E ere te mau parau a te Atua i te mea mauruuru-pinepine-hia e te mau taata. I roto i te Faufaa tahito e te Faufaa Apî, e rave rahi te taata aita i ti'a ia ratou ia faaroo e ia faaoromai i te mau parau a te Atua, i reira te mau peropheta i haapohehia ' i, Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua e te Parau a te Atua, ua faasataurohia, te mau pĭpĭ e te mau ite a Iesu Mesia (O te ha'utifau'a) hamani-ino-hia. Teie râ, na roto i te mana o te ao nei (varua o teie nei ao), ua taui te mana'o o te mau Kerisetiano i nia i te Atua e i te mau taata. Mai te fariiraa i te Atua, Te imi nei te mau Kerisetiano i te fana'o i te maitai o te taata e ua faariro ratou i te haamauruuru tamau i te taata ei ohipa na ratou. E e rave rahi Kerisetiano o tei faaoaoa i te taata eiaha râ i te Atua. Teie râ, e nehenehe anei te hoê taata e riro ei tavini na te Mesia? Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te feia e faaoaoa ra i te mau mahana hopea?
E nehenehe anei te hoê nunaa e oaoa i te tavini ia te Mesia?
Te faaitoito ra anei au i te mau taata i teie nei, e aore râ, te Atua? Te imi ra anei au i te faaoaoa i te mau taata? Ahiri râ vau e faaoaoa noa ' i i te mau taata, Eiaha vau e riro ei tavini na te Mesia. Tera râ, te haapapu nei au ia outou, te mau taea'e, e ere te evanelia ta'u i poro i te parau no te taata (ia au i te taata). Aita hoi vau i farii i te reira no ǒ mai i te taata ra, Aita atoa vau i haapiihia i te reira, na roto râ i te heheuraa a Iesu Mesia (Galatia 1:10-12)
I roto i te mau Galatia 1:10 Ua papai Paulo, mai te peu e e imi oia i te faaoaoa i te mau taata, Eiaha oia e riro ei tavini na te Mesia. Aita te evanelia ta'na i poro i muri mai i te taata. Aita oia i farii i te reira na roto mai i te taata e aita atoa oia i haapiihia i te reira, na roto râ i te heheuraa a Iesu Mesia. E tavini o Paula na te Mesia e ua faaite oia i te mau parau a te Atua, o te ore e tiaturi e e mauruuru tamauhia e te taata, eiaha râ i te haapa'o.
Teie râ, e ere o Paulo i te taata haamaitai i te nunaa, te Atua râ. Aita oia i imi i te faaoaoa i te taata, ua tamata râ o Paulo i te faaoaoa i te Atua. No reira, ua haapa'o noa o Paula i te Atua e ua tamau noa i te poro i te mau parau a te Atua, te evanelia a Iesu Mesia, e te Basileia o te Ra'i, noa ' tu te faahaparaa, mau ati, mau hinaaro, Te mau hepohepo, te mau arepurepuraa, ohipa, nga oti, e te fare auri (a.o.. 2 Korinetia 6:1-10).
Te faaite nei te hoê faehau maitai a te Mesia i te mau parau a te Atua e te evanelia, o te mana ïa o te Atua no te faaoraraa
No outou iho, te mau taea'e, ia ite i to matou tomoraa i roto ia outou, e ere te reira i te faufaa ore: Teie râ, ua mauiui matou na mua ' tu noa ' tu i muri a'e i te reira, e ua hamani-ino-hia ratou, mai ta outou i ite, i Philipi, ua faaite matou i te evanelia a te Atua ia outou ma te mǎta'u ore i roto i to tatou Atua. E ere hoi ta matou a'oraa i te haavare, aita atoa o te viivii, aita atoa i roto i te haavare: Tera râ, mai te mea e, ua farii te Atua ia tatou ia tuu i ni'a i te evanelia, noa'tu e, te parau nei matou; eiaha mai te faaoaoa i te mau taata, te Atua râ, o te tamata nei i to tatou aau. Aita roa ' tu matou i faaohipa i te mau parau faaino, mai ta outou i ite, aita atoa te hoê ahu no te nounou; E ite te Atua: Aita atoa matou i imi i te hanahana a te taata, aita hoê a'e o outou, e aore râ, no vetahi ê, i te taime a riro ai tatou ei teimaha, ei mau aposetolo a te Mesia (1 Te mau mea 2:1-6)
No outou, te mau taea'e, Ua riro mai ratou ei mau pĭpĭ i te mau ekalesia a te Atua i Iudea i roto ia Iesu Mesia: no te mea ho'i e, ua mauiui atoa outou mai te reira te huru i to outou iho fetii, mai ta ratou i rave no nia i te mau ati Iuda: Na vai i haapohe i te Fatu o Iesu, e to ratou iho mau peropheta, e ua hamani ino ratou ia matou; e aita ratou e faaoaoa i te Atua, e te pato'i nei ratou i te mau taata atoa: Te opani ra ia matou ia paraparau i te mau Etene ia faaorahia ratou, no te faaî tamau i ta ratou mau hara: no te mea ua topa mai te riri i nia ia ratou e tae roa ' tu i te hopea (1 Te mau mea 2:14-16)
Ua tavini o Paulo i te Atua eiaha râ i te taata. I muri a'e i te mau mea, Ua faaite o Paula i te evanelia, ta'na i farii na roto i te heheuraa a Iesu Mesia, e eiaha râ te hoê evanelia i muri a'e i te taata (ia au i te taata), ta ' na i farii mai roto mai i te taata e aita atoa oia i haapiihia i te reira.
