O vai te Metua ta outou e tavini ra?

Ua tono mai te Metua i ta'na Parau, e ua faaite mai te Parau i te Metua, e te faaitehia ra te Parau e te Metua i roto i te Bible; te Buka o te ora. Ua fanauhia te mau tamarii a te Atua na te Atua, e no'na ratou, e ua ite ratou Ia'na. Ua riro te iteraa i te Metua e ia Iesu Mesia ei ora mure ore. E ere râ te mau taata atoa, ua fanauhia ratou e te Atua e no'na ratou o te pii nei i te Atua ei Metua to ratou. Ia, ia ite Ia'na. E rave rahi taata e ere te Atua to ratou, o te diabolo râ ei metua tane, e itehia te reira na roto i to ratou oraraa. O vai te metua tane ta outou e tavini ra, Te Atua aore ra te diabolo?

Te feia atoa i fanauhia e te Atua, e faaroo ïa Ia'na

Ua fanauhia oia e te Atua e ua faataa oia i te taime e te Metua? O tei faaroo i te reo o to'na Metua, o te farii i ta'na Parau, e o te arata'ihia e To'na Varua? E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, o te parau ra e o te Atua to ratou metua tane, Eiaha e ora i roto i te parau mau o ta ratou parau.

rose e te uouo john 14-15 mai te mea e, te here nei outou ia'u ia tape'a i ta'u mau faaueraa

Aita ratou e haere nei mai te mau tamarii haapa'o na te Atua i roto i te here e te mata'u Ia'na.

Aita ratou e haapa'o nei i Ta'na mau faaueraa, aita ratou e rave i To'na hinaaro, e aita ratou e ora nei ia au i To'na Basileia, a pure ai ratou.

Maoti râ, te ora nei ratou i roto i te haavare e te haere nei ratou i roto i te pouri.

No te mea te ora nei ratou i roto i te haavare e te haere nei ratou i roto i te pouri, te haavare nei ratou e te rave nei ratou i te mau ohipa a te pouri.

Ua faateitei ratou ia ratou iho i ni'a a'e i te Atua i ni'a i te fenua nei e te haere nei ratou ma te te'ote'o e te orureraa hau ma te haapa'o ore i te Atua.

Mai te te melahi rahi o Lucifer aka te diabolo, o vai te metua tane o te taata i topa e te metua tane no te haavare.

Te mau taata ino i roto i te ekalesia

Eita te Atua e haavare e eita oia e haavare. E no te mea ho'i e, te parahi nei To'na Varua i roto i Ta'na mau tamarii, Eiaha atoa ta ' na mau tamarii e haavare e e haavare. Ina, e ere ratou i Ta'na mau tamarii, e mau taata ino râ ratou.

Te mau hu'ahu'a, o tei ore i ô atu i roto i te fafauraa na roto i Ta'na Tamaiti na roto i to'na toto e aita ua fanauhia oia i te pape e te Varua, tera râ, ua tomo mai oia i roto i te fafauraa ma te tia ore, ma te haavare e, o Ta'na ïa mau tamarii, area te parau mau ra, e ere ïa.

No te mea, Eita o tei fanauhia e te Atua e to'na Varua e pato'i e e pato'i i te Parau e te Varua Mo'a, a patoi râ i te hara e a patoi i te mau haavare a te diabolo (to ratou metua tane na mua'tu).

E faaroo te mau tamarii a te Atua i te reo o to ratou Metua, e haere ma te haapa'o i te Metua, e e rave i To'na hinaaro.

Ua huna au i ta oe parau i roto i to'u aau, ia ore vau ia hara ia oe

Psé 119:11

Te pato'i nei te diabolo e ta'na mau tamarii i te Atua e Ta'na mau parau e ta'na mau faaueraa

Te mau taata, o te patoi ra i te mau faaueraa morare o te Ture a Mosesa e o te faahapa ra i te reira, na roto i te parauraa e, e ere ratou i te mea maitai. te ture, e te tahito, aita ratou i fanauhia e te Atua. E ere ratou no'na, mai te peu e te tuhaa morare o te ture o te faahoho'a ra i te huru mo'a e te parau-ti'a o te Atua, e mea mo'a, Fa'a'ore rahi, A vai râ (Roma 7:12).

