Eaha no ni'a i te aroha e te ohipa?

Eaha no ni'a i te aroha e te ohipa? Ua faaora anei outou i te aroha, e aore râ, ua haaputu outou i te mau ohipa? Te ora ra anei outou i raro a'e i te aroha aore râ, te ora ra anei outou i raro a'e i te ture? E ere anei te reira i te mea faufaa e aore râ, e mea faufaa roa, e e ohipa faufaa anei te reira? Eaha ta te Bible e parau no nia i te maitai e te ohipa?

Ua tupu mai te ture mai teie te huru?

E mea ti'a roa te ture a te Fatu, tā'ati'araa i te varua: te ite o te Fatu, ma te paari. E mea maitai roa te mau ti'araa o te Fatu, ma te tatara i te mafatu: te faaueraa a te Fatu, e mea mo'a ïa, Te maramarama o te mata (Psé 19:7-8)

E mea faufaa roa ia hi'o i te vahi i tupu ai te ture no roto mai i te ture, e ua opuahia te ture. No roto mai te ture i te natura o te Atua e To'na hinaaro. Na roto i te horoaraa i te ture ia Moses, Ua faaite mai te Atua i To'na natura e To'na mau mana'o i ni'a i To'na nunaa ati Iuda. No reira, te tuhaa morare o te ture, no hea te hara e faaitehia, te faahoho'a ra i te hinaaro o te Atua.

Ua ora te nunaa o te Atua 430 e matahiti to'na i roto i te reo Aiphiti e te haapa'oraa faaroo no Egypt (Exodo 12:40).

E mea mo'a te ture, e e mea mo'a te faaueraaI muri a'e i to te Atua faaoraraa i To'na nunaa i te mana o Pharao e to ratou tavini i Egypt, ua arata'i atu i To'na nunaa i te fenua i fafauhia, E mea ti'a ia mâ te nunaa o te Atua e ia faaapî faahou i roto i to ratou feruriraa, e no reira, eita ratou e feruri mai te mau Entiles, o tei ore i ite e o tei tavini i te Atua, ua farii râ oia e ua tavini i te tahi atu mau atua, tera râ, e ora ratou ei mau tamarii a te Atua e e farii ratou i te Atua ei Atua e ei Taata papa'i no te ra'i e te fenua, e te vai ra te mau mea atoa i roto, e e tavini oia ia'na e e haere na roto i To'na hinaaro.

E farii te nunaa o te Atua i te hoê fenua, i hea faaea ' i o Gentiles. Aita te Atua i hinaaro e ia amui atu to'na nunaa i roto i te mau peu tumu no te mau fenua, rā'a, Te mau mana'o tauturu no te, Fa'a'itira'a, e te mau peu, tera râ, e faataa ê ratou ia ratou iho i te tahi atu mau nunaa Genentile e e tapea i te mau faaueraa e te mau mana'o o te Atua e e ora ma te mo'a.

Ua hamani te Atua i To'na hinaaro na roto i te horo'araa i Ta'na mau faaueraa, i reira te nunaa o te Atua e nehenehe ai e faaapî i to ratou huru feruriraa, no reira, e riro to ratou feruriraa ei mea au roa na te Atua, e e ite ratou i To'na mau mana'o e e haere i roto i Ta'na mau rave'a (A tai'o atoa: ‘Te vai ra anei te mau mana'o o te Atua i to tatou mau mana'o?‘ e ‘Te e'a o to outou Atua?‘).

E no reira, ua faaorahia te nunaa o te Atua na roto i te aroha e e tapeahia te reira na roto i te tapearaa i te mau faaueraa, o te faaite ra i te hinaaro o te Atua.

O te ture ïa i opuahia?

raro a'e i te ture, ta te Atua i horo'a e i haamau mai To'na natura e To'na hinaaro, ua opuahia te reira no To'na nunaa ati Iuda, tei fanauhia i roto i te huero o Jacob (Iseraela).

Ua riro Iseraela ei nunaa e rave rahi, O te ora ïa, Mai te tahi atu mau nunaa, i te u'i o te taata tei pohe; te taata ruhiruhia, O vai te varua e te here ana'e i muri a'e i te tino.

No reira, te ture tei titauhia no te topa i roto i te taata, tei tuuhia i raro a'e i te diabolo e ta'na mau melahi e ua ora i raro a'e i te faatereraa a te diabolo, hara, e te pohe, no te mea e no te mea (te pato'iraa i te mau parau a te Atua e te haapa'oraa i te mau parau o te diabolo).