Aita Paulo i poro i te hoê evanelia i hamanihia e te taata. Tera râ, ua poro o Paula i te evanelia o te Mesia, o te mana ïa o te Atua no te faaora i te mau taata atoa e faaroo ra (a.o.. Roma 1:16, 1 Korinetia 1:18-25; 2:4-5).
Ua itoito Paulo e aita oia i haamâ i te evanelia.
Ei faehau maitai a te Mesia, Ua faaite o Paula i te evanelia o te Mesia i te taata, ma te mârôraa rahi. No te mea to ' na iho nunaa, o tei ore i faaoaoa i te Atua, Ua opani ia Paulo e te tahi atu mau taata ia faaite i te evanelia i te mau Etene ia faaorahia ratou.
Teie râ, aita o Paulo i mǎta'u ia ratou, aita atoa oia i vaiiho ia ratou ia tapea ia ' na e ia tapea ia ' na ia poro i te parau apî maitai i te mau Etene. Ua tamau noa o Paula i te faaite i te mau parau a te Atua, i te poro i te evanelia a te Mesia, e ua titau i te taata ia tatarahapa, ua faaitoito e ua haapii ia ratou, e ua arata'i ia ratou i ni'a i te e'a ti'a o te Parau.
Ua riro o Paula ei ite haapa'o maitai no te Mesia e ei taata haamauruuru i te Atua. Ua mata'u oia i te Atua e ua horo'a i to'na ora i te Mesia. No reira, Aita Paulo i taui i te parau no te maitai o te nunaa, tera râ, ua patoi o Paulo i te nunaa e ua a'o ia ratou no te Parau, ia taui to ratou oraraa ia au i te hinaaro o te Atua e Ta'na Parau, e e tatara ratou i te taata tahito e e ahu i te taata apî, e e faaorahia ratou e e vai noa ratou (A tai'o atoa: E faaora-noa-hia te taata i te mau taime atoa?).
E faaoaoa i te taata eiaha râ i te Atua
Taa ê noa'tu i te mau mea e rave rahi, o te pii i te mau Kerisetiano, e te feia poro, e ere i te pae varua, i te pae tino râ, Eiaha e imi i te faaoaoa i te Atua, a imi râ i te faaoaoa i te taata. Aita ratou e parau nei i te mau parau a te Atua, te parau râ ratou i ta ratou iho mau parau e te taui nei i te Parau ia au i te hinaaro e te mau hinaaro o te taata, ia ora noa te taata ruhiruhia e ia tamau noa ratou i te ora i muri a'e i te tino ma te mana'o faahapa ore.
No reira, ua papa'i te feia hamani maitai i te hoê evanelia i hamanihia e te taata, aita i noaa mai i te Atua e i Ta'na Parau, e aita i au i To'na hinaaro, no roto mai râ i to ratou feruriraa tino, a'au, te mau mana'o e te ite o te ao nei, i muri a'e i te hinaaro o te taata. Te hoê evanelia i hamanihia e te taata o te ore e arata'i i te faaoraraa o te taata, i te haamouraa râ o te taata.
O te diabolo te metua tane o te mau haavare
Moekara, Te faariro nei ratou i te haavare ei mea tano e aita ratou e ite ra i te hoê mea ino i roto i te reira. Mai te peu iho â râ e no to ratou maitai aore ra mai te peu e e nehenehe ta ratou e haapapu i te reira e te vai ra te hoê tatararaa maitai no te reira.
Teie râ, te parau ra te Atua, e te riri nei Oia i te haavare e e hara te haavare. Mai te mea e parau te Atua e e hara te haavare, e hara ïa te haavare, noa ' tu te mau mana'o o te taata (a.o.. Exodo 20:16, Deuteronomi 5:20, Tau 6:16-19, Roma 13:9).