E mea mo'a te ture 7-12-te ture, e e mea mo'a e e mea maitai te ture

E faatupuhia te parau-ti'a o te ture i roto i te mau tamarii a te Atua, o te ore e haere ra ia au i te tino, ia au râ i te Varua. (Roma 8:4).

Teie râ, Hoê ahuru faaueraa o te Ture a Mosesa Ua riro te reira ei ofa'i tarapa e ei mea ino no te taata ruhiruhia, tei î i te teoteo, te orure hau, te here nei i to'na tino, e te hinaaro nei oia e faatupu i te mau hinaaro e te mau hinaaro o to'na tino, e no reira, e patoi oia i te mau fifi atoa o te tapea ia ' na ia rave i te mau ohipa a te tino.

No reira, te mau faaueraa morare a te Atua, ta Iesu atoa i faahiti e ua haafifi atoa, e mea faufau ore te reira i te feia ino.

Te here nei te feia ino i te hara e te pohe, no te mea ho'i e, o te hara te hotu o te pohe, e te pohe te hoo o te hara.

E ao to te taata e faaroo mai ia'u, Te hi'o noa ra i to'u mau uputa i te mau mahana atoa, te tia'i ra i ni'a i te mau poro'i o to'u mau uputa. No te mea, o te ite mai ia'u, e ite ïa i te ora, e e farii i te Fatu. Tera râ, o te hara ia ' u, e hara oia i to ' na iho varua: Te feia atoa e riri ra ia'u, te here nei ratou i te pohe

Tau 8:34-36

Te mau taata, o te patoi nei e te riri nei i te Parau a te Atua, here i te pohe

Te parau ra te Bible e, taua mau taata ra, o te riri nei e o te pato'i nei i te Parau a te Atua o te vai ra i roto To'na ite e To'na paari, here i te pohe. E parau mau te reira.

Mai te mea e, e pato'i outou i te tape'a i te rima o te Atua no te faaora ia outou e no te riro mai ei mea hamanihia apî, i muri iho, e faaite outou na roto i ta outou faaotiraa, e aita outou e hinaaro e taui e te here noa ra â outou i te ao nei, te mau ohipa e te mau oaoaraa o te tino.

Ehia rahiraa kerisetiano o tei tere maitai i nia i te purumu, ia topa i roto i te mau faahemaraa e rave rahi o te haere na ni'a i to ratou e'a.

Maoti i te haamana'o i ta ratou fafauraa e te fafauraa ta ratou i rave e te Atua Mana Hope e to ratou hopoi'a ei feia faaroo i roto i te ekalesia (te tino o te Mesia) e ia haapa'o i Ta'na mau parau, te mana'o nei ratou e mea faufaa a'e ta ratou mau arearearaa taime poto.

Te faaturi i roto i te fafauraa o te faaipoiporaa

E rave rahi tane, te mau vahine atoa râ, Eiaha e haamana'o i ta ratou fafauraa e te Atua e to ratou 'Te rave nei au’ ta raua i fafau i to raua hoa faaipoipo i to raua raveraa i ta raua fafauraa faaipoiporaa, ia taio ana'e ratou i te mau buka faufau aore ra Hi'o aore ra ia tamata ana'e te hoê taata e varua haavare to ' na no te hinaaro i te pae taatiraa i te faahema ia ratou.

Maoti i te patoi i te faahemaraa e te hinaaro o te tino, na roto i te faarueraa i te mau buka hoho'a faufau, a tapea i te afata teata aore ra te roro uira, e aore râ, a faarue i te vahine aore ra te tane haavare e a horo, mai ia Iosepha i roto i te Bible, te haapa'o nei ratou i te hinaaro e te hinaaro o te tino, te horo'a nei ratou i to ratou hinaaro tino e te hotu o te hara.

te pape hoho'a e te mau galatians 5-24 ua faaoroma'i ratou i te tino na roto i te mau here e te mau lusts

i te tahi taime, te mana'o nei ratou e mea faufaa a'e to ratou oaoa taime poto i to ratou haapa'o maitai i te Atua te Metua e ia Iesu Mesia, tā rātou tamaiti, to ratou hoa faaipoipo, e te mure ore, e eiaha e hi'opoa i te mau faahopearaa o ta ratou maitiraa.

