E mea puai noa anei te evanelia?

Ahiri e e mea puai noa â te evanelia, no te aha e rave rahi Kerisetiano e imi ai i te a'oraa i te ao nei, Te mau pahonoraa, te ite e te paari, e tae noa ' tu te mau haapaoraa e te mau philosophia no te pae Hitia o te râ e te mau ohipa tahutahu? Maoti i te faaûruhia e te aratairaa e te Parau e te Varua Mo'a, e rave rahi kerisetiano o te faaûruhia e o te arataihia ra e te mau parau no nia i te ite e te paari a te taata, Te mau moemoeâ, ōfa'i, mau faaiteraa, e te mau heheuraa, no roto mai i te mau varua haavare no roto mai i te basileia o te pouri. Ua riro teie mau varua haavare ei tumu no te mau haapiiraa haavare o te patoi ra i te Bible e o te turai ra i te taata ia haere na nia i te mau e'a, Eiaha ratou e haere noa. Ahiri e e mea puai noa â te evanelia, no te aha e rave rahi Kerisetiano e rave rahi a'e ai te taime no te ao nei e no te mau mea o teie nei ao maoti i te faataa i te Atua e te mau mea o te Basileia o te Atua? E mai te mea e, e mea puai noa â te evanelia, no te aha te taata e taui ai i te mau mea e rave rahi i roto i te evanelia, e faaohipa ai i te paari e te ite o te ao nei, e e faaô atu ai i te mau huru rave'a natura atoa i roto i te ekalesia no te anaanatae rahi a'e i te evanelia i te taata??

Mai te mea e, e mea puai noâ te evanelia, no te aha te poroi i taui ai?

No te aha te poroi i taui ai mai te peu e e mea puai noa â te evanelia?? Ia faaau outou i te poroi e porohia ra i roto i te ekalesia e i nia i te mau aroâ i teie mahana, i te poroi i porohia 2000 A matahiti i teie nei, e ere râ teie i te hoê â poroi ta Iesu Mesia e ta ' na mau pǐpǐ i poro.

Aita tatou i taio i te hoê vahi e ua parau Iesu e ta ' na mau pǐpǐ i te mau taata e haaati ra ia ratou e te mau taata ta ratou i farerei i nia i te purumu, “Te here nei te Atua ia outou!” ”, e aore râ, ua parau te mau aposetolo e te mau pĭpĭ a Iesu Mesia i roto i te Faufaa Apî, “Te here nei Iesu ia outou”, e i muri iho ua haere atu ratou, ua tamau noa i te rave i ta ratou ohipa, ma te vaiiho i te taata i roto i ta ratou mau hara, i roto i te faatîtîraa a te diabolo e te basileia o te pouri.

Jeremiah 23-22 tera râ, mai te mea e, ua ti'a ratou i roto i to'u a'oraa e ua tura'i to'u nunaa i to'u nunaa ia faaroo i ta'u mau parau, e mea ti'a ia ratou ia faaru'e i to ratou huru ino e te ino o ta ratou mau ohipa

Aita ratou i poro i te mau parau tamahanahana o te haamaitai i te tino e o te haama i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata.

Maoti râ, ua poro ratou i te parau mau o te Atua, ha'uti, Ora, e te haavaraa a te Atua, e ua pii i te nunaa ia tatarahapa e ia faaora ia ratou – e ua faaora ia ratou, tei faaroo i ta ratou mau parau, tei tatarahapa, e tei horo'a i to ratou ora i te Atua.

Te mau peropheta e o Iesu Mesia, tei ora i roto i te Faufaa Tahito, e te mau aposetolo e te mau pĭpĭ a Iesu Mesia, o tei ora i roto i te Faufaa Apî, ua faarue ratou i to ratou iho ora no te here i te Atua e aita te haamâ i te evanelia.

Aita ta ratou poroi i haamaitai i te mau mana'o e te mau mana'o o te taata. Aita ta ratou poroi i farii i te hara e aita i vaiiho i te nunaa ia tamau noa i te rave i te hara. Teie râ, e mea pinepine ta ratou poroi fifi e te fifi, e ua titau te reira i te taata ia tatarahapa.