Te mau faaueraa atoa, Fa'ahou, Tu'u, Fa'a'itira'a, ture, e ua faataahia te mau ture no te taata no te taata taa ê, ua mauhia i roto i te tino, e ua pohe to'na varua e ua titauhia ia tape'a, no reira, na roto i te haapa'oraa i te mau parau a te Atua e na roto i te tape'araa i To'na mau faaueraa, e nehenehe ta te Atua e faatupu i te hoê taairaa e To'na nunaa.

Tera râ,, aita te fanauraa mau o te nunaa o te Atua i horoa ia ratou i te hoê tiaraa faufaa no nia i te (Ta'ata tātou) Te faaoraraa e aita oia i faaore i te reira mai te mea e, e rave ratou i ta ratou iho e'a, e ofati i te ture, e e riro mai ei taata paari no te Atua, tei papa'ihia i roto i te ture a te Atua e te ti'a ra i to'na hinaaro (A tai'o atoa: ‘Te vahi huna o te ture‘).

Te ofatiraa i te ture e te faautuaraa

E rave rahi atoa te mau taata e rave rahi, Ua faautuahia te nunaa natura e ua faautuahia ratou i te pohe no to ratou ofatiraa i te ture; to ratou haapa'o ore i te Atua e Ta'na Parau.

Ua ite te Atua i te taata paari e te paruparu o te tino, e no te mea e ere te taata i te pae varua, ua ora râ te reira i raro a'e i te mana o te hara e te pohe, No te arai i te toea o te nunaa o te Atua, e ohipa te Atua e/aore ra e ohipa i nia i te ino no te arai i te toea o te mau taata o te Atua, e nehenehe ïa e roohia i te ino; hara (te pato'i nei i te Atua) e te faaohiparaa i te hoê â ino.

Na roto i te aroha o te Atua, na roto i te hoê fanauraa mau, Ua faaorahia te nunaa o te Atua e no to ratou mata'u e to ratou here no to ratou mata'u e to ratou here, ua faaitehia te reira na roto i te tapearaa i te ture, Ua faaea noa te nunaa o te Atua e ua ora i nia i te mou'a haamaitairaa.

Aita e nehenehe e faati'a i te tino na roto i te mau ohipa a te ture

I teie nei, ua ite tatou e, eaha te mau mea atoa i roto i te ture, ua parau mai ratou e, o vai tei raro a'e i te ture: e nehenehe te mau vaha atoa e tapeahia, e e nehenehe te ao atoa nei e faahapa i te Atua. No reira, mai te mea e, aita te mau ti'a faatere o te ture e tano i roto i to'na hi'oraa: no te mea ho'i e, o te reira te ite no ni'a i te hara. Teie râ, te itehia ra te parau-ti'a o te Atua ma te ore te ture, ia ite i te ture e te mau peropheta; Tae noa'tu i te parau-ti'a o te Atua, o te faaroo ïa a Iesu Mesia i ni'a i te mau taata atoa e te ti'aturi: no te mea aita e taa-ê-raa: No te mea, ua hara, e aita i tae i te hanahana o te Atua; Na roto i to'na aroha na roto i te faaoraraa i te Mesia Iesu: O te Atua ïa i haamau i te hoê opuaraa na roto i te faaroo i To'na toto, no te faaite i To'na parau-ti'a no te faaoreraa i te mau hara o tei tupu i mua nei, na roto i te taairaa o te Atua; No te faataa i te, Te parau atu nei au, i teie taime i to'na mana'o-maitai-hia: i te mea Oia e, e te parau-ti'a o'na i te ti'aturiraa i roto ia Iesu (Roma 3:19-26)

O tatou te mau ati Iuda i pihai iho i te natura, e ere râ i te feia hara o te mau Etene, Te iteraa e, aita te hoê taata e ti'a ra i ni'a i te mau ohipa a te ture, na roto râ i te faaroo o Iesu Mesia, ua ti'aturi atoa tatou i te Mesia Mesia, e nehenehe ta tatou e parau-ti'a ia tatou na roto i te faaroo o te Mesia, eiaha râ na roto i te mau ohipa a te ture: no te mea, eita e ti'a ia faati'ahia te tino. e ere i te mea, a imi ai tatou i te parau-ti'a e te Mesia, ta tatou e ite atoa nei, No reira, te Mesia te faatere hau no te hara? Te Atua Atua. Mai te mea e, e patu faahou vau i te mau mea ta'u i vavahi, Te faariro nei au ia'u iho ei taata faata'i. Ua pohe anei au na roto i te ture, e nehenehe au e ora i te Atua. Te ta'i nei au i te Mesia: O vau ana'e; Aita vau i, tera râ, te ora nei te Mesia: e te oraraa ta'u e ora nei i teie nei i roto i te tino, te ora nei au na roto i te faaroo o te Tamaiti a te Atua, ā'au atu ia'u, ua horo'a ia'na iho. Aita vau e inoino nei i te aroha o te Atua: mai te mea e, e tae mai te parau-ti'a, e i muri iho e pohe te Mesia (Galatia 2:15-21)