Mai ta Esau i ore i feruri i te mau faahopearaa o ta ' na maitiraa Ua hoo atu o Esau i to ' na tiaraa matahiapo i to'na taea'e ia Iakoba no te haamaha i te po'ia o to'na tino.

Na roto i ta ' na ohipa, Ua faaite o Esau i te Atua e mea faufaa a'e te faatupuraa i te hinaaro o to ' na tino i to ' na tiaraa matahiapo, ta te Atua i horo'a ia'na, i reira te Atua i riri ai ia Esau (a.o.. i 27; Malachi 1:3; Roma 9:13; Heberia 12:16).

O Esau teie, e ere o vai te taata apî, tera râ, te taata paari, o tei ora i roto i te Faufaa Tahito mai roto mai i te hoê huru topa.

E mana'o oe e e taa te Atua ia Esau, no te mea e mea hamani tahito noâ oia e ua pohe oia i te po'ia. Teie râ, aita te Atua i aroha ia Esau.

E e ite oioi anei te Atua i te taata apî, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia mai To'na hoho'a, e ua faasataurohia te tino i ni'a i te satauro e te mau hinaaro e te mau hinaaro? Te taata apî, tei mana to'na i ni'a i te hara e te pohe i roto i te Mesia, e e mea ti'a ia tatou ia ora ia au i te varua eiaha râ i te tino, e ia haamou i te mau ohipa o te tino e ia pato'i i te hara na roto i te Varua? (a.o.. 2 Korinetia 7:1; Roma 9; Ephesia 4:20-32; Kolosa 3:1-17; Iakobo 4:7).

Ua hoo mai te Atua ia outou e ua faaora ia outou na roto i te toto faufaa o Ta'na Tamaiti

Mai te mea e, e mea hamani apî outou, E ti'a ia outou ia ora mai te hoê tao'a hamanihia apî e ia faatupu i te hotu o te hamaniraa apî. Eiaha outou e ora faahou mai ta outou i ora, hou to outou tatarahapa e te fanauraa apî i roto i te Mesia, i to outou riroraa mai â ei mea hamani tahito e te poheraa no ta outou mau hape e ta outou mau hara ta outou i haere na roto, ia au i te haapiiraa (Matahitia) o teie nei ao, ia au i te arii o te mana o te reva, te varua o te rave nei i te ohipa i roto i te mau tamarii o te faaroo (a.o.. Ephesia 2; 5; Kolosa 3).

Mai te mea e, o te Atua to outou Metua, Eiaha outou e haere ma te haapa'o ore i te Atua, ma te haapa'o râ i te Atua, no te mea no'na to outou ora.

Ua faaora te Atua ia outou i te mana o te diabolo na roto i ta'na Tamaiti o Iesu Mesia, hara, e te pohe. Ua hoo mai Oia e ua faaora ia outou na roto i te toto faufaa roa o Ta'na Tamaiti ia riro mai outou ei tamaiti na te Atua (E tano te reira no te tane e te vahine (a.o.. Mataio 26-28; Roma 3:22-31; 5:9; Ephesia 1:5-7; Kolosa 1:14).

Ua horo'a Iesu i To'na varua (Ora) No te oe, no te faaora i to outou aau i te mana o te diabolo, Tauturu. No reira, aita to outou varua i roto faahou i te diabolo, o vai te metua tane o te feia hara, ia Iesu Mesia râ e te Atua te Metua.

Ua rave oe iho i teie maitiraa; ua ma'iti outou no teie tauiraa i roto i te Mesia.

Ua faaoti outou eiaha faahou e riro ei tamarii na te diabolo e ei tamarii na te Atua

Ua faaoti outou eiaha faahou e riro ei tamarii na te diabolo, ia haapa'o i te mau hinaaro e te mau hinaaro o te tino, e ia ora ma te haapa'o ore i te Atua i raro a'e i te mana o te hara o te faatere ra i te tino, ia riro râ ei tamarii na te Atua, ia haapa'o e ia tavini ia Iesu Mesia, e ia rave i te hinaaro o te Varua.