I teie mau mahana, te poroi ta ratou i poro, e faarirohia ei here ore. Teie râ, te taa-ê-raa i rotopu i taua taime ra e i teie nei, o te, ua here ratou i te Atua e ua mata'u ratou i te Fatu (te hoê faahororaa no te Atua).

Eaha te tupu ia faatere ana'e te here i te Fatu e te mata'u i te Fatu i te oraraa o te mau taata?

Ua faatere te here i te Fatu e te mata'u i te Fatu i to ratou oraraa. Ei faahopearaa, ua horo'a to ratou oraraa i te Atua e ua haere ratou ma te auraro i Ta'na mau parau e ta'na mau faaueraa.

Ua ora ratou ia au i To'na hinaaro e ua poro i Ta'na mau parau; te parau mau no ni'a i te Basileia o te Atua, e ua faaitoito i te taata ia tatarahapa e ia pee i te ture a Mosesa, te ture o te hara e te pohe, i roto i te Faufaa Tahito (ua opuahia te reira no te mau taata e rave rahi o te Atua), e i te taime a haamata ' i te Faufaa Apî i roto i te Mesia, ia pee i te ture o te Varua o te ora i roto ia Iesu Mesia (no te nunaa pae varua o te Atua).

mau irava bibilia 14-27 Ua riro te mata'u i te Fatu ei puna no te ora no te ape i te mau ma'itiraa o te pohe

Ia mata'u te fenua atoa i te Fatu: Ia ti'a te mau taata atoa o te ao nei ma te faahiahia ia'na. No te mea ua parau Oia, e ua ravehia te reira; Ua faaueraa ia'na ia tape'a, ō mātou (Psé 33:8-9)

Te haamataraa o te ite, o te mata'u ïa i te Fatu: tera râ, te haafifi nei te mau maamaa i te paari e te haapiiraa (Tau 1:7)

Te mata'u o te Fatu, o te riri ïa i te ino: Haʻamāuru, e, e te huru ino, e te vaha i mua, e ere i to ' u riri i te 'ite (Tau 8:13)

Aita Iesu i vaiiho i te taata ia tamau noa i te hara e aita Oia i farii i te hara. Aita atoa te mau aposetolo e te mau pǐpǐ a Iesu Mesia i na reira, o vai amui te Ekalesia; te Tino o te Mesia i ni'a i te fenua nei, A vaiiho i te nunaa ia tamau noa i te rave i te hara.

Aita ratou i parau, Te here nei te Atua i te mau taata atoa, e te here nei Iesu ia outou, mai to outou huru. No reira, E nehenehe ta outou e vai noa mai ta outou e ti'aturi ra. Aita tatou e taio ra i te reira i roto i te Bible.

Aita tatou e taio ra i te hoê vahi e e nehenehe te taata e vai noa mai ta ratou i rave. Aita atoa tatou e taio ra e ua farii te Atua i te hara e ua ite te Atua i te huru tupuraa o te mau taata atoa, Te mau mana'o, Te mau faaotiraa, mau tapo'iraa, e te huru oraraa.

Aita, E mea ti'a i te mau taata atoa ia tatarahapa e ia fanau-faahou-hia i roto i te Mesia, e A taoto i te taata ruhiruhia e to'na natura hara, e oomo i te ahu o te taata apî.

Taa ê atu i te rahiraa o te feia faaroo o teie mahana, Iesu e Ta'na mau pĭpĭ, tei fanau-faahou-hia e tei riro mai ei taata apî; te mau tamaiti a te Atua, e ere i te pae tino, i te pae varua râ. Aita ratou i matapohia e te atua o teie nei ao. Maoti râ, Ua maramarama ratou e te Atua e To'na Varua Mo'a e ua ite ratou i te mau varua.