Eita ta te ture e te mau ohipa a te ture e nehenehe e taui i te hoê mea (ōtahi) Te huru e te tiaraa o te taata i pohe. Ua pohe te varua o te taata, noa ' tu te tapearaa i te ture e te mau ohipa a te ture.

Noa ' tu te tapearaa i te ture, te ora noa ra te taata taviri tao'a i roto i te hoê taairaa o te diabolo, hara, e te pohe, na roto i te tino.

Eita ta te mau faatusiaraa e te toto o te mau animala e nehenehe e taui i te mau mea atoa no nia i te reira. E nehenehe noa te toto o te mau animala e faariro i te mau hara no te mau hara e te mau hinaaro o te taata tei pohe.

Mai-noa-hia'i, ia au i te hara e te poheraa, E ', E faaroo te ture i te nunaa.

Te haereraa i mua, Iesu Mesia

Ua haere mai au i raro mai te ra'i, e ere i te mea, tera râ, te hinaaro o'na o tei hapono mai ia'u. E teie te hinaaro o te Metua, o tei hapono ia ' u, o ta'na i horo'a mai ia'u, e ti'a ia'u ia ere i te tahi mea, e tia râ ia faahiti faahou i te reira i te mahana hopea. E teie te hinaaro o'na o tei hapono ia'u, e te mau mea atoa e hi'o ai i te Tamaiti, e te ti'aturi nei i ni'a ia'na, Peneia'e: e e faateitei vau ia ' na i te mahana hopea (John 6:38-40)

Teie râ, ua tono te Atua i ta ' na Tamaiti i te fenua no te taui i te huru o te taata i topa. Te fafauraa a te Atua i te taeraa mai o te Atua; te taeraa mai o te Mesia, E faaorehia te nunaa o te Atua i te mana pae varua o te diabolo e te hara e te pohe, o te faatere i te tino nei.

te mau tamarii, o te tino ïa e te totoE faaora te Atua To'na nunaa i to'na nunaa no te pouri, e no te faaru'e ia ratou i To'na Basileia e e faaho'i faahou mai i te huru o te taata tei pohe e te taairaa i rotopu i te Atua e te taata, o vai tei parari na roto i te hara (te pato'i nei i te Atua).

E Iesu Mesia, te parau, e te Tamaiti a te Atua i ni'a i te fenua nei, e ua faaea oia i te vahi o te taata tei pohe, e ua amo oia i te mau hara e te faautuaraa no te hara, oia, i nia ia ' na iho e ua faaho'i faahou mai i te Atua na roto i to ' na toto.

Ua patoihia o Iesu ei Arenio e ua amo oia i te mau hara e te mau ino o te taata tei pohe, i reira te Metua i haere ai Ia'na, ō'ō.

Ua faariro Iesu ia Iesu ei hara, e no te reira, Ua tomo Iesu i roto i te mau Hades. Tera râ,, Ua puai a'e te mana o te Atua i te pohe, e i muri a'e e toru mahana, Na roto i te mau taviri no te po'ia e te pohe, ua ti'a mai o Iesu i ni'a ia Victor mai te pohe mai.

Ua riro mai o Iesu ei vahine no te faaoraraa e te tatarahaparaa i te Metua, na mua roa no te mau taata o te Atua.