Te hinaaro nei te Atua ia mo'a outou e ia ora outou ma te mo'a, no te mea ho'i e, e mea mo'a Oia e ua horo'a mai Oia ia outou i To'na Varua Mo'a tei parahi i roto ia outou. (a.o.. Ephesia 1:4; 5:26-27; Tō'o'a 22:11-13).

E arata'i te ohipa a te feia parau-ti'a i te ora: te hua o te hara i te hara. Tei ni'a oia i te e'a o te oraraa o te haapa'o i te haapiiraa: area o te pato'i ra i te a'oraa, e hape ïa

Tau 10:16-17

Eaha te hinaaro o te Varua?

Te hinaaro o te Varua Mo'a, o te hinaaro ïa o te Mesia, e te hinaaro o te Mesia, o te hinaaro ïa o te Metua. E faatere te hinaaro o te Metua na roto i te Parau e te Varua i roto i te oraraa o te mau taata i fanau-faahou-hia, o te ora nei na roto i to ratou huru parau-ti'a i roto i te Mesia ma te haapa'o i te Atua.

Ei tamarii na te Atua, Eita outou e ora faahou ma te haapa'o ore i te Atua, to'na auraa ra, eita outou e ora faahou i roto i te hara. No te mea ho'i e, te here nei outou i to outou Metua, te faatura nei e te mata'u ra ia'na.

Te mau irava Bibilia Ioane 16:8 Ia tae mai oia, e faaara oia i te ao nei no ni'a i te hara, te parau-ti'a, e te haavaraa

Na te here e te mata'u i te Fatu e tura'i ia outou ia faaru'e i te hara, no te mea e faatupu te hara i te taa-ê-raa.

Ahiri te hara e nehenehe faahou e faatupu i te taa-ê-raa i rotopu i te taata e te Atua, nahea te hara ia faatupu i te taa-ê-raa i rotopu ia Adamu (te taata matamua e te tamaiti a te Atua) e te Atua?

I muri a'e i te mau mea, Ua hamanihia o Adamu ma te tia roa i te hoho'a o te Atua. Mai te taata apî tei hamanihia ma te ti'amâ i roto i te Mesia i To'na hoho'a.

Eita te Atua e nehenehe e amui atu i te feia ino, ta'o haamaitai i te feia ino e ta ratou mau ohipa. Te faaite papû nei te Parau i te reira. (a.o.. Exodo 23:7; Psé 7:11; 9:17; 10; 11:5-6; Tau 8:13-17; Ezekiela 18:4; Roma 2:4-13; 1 Korinetia 5:9-11; 2 Korinetia 6:14-18; Ephesia 5:11).

Aita te Atua e oaoa nei i te hara. Te tumu o te reira, no te mea ïa e, o te hara te faaroo ore Ia'na e te faaite ra te reira i te huru teoteo e te orure hau o te tamarii.

O vai te metua tane e oaoa ra i te faaroo ore e te mau ohipa ino a ta ' na tamarii?

Eaha te metua tane e oaoa ra, ia ore ana'e ta'na tamarii ia faaroo e ia ore ia rave i ta'na e parau? Eaha te metua tane e oaoa ia rave ana'e ta ' na tamarii i te mau mea ta ' na i opani ia ' na ia rave? O vai te metua tane o te oaoa nei i ta ' na tamarii e o te haamauruuru i ta ' na tamarii ia haere ana'e oia i te haerea ino e ia ofati ana'e oia i te ture? Eaha te metua tane e arue i ta ' na tamarii no te hape ta ' na tamarii e rave ra i nia i te tahi atu mau taata?

Aita e metua tane e rave i te reira, ti'a? a tahi, teie te hoho'a o te Metua tei hamanihia i roto i te ekalesia.

E rave rahi kerisetiano o te faahoho'a ra i te Metua na roto i teie metua tane, o tei teoteo e te oaoa e ta'na mau tamarii faaroo ore, e te oaoa nei i te mau ohipa ino e te mau ofatiraa ture a ta'na mau tamarii.