Aita to ratou tino i vaiiho ia ratou, e. Ua ite ratou i te Basileia o te Atua mai roto mai i te basileia o te pouri, e ua ite ratou i te mau varua e te mau ohipa a te pouri, e te mau ohipa a te Basileia o te Atua. E, ua ite ratou i te tino i te Varua.

Ua poro o Petera i te evanelia a te Mesia e ua pii oia i te utuafare o Iseraela ia tatarahapa

I to te Petera faaîraahia i te Varua Mo'a e to'na fariiraa i te mau arero auahi, Ua poro o Petera ia Iesu te Mesia e ua pii oia i te nunaa o te Atua, o tei putuputu i Ierusalema no te faatupu i te oroa Shavuot; te oro'a o te mau hepetoma, no te pato'i

No te fare o Iseraela teie mau taata. O ratou te huaai e te huaai o Iakoba (Iseraela) e ua riro ratou ei nunaa fafauraa tino a te Atua.

Kolosa 1-13 Ua faaora te metua tane ia tatou i te mana o te pouri e ua afa'i mai ia tatou i roto i te basileia o ta'na tamaiti here, i reira tatou e faaora ai i te faaoreraa hara

Teie râ, noa ' tu e no te utuafare o Iseraela ratou e ua haapao ratou i te ture, no te mea ua haere mai ratou i Ierusalema no te oroa o te mau hebedoma, Ua faaitoito o Petera ia ratou ia tatarahapa.

Aita Petero i pii noa ia ratou ia tatarahapa, ia bapetizohia atoa râ i roto i te i'oa o Iesu Mesia no te faaoreraa i te mau hara, e e farii ratou i te Varua Mo'a.

Fa'ate'ite, te bapetizoraa e te fariiraa i te Varua Mo'a e toru tuhaa o te fanauraa apî

Although the words of Peter were hard and confronting, they were the truth and did bring the people to repentance and salvation.

And so the people, who believed the words of Peter, repented of their sins and were baptized and received the Holy Ghost and were reconciled with God (Ā'ati'a 2).

I teie anotau, you can ask yourself whether the people, who say they are Christians and go to church or preach in a church and claim to be born again and have the Holy Spirit, are truly born again?

Do they live as the new creation as sons of God (te mau tane e te mau vahine) in obedience to the Word according to the will of God or do they live as te hamaniraa tahito as the world and do the works of the flesh?

Paul preached the gospel, o te mana ïa o te Atua

Just like the other disciples of Jesus Christ, Paul was also not ashamed of the gospel of Christ. No te mea ho'i e, o te evanelia te mana o te Atua no te faaora i te mau taata atoa e ti'aturi ra.

No te mea e ere vau i te haamâ no te evanelia a te Mesia: no te mea, o te mana ïa o te Atua e ora mai i te mau taata atoa o te ti'aturi nei; i te taime matamua, e tae noa ' tu i te Greek. No te mea ho'i e, o te parau-ti'a o te Atua tei faaite mai i te faaroo e tae atu i te faaroo: mai te mea, E ora te taata parau-ti'a na roto i te faaroo. Te faaite mai nei ho'i te riri o te Atua mai te ra'i mai i ni'a i te ino atoa e te parau-ti'a ore atoa a te taata, o te tape'a nei i te parau mau i roto i te parau-ti'a ore; No te mea ho'i e, te mea e nehenehe e itehia no ni'a i te Atua, ua itehia ïa i roto ia ratou; no te mea ua faaite mai te Atua i te reira ia ratou (Roma 1:16-19)

Ua horo'a mai te evanelia i te faaoraraa mai roto mai i te mana o te diabolo, te pohe, e te auahi, e faaora i te mau taata i te Atua e faaora (faaho'i faahou mai) te mau taata i roto i to ratou huru toparaa.

Aita Paulo i taui i te evanelia e te mau parau a te Atua no te faaoaoa i te nunaa, e aore râ, no te au e ia fariihia e te taata. Tera râ, ua faaite o Paula i te taata i te parau mau o te Atua, ua poro i te Mesia ora e ua titau i te taata ia tatarahapa. Because of his preaching of the gospel, many people were delivered from the power of the darkness and through regeneration in Christ were saved and transferred into the Kingdom of God, i reira Iesu Mesia e riro ai ei Arii (Kolosa 1:13-14).