Te haereraa i mua, te Varua Mo'a

E e horo'a vau ia ratou i te hoê aau, e e tuu atu vau i te hoê varua apî i roto ia outou; e na'u e huti i te aau o to ratou tino, e e horoa mai te reira ia ratou i te hoê aau: E nehenehe ta ratou e haere i roto i ta ' u mau tii, e e tapea i te mau faanahoraa Mine, e ani ia ratou: e e riro mai ratou ei nunaa, e e riro vau ei Atua no ratou. Teie râ, no to ratou haereraa e to ratou mafatu i muri a'e i te mafatu o to ratou mau mea e nehenehe e faaorehia e to ratou mau mana'o ino, E hi'opo'a faahou vau i to ratou iho mau upoo, Te Atua (Ezekiela 11:19-21).

mai te mea e,, A tape'a i ta'u mau faaueraa. E pure au i te Metua, e e horo'a Oia ia outou i te tahi atu Comforter, e nehenehe oia e faaea i piha'i iho ia outou; Te Varua o te parau mau; Eita ta te ao nei e nehenehe e farii, no te mea e ite oia i te mea, Aita i matau ia'na;: tera râ, ua ite oe ia'na; no oia, e ti'a ia'na (John 14:15-17)

Te mauruuru i te Metua, Ua riro te taata ei tuhaa no te tuhaa fenua no te feia mo'a i roto i te maramarama: O vai te horoa mai ia tatou i te mana o te pouri, e ua iriti matou ia matou i roto i te basileia o Ta'na Tamaiti here: I roto i to'na toto, te vai ra to tatou faaoraraa, e tae noa'tu i te faaoreraa i te hara o te mau hara (Kolosa 1:13)

No te mea i te mahana o te Pentecost, ia haere ana'e te tahi atu, Ua tonohia te Varua Mo'a e te Metua, no te ohipa hope a Iesu Mesia, ua farii te mau pĭpĭ a Iesu Mesia i te Varua Mo'a, e ua faateiteihia to ratou varua i te feia pohe, e ua iriti - ê - hia ratou i te mana o te diabolo e ua afaihia ratou mai te basileia o te pouri e tae atu i te Basileia o te Atua, i reira Iesu Mesia te Arii e te mau mana'o.

i te tahi taime, e ere ratou i te mea noa na roto i to ratou fanauraa mau i te Atua, na roto i te fanauraa râ i te pae varua, ua tahoêhia ratou e te Atua, e ua riro mai ratou ei taata hamani apî; te mau tamaiti a te Atua (Te mau vahine e te mau vahine).

Ua fanauhia ratou i raro a'e i te ture, na roto râ i te faaroo e te faaho'i-faahou-raa i roto i te Mesia, Ua faaorahia ratou i te ture o te hara e te pohe.

E papa'i te Atua i roto i te mafatu o te taata apî

Hi'o, i mua, i ni'a i te Fatu, ia hamani au i te hoê fafauraa apî i te fare o Iseraela e i te fare o Iuda: I to ' u haruraa ia ratou i te rima no te aratai ia ratou i te fenua no Aiphiti, ua rave au i te rima no te aratai ia ratou i te fenua no Aiphiti i te fafauraa e ua hamani au i to ratou mau metua tane; no te mea aita ratou i tamau noa i roto i to'u fafauraa, e aita vau i mana'o, i ni'a i te Fatu. Teie ïa te fafauraa ta ' u e rave i te fare o Iseraela i muri a'e i taua mau mahana ra, i ni'a i te Fatu; E tuu vau i to'u mau ture i roto i to ratou feruriraa, e te papa'i ia ratou i roto i to ratou aau: e e haere anei au ia ratou ei Atua, e e ti'a ia ratou ia haere i reira: E eita ratou e haapii i te mau taata atoa o to ' na taata tapiri, e te mau taata atoa, ma'ohi'ohi, Ua ite au i te Fatu: no te mea ua ite te mau mea atoa ia'u, mai te mea iti roa ' ' e. E oaoa vau i to ratou mana'o ma te parau-ti'a, e ta ratou mau hara e to ratou mau hinaaro, e haamana'o ore vau i te. I roto i to'na huru, Te hoê fafauraa apî, O oia te taata matamua matamua. I teie nei, ua ineine te parariraa e te taupoo (Heberia 8:8-13)

Te tatarahapa nei te Varua Mo'a i te ao neiE ere faahou ratou i te mea tahito, Te ora nei oia i te ao; te basileia o te pouri, e ua arataihia e ua arataihia e te natura hara, i roto i te tino, e to ' na mau hinaaro e to ' na mau hinaaro.

Aita ratou i hinaaro faahou i te ture i papaihia a Moses, No te haere i roto i te hinaaro o te Atua e aita i titauhia ia tape'a i te mau ture mo'a e te mau peu tumu atoa o te ture ia ora ma te parau-ti'a e ia haapa'o i te mau hara e te mau ino o te tino.