Te taata e fanau ra i te hoê taata maamaa, e faatupu ïa i te reira no to ' na oto: e aita te metua tane o te taata maamaa e oaoa

Tau 17:21

Te porohia ra te hoê Atua i hamani ia ' na iho i roto i te ekalesia

E ere râ teie te Atua, te Taata Hamani i te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa. E ere teie i te Atua o Aberahama, Isaaka e o Iakoba (Iseraela) eiaha râ te Metua o Iesu Mesia e te Metua o te taata apî (te poieteraa apî).

Teie te hoê hoho'a o te Atua i hamanihia e te mau taata i te pae tino, aita i fanau-faahou-hia e aita te Varua o te Atua e parahi ra i roto ia ratou, tera râ, e mea ao nei ratou e ua hamani ratou i te hoê metua tane mai to ratou iho hoho'a (ei taata hara), o te oaoa nei i te teoteo, te etaeta, te orureraa hau e te faaroo ore a ta'na mau tamarii, e no reira, te oaoa nei oia i roto i te mau hara a ta'na mau tamarii.

E porohia teie metua tane i roto e rave rahi ekalesia e e faateiteihia, aruehia, e te haamoriraa na roto i te himene e te ori.

Mai ta te nunaa Iseraela i faariro i te puaatoro auro, tei hamanihia e to ratou tahu'a rahi e tei faaitehia ei atua no Iseraela, ei atua no ratou, e ua himene ratou e ua ori i mua i teie hoho'a.

Teie râ, ua haamori ratou i te hoho'a hape ta te taata i hamani.

Aita ratou i haamori i te Atua, Na'na i opani i To'na nunaa i faaora ia hamani i te mau idolo e ia pi'o i mua ia ratou. Ua haamori râ ratou i te diabolo, o te metua tane ïa o te feia hara e o te oaoa nei i te teoteo, te etaeta, te orureraa hau e te faaroo ore o ta'na mau tamarii.

Te oaoa ra anei te Atua aore ra te diabolo i te mau hara a ta ' na mau tamarii?

No reira, e ere te Atua, o te diabolo râ o te oaoa nei i te mau hara a ta ' na mau tamarii. E mea na reira ïa, o te diabolo ïa, o te taui nei ei melahi no te maramarama e ta'na mau rave ohipa o tei riro ei mau rave ohipa no te parau-ti'a, e porohia te reira ei metua tane, e ua aruehia e ua haamorihia i roto i te mau ekalesia e rave rahi.

Te mau ekalesia o tei ore i ite i te Atua Mana Hope, o tei ore faahou e rave i te hinaaro o te Atua, o tei ore i ti'aturi e o tei haapa'o i te mau parau e te mau faaueraa a Iesu Mesia, e ', Eiaha e tatarahapa i te mau ohipa a te tino e eiaha e faaru'e i te hara, Eiaha e bapetizo i te taata i roto i te pape, Eiaha e bapetizo i te taata i te Varua Mo'a, Eiaha e paraparau na roto i te mau reo apî, Eiaha e tiavaru i te mau demoni, a faaamu râ ia ratou, Eiaha e tuu i te rima i ni'a i te feia ma'i, a vaiiho râ i te nunaa i roto i to ratou oraraa tahito, a vaiiho i ta ratou mau hara, e a tapea i te nunaa i roto i te hoê parururaa hape na roto i te fafauraa i te mau fafauraa a te taata i roto i te ekalesia, o ta ratou e ore e tape'a i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa.

Te faaite ra te reira, te feia e parau ra e, ua ite ratou i te Atua e no'na ratou, aita ratou i ite mau ia'na, aita ratou e tiaturi Ia'na Eiaha e ti'aturi i te hara.

