te hara.
E faaohipa te diabolo i te mau fifi, Fa'ato'era'a, te hamani-ino-raa ia tura'i ia outou ia faaru'e i te mau parau a te Atua e ia faaru'e To'na haerea e ia haapa'o ore Ia'na, ia pee i te mau parau a te ao nei, e ia haere i ni'a i te e'a o te ao nei.
E tamata te diabolo ia outou i roto i te tino na roto i te mau huru hinaaro e te mau hinaaro tino atoa, mai te mana, te mau tao'a rahi, vahine, e aore râ, te mau tane. Mai te mea e, e vai noa outou i ni'a i te tino e e haere noa outou i ni'a i te tino, E manuïa te diabolo e e fana'o oia i to'na re.
Teie râ, mai te peu e e mea pae varua outou e te here ra outou i te Atua hau atu i te mau mea atoa, hau atu atoa i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to outou tino, e? pato'i i te mau faahemaraa e te upooti'araa i ni'a i te hara.
E timâ te paruru o te faaroo i te mau ofa'i auahi atoa
Te feia atoa e ti'aturi nei e, o Iesu te Mesia, ua fanauhia ïa ratou e te Atua: e te feia atoa o te here ia'na tei fanau, e here atoa ïa ratou ia'na i fanauhia mai ia'na. Ua ite tatou e, te here nei tatou i te mau tamarii a te Atua, ia here ana'e tatou i te Atua, e ia tape'a i Ta'na mau faaueraa. No te mea ho'i e, o te here ïa o te Atua, e ti'a ai ia tatou ia tape'a i To'na mau faaueraa: e To'na mau faaueraa, e ere ïa i te mea ino roa. Ua upooti'a hoi te mau mea atoa i fanauhia e te Atua i ni'a i te ao nei: e teie te re o te upooti'a i ni'a i te ao nei, ta tatou atoa faaroo (1 John 5:1-4)
Na roto ana'e i to outou here e to outou faaroo i te Atua e ia Iesu Mesia; te Parau e to outou haereraa i muri i te Varua, E nehenehe ta outou e pato'i i te diabolo, e e ti'a ia outou ia ti'a i ni'a i te mau opu auahi atoa a te diabolo na roto i te paruru o te faaroo, ia upooti'a outou e ia upooti'a outou, Mai ia Iesu.
E rave rahi peropheta i roto i te Faufaa Tahito tei roohia i te fifi e tei hamani-ino-hia no to ratou faaroo i te Atua e to ratou haapa'o maitai i te mau parau a te Atua. Ua faatîtîhia ratou aore ra ua haapohehia ratou, mai te mau pĭpĭ e rave rahi a Iesu Mesia i roto i te Faufaa Apî, o tei haapohehia no to ratou faaroo ia Iesu Mesia e to ratou haapa'o maitai i te Atua te Metua.
Hoê â mea taa ê to ratou paatoa, oia ho'i, to ratou here i te Atua e ia Iesu Mesia; te parau. Te mau pĭpĭ ua pee ia Iesu Mesia e ua haapa'o Ta'na mau faaueraa e ua rave i te hinaaro o te Atua. Aita ratou i faaru'e, ua faaoromai râ ratou na roto i te faaroo e ua tape'a noa ratou i te Parau.
Na roto i te paruru o te faaroo, ua timâ ratou i te mau ofa'i auahi atoa a te diabolo, e ua faaoti ratou i ta ratou aroraa no te faaroo.
Te feia mo'e i te ao nei, e upooti'a râ i te Atua
Ia au i te mau titauraa o te ao nei, ua erehia ratou. Tera râ,, ia au i te mau titauraa a te Atua, ua upooti'a ratou i roto i te Mesia. No te mea aita ratou i pi'o i mua i te diabolo e ta'na mau haavare, ua ite râ ratou i ta ' na mau parau haavare e ta ' na mau ohipa.
Ua tapea ratou i te paruru o te faaroo i roto i to ratou rima e aita ratou i vaiiho ia faaino ia ratou e ia faatupu i te taa-ê-raa i rotopu ia ratou e te Atua.
Na roto i to ratou faaroo i te Atua e ia Iesu Mesia, Ua vai noa ratou ma te tape'a-ore-hia, ua upooti'a ratou e ua upooti'a i ni'a i te ao nei e te arii o teie nei ao; te diabolo (Heberia 11:35-40).
‘Ia riro outou ei tote no te fenua'