No te mea e, na roto i te faaauraa i te Mesia, Ua faaite ratou i to ratou tino, Ua faaorahia ratou i te ture o te hara e te pohe, Ua riro te reira ei mana'o (Te fana) te taata hamani i te pereoo.

Na roto i te faaoraraa i te tino e te ti'a-faahou-raa o te varua i roto i te feia pohe, ua riro mai ratou ei tamaiti na te Atua, Ua farii oia i te pae varua e ua farii oia i te natura o te Atua.

No te huru o te Varua Mo'a i roto ia ratou, aita ratou i hinaaro faahou i te mau ture i papa'ihia a te Atua, no te haere i ni'a i To'na hinaaro, no te mea ua tuu te Atua i Ta'na mau ture i roto i to ratou feruriraa e ua papa'i i te reira i roto i to ratou aau.

No to ratou mata'u e to ratou here no te Atua, E haere ratou i muri a'e i te Varua e e rave i te hinaaro o te Atua i ni'a i te fenua, Mai ia Iesu, O vai tei haere i muri a'e i te Varua e a faaoti i te ture a te Atua.

Ua tae mai te aroha o te Atua i te mau taata maramarama o te Atua; te mau tamarii a Israël

O tatou te mau ati Iuda i pihai iho i te natura, e ere râ i te feia hara o te mau Etene, Te iteraa e, aita te hoê taata e ti'a ra i ni'a i te mau ohipa a te ture, na roto râ i te faaroo o Iesu Mesia, ua ti'aturi atoa tatou i te Mesia Mesia, e nehenehe ta tatou e parau-ti'a ia tatou na roto i te faaroo o te Mesia, eiaha râ na roto i te mau ohipa a te ture: no te mea, eita e ti'a ia faati'ahia te tino. e ere i te mea, a imi ai tatou i te parau-ti'a e te Mesia, ta tatou e ite atoa nei, No reira, te Mesia te faatere hau no te hara? Te Atua Atua. Mai te mea e, e patu faahou vau i te mau mea ta'u i vavahi, Te faariro nei au ia'u iho ei taata faata'i. Ua pohe anei au na roto i te ture, e nehenehe au e ora i te Atua. Te ta'i nei au i te Mesia: O vau ana'e; Aita vau i, tera râ, te ora nei te Mesia: e te oraraa ta'u e ora nei i teie nei i roto i te tino, te ora nei au na roto i te faaroo o te Tamaiti a te Atua, ā'au atu ia'u, ua horo'a ia'na iho. Aita vau e inoino nei i te aroha o te Atua: mai te mea e, e tae mai te parau-ti'a, e i muri iho e pohe te Mesia (Galatia 2:15-21)

Te vai ra te mau ohipa a te ture no te rahiraa o te mau ohipa a te ture: no te mea, Te mau mea atoa o tei tamau noa i te mau mea atoa i papa'ihia i roto i te buka a te ture no te rave i te reira. Teie râ, aita hoê a'e taata e faati'a ra i te ture no te ite i te Atua, E itehia te reira: nō, Te ora nei te reira na roto i te faaroo. E e ere te ture i te faaroo: tera râ,, E ora te taata e rave ra ia ratou i roto ia ratou (Galatia 3:10-12)

Te feia e farii nei, a faaite, o te vai ra i roto i te nunaa mau o te Atua, e ua pahono mai ratou na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e ua fanauhia faahou, ua faaorahia ratou e ua faaho'i-faahou-hia mai i te mana o te diabolo, i te poheraa o te tino, e na roto i te patu - faahou - raa o te varua no roto mai i te pohe, te mana o te Varua Mo'a, ua riro mai ei mau tamarii a te Atua e ua tomo atu i roto i te Basileia o te Atua.

Aita ratou i farii i to ratou faaoraraa e to ratou ti'araa apî ei mau tamarii a te Atua i roto ia Mesia na roto i ta ratou iho mau ohipa, na roto i te raveraa i te mau ohipa a te ture, tera râ, ua farii ratou i to ratou ora na roto i to ratou faaroo i roto ia Iesu Mesia; te Tamaiti a te Atua, e Ta'na ohipa faaoraraa e te toto.