E nehenehe te taata e patoi i te mau parau a te Atua e e farii i te tahi atu mana'o no nia i te hoê mea, aita râ e hi'oraa eaha te mana'o o te taata no nia i te hoê mea, tera râ, eaha ta te Atua e mana'o e e parau no ni'a i te hoê mea.
I muri a'e i te mau mea, O te Atua te Taata Hamani i te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa. Na te Atua i faataa e i haamau i te mau ture.
No reira, na te Atua e faaoti eiaha râ te nunaa (A tai'o atoa: E ere to'u mana'o, to outou râ mana'o).
Teie râ, no te mea hoi e e rave rahi taata o te hamani tahito noa ra â, o tei farii i te huru o te diabolo o te te'ote'o nei e te orure hau i te Atua e Ta'na mau faaueraa e te faateitei nei ia'na iho i ni'a a'e i te mau parau a te Atua, Te ti'aturi nei ratou i ta ratou mau haavare e te mana'o nei ratou e, o ta ratou mau haavare te parau mau. E no reira, te ora nei ratou ia au i ta ratou mau haavare e te poro nei ratou i ta ratou mau haavare, Mai ia raua to raua metua tane,, O te metua ïa ïa.
Taa ê noa'tu i te reira, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, tei pae varua, no te Atua, tei To'na natura, tei tuatapapa i te Bible, tei faaroo i Ta'na mau parau, e te haapa'o i Ta'na mau parau.
E ite ratou i te mau haavare i te parau mau, no te mea ua ite ratou i te parau mau o te Atua e ua ite ratou i To'na hinaaro. No reira, eita ratou e ti'aturi e e pee i te mau haavare a te taata, tei niuhia i nia i to ratou ite i te pae tino, hi'ora'a, e te mana'o. Tera râ, e pee ratou i te mau parau a te Atua tei papa'ihia i roto i te Parau e na roto i te Varua Mo'a, Te ora nei i roto i te mau tamarii a te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) Ua papa'ihia i ni'a i to ratou aau (A tai'o atoa: Na te aha te Atua i papa'i ai i To'na ture i ni'a i te mau papa'i ofai?).
O te Atua te Metua no te parau mau
E faaroo te hoê tamaiti a te Atua i te mau parau a to'na Metua, e ti'aturi oia i te mau parau a to'na Metua, e eita oia e haavare, e parau râ oia i te parau mau, mai to'na Metua atoa.
Eiaha te hoê tamaiti a te Atua ia riro ei ite haavare, eiaha atoa ia faaite haavare e ia parau i te mau parau o te pato'i i te mau parau e te parau mau a te Atua. Teie râ, e ite haapao maitai te hoê tamaiti a te Atua, o te parau nei i te mau parau a to'na Metua, noa ' tu te mau faahopearaa.
Na roto i te reira, e itehia ' i te mau tamarii a te Atua e te mau tamarii a te diabolo.
E parau te hoê tamarii a te Atua i te mau parau a te Atua e e haamauruuru oia i te Atua eiaha râ i te taata. E parau te hoê tamarii a te diabolo i te mau parau a te taata e e faaoaoa oia i te taata eiaha râ i te Atua. No reira, eita te hoê taata e nehenehe e riro ei tavini na te Mesia, no te mea ho'i e, te parau nei te hoê taata hamani maitai i te mau mea ta te taata e hinaaro e faaroo.
Eaha ta te Bible e parau ra no nia i te feia e faaoaoa ra i te mau mahana hopea?
No reira, te pari nei au ia outou i te Atua, e te Fatu o Iesu Mesia, Na'na, e haava oioi e e pohe te feia pohe i to'na ti'araa mai e to'na basileia; A tape'a i te parau; Ia, i roto i te matahiti; ha'api'ira'a, ti'a, Te oaoa nei au i te mau mea atoa. E tae mai te taime e ore ai ratou e faaoromai i te haapiiraa tumu; tera râ, i muri a'e i to ratou iho mau hinaaro, e haapao ratou i te mau orometua haapii, mā'u; E e fariu ê ratou i to ratou tari'a i te parau mau, e e fariuhia ïa i ni'a i te mau rave'a. (2 Timoteo 4:1-4)
Tera râ,, ua faaara mai te Parau ia tatou. Mai ta te Parau e faaara ra ia tatou no ni'a i te mau mea e rave rahi.