Tau'a'a, Eiaha e taata ia mana'o: e e rave te reira i te parau-ti'a, Noa'tu e, e mea parau-ti'a. Oia mau, te rave nei te diabolo i te hara; no te hara a te diabolo mai te omuaraa mai â. No teie tumu, ua faaitehia mai te Tamaiti a te Atua, e nehenehe Oia e haamou i te mau ohipa a te diabolo. Ua fanauhia te Atua i roto i te Atua e ere i te mea hara; no To'na huero i roto ia'na: eita e nehenehe e hara., no te mea ua fanauhia oia i te Atua. I roto i te reira, e itehia te mau tamarii a te Atua, e te mau tamarii a te diabolo: E ere te Atua i te parau-ti'a no ni'a i te parau-ti'a, aita atoa oia e here i to'na taea'e

1 John 3:7-10

Te faaite nei te mau tavini a te diabolo ia ratou iho ei mau tavini no te Atua e no te parau-ti'a

Mai te mau peresibutero ïa, te mau ti'a faatere e te mau papa'i parau no Iseraela, o tei faaite ia ratou iho ei mau faatere no te Atua e no te parau-ti'a, aita râ ratou i ite ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua. Maoti râ, ua pato'i ratou Ia'na e ua taparahi pohe Ia'na.

Aita ratou i farii ia Iesu ei Tamaiti na te Atua, to ratou Mesia e to ratou Arii.

Te mau irava Bibilia 2 corinthians 11-14-15-E ere i te mea maere ia riro ana'e o Satane iho ei melahi no te maramarama, no reira, e ere i te mea faahiahia roa ia riro atoa ta'na mau tavini ei mau tavini no te parau-ti'a, e to ratou hopea ia au i ta ratou mau ohipa

Iesu’ aita te mau parau i ite i te vahi i roto i to ratou mafatu, ua pato'i râ ratou i Ta'na mau parau. Ua pii ratou ia Iesu ei taata haavare e ei tamaiti a te diabolo e ua pari Ia ' na i te ofatiraa i te Ture a te Atua.

Tera râ,, te parau mau, e ere ratou i te Atua. E mau tamarii ratou na te diabolo, ta ratou i faaite mai na roto i ta ratou mau ohipa (John 8:43-47).

Noa ' tu e ua faahiti ratou i te mau parau faaroo, ua here i te mau hopoia teimaha, e ua tuu i nia i te nunaa, Aita ratou i tape'a ia ratou.

Ua haere ratou ma te haapa'o ore i te Atua e ua rave i te mau ohipa a to ratou metua tane, te diabolo.

I muri iho ua faaite mai o Iesu, te parau a te Atua, Ua parahi te Varua Mo'a i roto ia ratou e ua faaite papû oia i ta ratou mau ohipa ino.

Ua haere te taata i roto i te pouri, e ua matapo to ratou feruriraa. Teie râ, o Iesu te Maramarama e ua faaite mai oia i te parau mau i roto i te maramarama.

Aita to te mau tamarii a te Atua te varua o te ao nei, te Varua Mo'a râ

Te mau tamarii a te Atua, tei farii i te Varua Mo'a, te rave noa nei â i te reira i ni'a i te fenua nei. No te mea ho'i e, te ohipa matamua a te Varua Mo'a, O oia te Varua o te parau mau, no roto mai oia i te Metua e te parahi nei i roto i te taata apî, no te faaite i te ao nei i te hara.

E faaroo te mau tamarii a te Atua i to ratou Metua e e tavini Ia'na. Te ti'aturi nei ratou i Ta'na mau parau e te farii nei ratou i Ta'na mau parau mau no te ite e te paari i roto i to ratou mafatu, na roto ia ratou ia ora i roto i te parau mau i roto i te maramarama, ma te haapa'o i te Metua e ma te rave i te mau ohipa parau-ti'a, o te faaite papû i to ratou te tamarii i roto i te Mesia e no te Atua ratou.

Eita te mau tamarii a te Atua e ora i roto i te pouri i roto i te ao nei ma te haapa'o i te hinaaro o to ratou metua tane, te diabolo. Aita ratou e arata'ihia ra e te varua o te ao nei, tera râ, ua atea ê ratou i te ao nei i roto i te Mesia. No te Atua ratou, e e rave ratou i To'na hinaaro e e afa'i mai i To'na Basileia i ni'a i te fenua nei.

Ua ite anei outou, Te ora ra outou i roto i te hoê haavare e te mana'o noa ra outou e ua tavini outou i te Atua, area te parau mau ra, ua tavini outou i te diabolo? A tatarahapa, a ani i te faaoreraa hara, e a ite i te Metua mau na roto i te Parau.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.