Te aroha o te Atua i te mau uputa

No teie tumu, ua nae'u ia'u, te tape'a o Iesu Mesia no outou, Mai te mea e, ua faaroo outou no ni'a i te faaoreraa o te aroha o te Atua, o te horo'ahia mai ia'u i te: Na roto i te heheuraa, ua ite mai oia ia'u i te mea ngaro; (mai ta'u i papa'i i roto i te tahi mau parau, I hea, ia taio 'oe, E nehenehe ta outou e taa i to'u ite i roto i te mau mea ngaro o te Mesia) Aita te reira i itehia i roto i te tahi atu mau matahiti i te mau tamarii a te mau tane, mai tei faaitehia i teie nei i ta'na mau aposetolo mo'a e ta'na mau peropheta na roto i te Varua; E tia ia riro te mau Gentiles ei mau taata iino, e te hoê â tino, e te mau pŭpŭ o Ta'na fafauraa i roto i te Mesia na roto i te evanelia: Ihea au i te hoê faatere, ia au i te ô a te Atua i horo'ahia mai ia'u na roto i te ohipa a to'na mana (Ephesia 3:1-7)

Te aroha e te faaoraraa o te Atua e te haamauraa o te ture, Eaha te ohipa e tupu i roto i te tino, Ua haere mai na mua roa te reira no te mau taata. Tera râ,, na roto i to ratou patoiraa e to ratou toparaa, Ua tae mai te faaoraraa i ni'a i te mau Entles, i hea te mau uputa o te mau Etene i reira, Mai te mau taata no Iseraela, no te faaora e no te faatura i te Atua na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e ia faaapî ia'na e ia riro ei tamaiti na te Atua (te (Roma 11:11, 15)).

Te mauruuru nei au i te aroha o te Atua

au eiaha e inoino i te aroha o te Atua: mai te mea e, e tae mai te parau-ti'a, e i muri iho e pohe te Mesia (Galatia 2:21)

Te mau ohipa a te taata e a haapao maitai i te ture o Moses; te ture o te hara e te pohe, e ia tape'a i te mau faaueraa atoa, Fa'a'itira'a, Tu'u, ture, e eita e nehenehe te mau ture no te faaora e faaora i te taata e te taata i roto i to ' na huru toparaa e eita e nehenehe e faatupu i te varua o te taata. Te ravea hoê roa e tae atu ai i te ora e te uteute no roto mai i te natura hara, i roto i te tino, te pohe nei te tino (A tai'o atoa: Te ohipa mauiui tei piihia e pohe e E aufau te mau mea atoa ia outou i te mau mea atoa).

Te auraa mau o te satauroNo reira, E nehenehe noa te hoê taata e faaorahia, tā'atira'a, e te parau-ti'a a Iesu Mesia e To'na toto.

Na roto ana'e i te faaroo ana'e o Iesu Mesia, ma te ite i To'na ohipa e te faaapîraa i roto Ia'na, E nehenehe te hoê taata e faaorahia e e iritihia mai na roto mai i te mana o te diabolo, i te poheraa o te tino, e na roto i te patu - faahou - raa o te varua no roto mai i te pohe, te mana o te Varua Mo'a, ia faaru'ehia mai te basileia o te pouri i roto i te Basileia o te Atua e ia hamani-ino-hia e te parau-ti'a na roto i to'na toto.

Eita ta outou e nehenehe e farii i te Varua Mo'a na roto i ta outou mau ohipa, E nehenehe noa ta outou e farii i te Varua Mo'a na roto i te faaroo ia Iesu Mesia (Galatia 3:2)

Ia fanauhia te hoê taata e ia ora oia e ia riro mai ei taata hamani apî, Te ora nei te Varua Mo'a i te natura o te Atua, Ua papa'ihia te hinaaro o te Atua i roto i te mafatu o te taata apî. No reira, e haere te taata apî i muri a'e i te hinaaro o te Atua e e ora i roto i To'na hinaaro e e rave i te mau ohipa parau, ia au i te ture o te Varua.

Na roto i te faaroo i muri a'e i te Varua, e faatupu te taata apî i te ture, Mai ia Iesu, O vai tei ore i haere i muri a'e i te tino, ua haere râ na roto i te faaroo i muri a'e i te Varua e ua faatupu i te ture a te Atua.