Te ora nei tatou i te hoê taime, i reira te mau taata, o te pii i te mau Kerisetiano, eita ta'u e nehenehe faahou e faaoromai i te haapiiraa tumu. Te tumu iho â râ o te reira, no te mea ïa e aita te faaauraa e te haamo'araa e tupu ra, ua moe te mata'u i te Atua, e no te te'ote'o o te taata, te ite o te taata, paari, e ua anoihia te hinaaro o te taata i te pae tino i te ite, paari, e te hinaaro o te Atua. Ua mono mǎrû noa te mau parau a te Atua e te mau parau a te taata, i reira te evanelia e faaapî mǎrû noa ai i ni'a i te hinaaro e te mau hinaaro o te taata e e faatumu ai i ni'a i te tino (A tai'o atoa: E horo'a vau ia outou i te mau tao'a o te ao nei e No te aha te manuïaraa o te evanelia).
Ua patoi te nunaa i te feia poro i te pae varua, tei fanau-faahou-hia e te mau ite no Iesu Mesia, te poro nei i te mau parau a te Atua, e te titau nei i te taata ia tatarahapa, ia faaore i te hara, e ia pee ia Iesu; te Parau e te rave i te hinaaro o te Atua, I roto i te ekalesia.
Ua monohia teie mau taata poro tei patoihia e te feia orero i te pae tino, tei î ia ratou iho e te mau ite no ratou iho, te paraparauraa i ta ratou iho mau parau e te pororaa tamau i te mau mea apî tei faaûruhia e te varua o teie nei ao (te varua o teie tau), te ite e te paari o teie nei ao, to ratou mau mana'o, mau mea faahiahia, te mau heheuraa e te mau orama haavare, ite, e mea au roa ia faaroo, no te mea te pee nei ratou i te hinaaro e te mau hinaaro o te taata tino.
Te mau orero faaitoito, o te ore e poro i te mau parau a te Atua i roto i te vahi tano, tera râ, ua iriti ê ratou i te mau parau a te Atua i rapae i te tumu parau, ua faaino i te reira, e ua horoa i ta ratou iho tatararaa, na roto i te reira, ua haaviivii ratou i te mau parau a te Atua e ua poro i te hoê evanelia haavare o te ore e titau i te feia hara ia tatarahapa, o te ore e faati'a e e a'o i te feia faaroo, ia riro râ ratou ei (i roto i ta ratou mau hara). No te mea, ia au i ta ratou haapiiraa hape, te here haavare ia Iesu, e te huru haavare ta ratou e poro. E nehenehe te taata e rave i te mau mea atoa ta ratou e hinaaro e rave, e tamau noa i te pee i te tino e ia ora i roto i te hara ma te faaino ore (A tai'o atoa: Eita anei outou e pohe mai te mea e, e hara outou?).
Te hamani - ino - hia ra te feia poro i te pae varua, area te feia poro tino ra, te peehia ra e te haamorihia ra
Yeah, e te feia atoa e hinaaro e ora ma te paieti i roto ia Iesu Mesia, e hamani - ino - hia ïa ratou (2 E hō'ē 3:12)
I te rahiraa o te taime, e mea maitai roa teie mau orometua haapii e e mea aravihi no te mea te faahiti ra ratou i te mau parau haavarevare e te parau ra ratou i ta te taata e hinaaro e faaroo, E herehia ratou e e upooti'a ratou i ni'a i te hoê nahoa rahi. E aruehia ratou e te taata, e tuuhia ratou i ni'a i te hoê parahiraa, e e peehia ratou e e haamorihia ratou e te taata eiaha râ e hamani-ino-hia ratou.
E ere i te mea huru ê, no te mea te parau ra te Parau e e hamani - ino - hia te feia e ora ma te paieti i roto ia Iesu Mesia. Mai te mea e, aita te hoê taata i roto i te Mesia, aita oia e parau ra i te mau parau a te Atua, e aita oia e ora ma te paieti, Eita ratou e farerei i te hamani-ino-raa.
No te mea ho'i e, e mea au roa na te feia faatere o te ekalesia, Ua riro te mau melo o te ekalesia ei feia faaoaoa i te taata
No te mea ho'i e, aita te feia poro e faaoaoa faahou i te Atua, te faaoaoa râ i te taata, e te faahiti noa ra ratou i te mau parau faaitoito e te maitai ta te taata e hinaaro e faaroo, Ua riro atoa te mau melo o te ekalesia ei feia faaoaoa i te taata eiaha râ i te Atua, o te ore faahou e parau i te mau parau a te Atua, i te mau parau râ a te taata.
E ere ratou i te mau ite mau no te Mesia, e aita ratou e parau nei i ta Iesu e hinaaro ia ratou ia parau na roto i te Varua Mo'a, te parau râ ratou i te mau mea ta te taata e hinaaro e faaroo, no te mea te hinaaro nei ratou ia fariihia ratou, faaturahia, e te fariihia e te taata maoti i te hamani - ino - raa e te patoiraa.