Aita Iesu i haere mai no te haamou i te ture, no te ha'api'ira'a te ture

A vaiiho i to outou maramarama ia anaana roa hou te mau tane, e nehenehe ta ratou e ite i ta outou mau ohipa maitai, e a faahanahana i to outou Metua i te ra'i. Eiaha e feruri e, te haere mai nei au no te haamou i te ture, e aore râ, te mau peropheta: Aita vau e ora ra, E mea ti'a râ ia'na. Te parau nei au e, Till e te fenua, E ere te hoê jot aore ra te hoê ti'a ia haere ê atu i te ture, E ti'a ia faaotihia te mau mea atoa (Mataio 5:16-18)

A faaore i te ture na roto i te faarooAita Iesu Mesia i haere mai no te haamou i te ture, no te faatupu râ i te ture. Ua faaite Iesu i te reira na roto i te mata'u e te here Ua farii Oia i te Metua no To'na Metua, Ua ti'a ia'na ia tape'a i te mau faaueraa atoa a te Metua e ia rave i Ta'na mau ohipa parau-ti'a.

No reira, aita e mana'o no ni'a ia ratou o te vai ra i roto ia Iesu Mesia, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua. No te ture o te Varua o te oraraa i roto ia Iesu Mesia, ua faaora vau ia'u i te ture o te hara e te pohe. No te aha te ture e ore ai e nehenehe e rave, i te mea e ua paruparu te reira na roto i te auahi, Te tono nei te Atua i ta'na iho Tamaiti i roto i te hoho'a o te tino hara, e te hara, te tahi mau hara i roto i te auahi: E nehenehe te parau-ti'a o te ture e faatupuhia i roto ia tatou, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua (Roma 8:1-4)

Te hamaniraa tahito, o te haere na te e'a o te tino, E arata'ihia te reira e to'na mau mana'o, Te mau nota, Te mau mana'o, e te hinaaro e eita e nehenehe e faaoti i te tuhaa morare o te ture. Teie râ, te hamaniraa apî, Ua faaineine oia i te tino e ua riro mai oia ei taata i te pae varua e ua haere i muri a'e i te Varua, e tia ia faatupu i te tuhaa morare o te ture, Mai ia Iesu (A tai'o atoa: E nehenehe ta ' u e faaoti i te ture?hō'ē)

Ua faaite papû te mau ohipa i te Mesia

Teie râ, ua ite rahi a'e au i te reira i te Ioane: no te mau ohipa ta te Metua i horo'a ia'u no te faaoti, e ohipa maitai ta'u e rave no ni'a ia'u, Te ite no ni'a ia'u, ua tono te Metua i te 'o'e ia'u. E te Metua iho, ta'na i, te hoê ite no ni'a ia'u no ni'a ia'u. Aita oe i faaroo i To'na reo i te mau taime atoa, Aita atoa to'na hoho'a (John 5:36-37)

E mea ti'a ia'u ia rave i te mau ohipa a'na o tei hapono mai ia'u, i te mahana ïa: te po'ipo'i, aita e taata e nehenehe e rave i te ohipa (John 9:4)

te hinaaro, te hinaaro o te diaboloJUa pahono mai ratou, Ua parau au au, e aore râ, aita: te mau ohipa ta'u e rave i roto i te i'oa o to'u Metua, E ite ratou. E ere râ, no te mea e ere oe i ta ' u mamoe, mai te mea (John 10:25-26)

Mai te mea e, aita vau e rave nei i te mau ohipa a To'u Metua, Te ti'aturi nei. E parau râ au, e mā'oe, Te ti'aturi nei: e nehenehe outou e ite, Ho'o, te vai ra te Metua, e te'u nei au (John 10:37-38)

Ua rave Iesu i te hinaaro o te Metua e Ta'na mau ohipa, o Iesu ïa (mātou) te Tamaiti a te Atua, e ua tono te Metua Ia'na i te fenua.

Mai ia te mau ohipa o te mau taata e rave rahi (fa'aro'o) Ua faaite te feia faatere e, e tamarii a ratou no te diabolo, e ua rave ratou i te hinaaro o to ratou metua tane i te diabolo (John 8:44)

E no reira, e rave te mau taata atoa i te mau ohipa a te taata e vai ra oia e aore râ, o oia no te. No reira, te faaite ra te ohipa i te hoê taata ta ' na i rave (A tai'o atoa: ‘E au te hinaaro o te Atua i te hinaaro o te diabolo‘ e ‘O vai teie tavini?‘)