No reira, te tapea nei ratou i te parau mau, te tapea nei ratou i te faaoraraa i te taata, e te poro nei ratou i te mau haavare o te faatia i te feia hara ia pee i to ratou e'a e o te aratai i te taata i nia i te mau e'a o te aratai i te haamouraa.
Na roto i ta ratou mau haapiiraa hape, Te faatupu nei ratou i te mau taata e, te here nei Iesu ia ratou e ua faaorahia ratou, te patoi nei râ te Parau i ta ratou mau parau. I te mutu, e ere te reira i te taata, o vai te parau nei i teie mau parau faufaa ore, o te Parau râ, Na ' na e haava i te mau taata atoa ia au i ta ratou mau ohipa (A tai'o atoa: Ia riro te parau ei parau).
Te parau nei te feia e au i te Atua i te mau parau a te Atua e te rave nei i To'na hinaaro
No ratou, i muri a'e i te auahi, a haamana'o na i te mau mea o te tino; tera râ, te vai ra te reira i muri a'e i te Varua. Te poheraa, o te poheraa ïa; tera râ, e mea ti'a ia feruri i te pae varua o te oraraa ïa e te hau. No te mea e mea maitai te feruriraa o te opu i nia i te Atua: no te mea e ere te reira i te ture a te Atua, e aore râ, aita hoê a'e e ere i te mea. No reira, eita te feia i roto i te tino e nehenehe e faaoaoa (Roma 8:5-8)
Na ô maira Iesu ia ratou, Ia faateitei ana'e outou i te Tamaiti a te taata, E ite ai outou e, o vau oia oia, e aita vau e rave ra i te hoê mea na ' u iho; mai ta to'u Metua i haapii mai ia'u, Te parau nei au i teie mau mea. E tei pihai iho vau ia'u na tei tono mai ia'u: Aita te Metua i faaru'e ia'u; no te mea ho'i e, e rave tamau noa vau i te mau mea o te haamauruuru ia'na (John 8:28-29)
E feruriraa tino to te taata tino, e te feruri ra oia i te mau mea o te tino, e eita oia e auraro i te ture a te Atua, e faateitei râ oia ia'na iho i ni'a a'e i te ture a te Atua, na roto i te tauiraa i Ta'na mau parau e Ta'na mau faaueraa ia au i te hinaaro o te tino. No reira, eita te taata natura e nehenehe e faaoaoa i te Atua.
Ua riro te feruriraa o te tino ei enemi i te Atua no te mea aita te reira e auraro ra i te ture (tū'era'a) o te Atua. No reira, e mea titauhia te faaauraa i te Mesia e te e'a hoê roa no te ora (A tai'o atoa: Hoê ana'e e tae atu i te oraraa mure ore?).
Eita te taata e nehenehe e faaoaoa i te Atua mai te peu e aita te fanauraa apî e te faaroo, mai te huru o te (Vahi tōmua) Aita te taata e ti'aturi nei i te mau mea a te Varua no te mea e mea maamaa te reira no ratou, e e ohipa ratou i ni'a i te hinaaro o te Atua e aita ratou e rave i ta te Atua i parau e i faaue.
No te ao nei te taata natura e e ora oia i roto i te enemi i te Atua e e faaoaoa oia i te taata.
No te Atua te taata i te pae varua, e e ora oia ma te hau e te Atua e e faaoaoa oia i te Atua, e riro ai te taata i te pae varua ei enemi no te ao nei (A tai'o atoa: No te aha te mau Kerisetiano e riri ai i te mau kerisetiano?).
Te faaoti ra outou e tiaturi i te mau parau a te Atua aore râ aita, ia fanau-faahou-hia e aore râ, aita, Ia tuu i te taata tahito i raro e ia oomo i te taata apî aore ra aita, ia riro ei tavini na te Mesia aore râ aita, ia riro ei hoa no te Atua e ia ora i roto i te hau e te Atua, e aore râ, ia riro ei hoa no te ao nei e ia ora i roto i te hau e te ao nei, ma te enemi râ i te Atua.
Noa ' tu e e ere paha te mau faaotiraa ta outou e rave i te mea faufaa e te tano no outou i teie nei, tera râ, i te pae hopea na te mau ma'itiraa ta outou i rave i ni'a i te fenua nei e faaite mai e, e faaea anei outou e a muri noa'tu i piha'i iho i te Atua e aore râ, aita.
'Ia riro ei miti no te fenua’