A faaite i te mau ohipa mai te mea e, e tamarii a outou na te Atua

Te ti'aturi atoa nei ratou e, o Iesu te Mesia tei fanauhia e te Atua: e te mau taata atoa o te here ia'na o te here ia'na, o te faatupu atoa ïa ia'na. Ua ite tatou e, te here nei tatou i te mau tamarii a te Atua, ia here ana'e tatou i te Atua, e ia tape'a i Ta'na mau faaueraa. No te mea ho'i e, o te here ïa o te Atua, e ti'a ai ia tatou ia tape'a i To'na mau faaueraa: e To'na mau faaueraa, e ere ïa i te mea ino roa. Noa'tu eaha te fanauraa o te Atua, ua upooti'a te reira i ni'a i te ao nei: e teie te re o te upooti'a i ni'a i te ao nei, ta tatou atoa faaroo (1 John 5:1-4)

Aita o Marvel aita i: i te hora, e faaroo te mau mea atoa i roto i te mau menema i to'na reo, E e haere mai te; ua rave râ ratou i te ohipa maitai, ia ore te ti'a-faahou-raa o te ora; e ua rave ratou i te ohipa ino, i te ho'i-faahou-raa i te fenua (John 5:28-29)

Aita te Atua i te haraNo te faapāpā, e faaorahia outou e te faaroo e te faaho'i-faahou-raa, Ua tomo outou i roto i te Basileia o te Atua e ua riro mai ei tamaiti na te Atua.

I teie nei, ua riro mai outou ei tamaiti na te Atua e aita to outou e tamarii o te diabolo, E ora outou ei tamaiti na te Atua na roto i te aroha i muri a'e i te Varua, eiaha râ ei tamaiti na te diabolo i muri a'e i te tino i roto i te mau hara e te mau hinaaro. No te mea ua pohe to outou tino i roto i te Mesia.

No te mea e ore roa te hara e mana i ni'a ia outou: aore ho'i outou i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha (Roma 6:14)

Te haapapu nei ratou e ua ite ratou i te Atua; tera râ, e rave ratou i te ohipa i roto ia ratou, eita e nehenehe e faaorehia, e, e i te mau ohipa maitai atoa. (Ati 1:16)

E nehenehe te mau taata atoa e parau e ua fanauhia oia e aore râ, ua ite oia i te Atua, aita râ te tamaiti a te Atua e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua, e no reira, eita te hoê tamaiti a te Atua e riro ei orure hau, A tomo i roto i te idolory, e te mau rave'a, ōhipa (fa'ata'a), Te mau nota, te viivii i te pae no te apeni, Eiaha e haavare, fa'ahiahia, a'au, ha'a, ha'ape'e, ta'e, e te tahi atu â.

Te parau, ia ' na, Eaha teie mau ohipa, o vai mai te i'oa, Eiaha e farii i te Basileia o te Atua (a.o.. 1 Korinetia 6:10-11, Galatia 5:19-21, 1 John 5:18)

I te mutu, E haavaraahia te mau taata atoa ia au i ta ' na mau ohipa a te Parau. To'na auraa ra, e faataa te mau ohipa ta outou e rave ra i to outou faaoraraa (a.o.. John 12:48, 2 Korinetia 11:15, Tō'o'a 20:12-13; 22:12).

Te taairaa i rotopu i te aroha e te mau ohipa, o te, E faaora outou i ta outou mau ohipa i ta outou mau ohipa

Te taairaa i rotopu i te aroha e te mau ohipa, o te, ia riro mai te aroha o te Atua, Ua faaorahia outou e aita outou e ora faahou, na roto i te tino, i raro a'e i te ture, i raro a'e râ i te aroha. Tera râ,, te mau ohipa ta outou e rave mai roto mai i to outou (Faaorahia) mai te taata apî e to outou natura apî, a haapapu mai te peu e ua fanauhia outou i te Atua e tei roto outou Ia'na e ia faaea noa i te. No te mea e ere te mau taata atoa, o te faaherehere nei i to ratou faaoraraa (Philippines 2:12-13, Heberia 3:6-19).

No te aroha o te Atua o te faatupu i te ora, ua itehia mai te mau tane atoa, Te mauruuru nei tatou ia tatou, Te mau mea ino e te mau mea ino o te ao nei, E ti'a ia tatou ia ora ma te, ma'ohi; ma'ohi, e te atuate, i roto i teie ao nei; A imi i taua ti'aturiraa faahiahia, e te hoho'a hanahana a te Atua rahi e to tatou Faaora ra o Iesu Mesia; Na vai i horoa ia tatou no ' na iho, e nehenehe oia e ite faahou ia tatou i te mau ino atoa, e a tamâ i te hoê taata, māra'a i te mau ohipa maitai (Ati 2:11-13)

Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.