Te mau taata, who do the works of the flesh shall not inherit the Kingdom of God

Aita anei outou i ite e, eita te feia parau-ti'a ore e fana'o i te Basileia o te Atua? Eiaha te tahi mau mea: Aita e orometua haapii, te tahi mau, ōfa'i, aita e atoa ', e aore râ, te feia hamani ino ia ratou iho (Te mau ma'i), E toru ahuru ma'iti; Maita'i, aore râ,, hi'o, e 'a, e'a, e ti'a ia outou ia farii i te Basileia o te Atua. E te tahi o 'oe: e mea ma'i ïa, e tahi râ, ua faati'a-maitai-hia râ outou na roto i te i'oa o te Fatu o Iesu, e te Varua o to tatou Atua (1 Korinetia 6:9-11)

I teie nei, ua itehia mai te mau ohipa a te tino, eaha teie mau mea; Te faaturi (voluntary sexual intercourse between a married person and a person who is not his or her spouse, by looking lusting after a woman, fa'ata'a), Te mau nota (fa'a'ōfa'i, including adultery and incest, unmarried sex, Fa'aterehia, fa'aro'o Te mau mana'o tauturu no te), Te mau nota, fa'ahou'a, Te haamoriraa idolo, Mō'o, āmui, tū'era'a, fa'a'ōfa'i, Utu'ā, pārahi, Tau'āra'a, I itehia, te hi'o, tā'u, iti, Te mau oro'a, e te tahi atu mau mea: o ta'u e parau atu ia outou na mua'tu, mai ta'u i parau atu ia outou na mua'tu, eita te feia e rave ra i teie mau mea e fana'o i te basileia o te Atua (Galatia 5:19-21)

Even in the local churches, Paul preached the whole counsel and will of God and called the people to live holy lives, mai they were no longer sinners but had become saints. He confronted those, who persevered in sin and commanded them to remove the sins.

Paul didn’t scruple to reveal the works of darkness, te mau ohipa a te tino, and call them by name and say that those, o tei rave i taua mau ohipa ra e o tei tamau noa i te rave i taua mau ohipa ra, eita ratou e fana'o i te Basileia o te Atua.

Aita Paulo i mǎta'u i te faaite i te mau hara i ravehia, i te faaite i te reira, i te faaruru e i te tatara i te hoê taata, o tei tamau noa i te rave i te mau ohipa a te tino e o tei ore i hinaaro e tatarahapa, I roto i te ekalesia. Nō te aha? No te mea ho'i e, e tamaiti o Paula na te Atua, e mea pae varua oia, e ua ite oia i te mau ohipa a te diabolo, e aita oia i farii i te mau ohipa a te diabolo i roto i te ekalesia.

Ua ite o Paula, mai ia Iesu e te tahi atu mau aposetolo, e faatupu te hoê rewena iti i te taatoaraa o te faraoa, e no reira, te haerea hara o te taata, o te orureraa hau ïa i te Atua, i Ta ' na Parau e i Ta ' na hinaaro, e haaviivii te reira i te ekalesia (1 Korinetia 5:1-8 (A tai'o atoa: ‘Te parau nei te Bible no ni'a i te hara i roto i te ekalesia?hō'ē, ‘E nehenehe anei outou e riro ei mea au ore i roto i te hara a te tahi atu mau taata faaroo?' e ‘Eaha te auraa ia horo'a i te hoê taata ia Satane?‘)).

Ua mâ o Paulo i te toto o te mau taata atoa

E i teie nei, fa'a'ōfa'i, Ua ite au e, outou paatoa, ua poro vau i te Basileia o te Atua i rotopu ia ratou, eita vau e ite faahou i to'u mata. No reira, te faaitoito nei au ia outou ia papa'i i teie mahana, ua viivii ore vau i te toto o te mau taata atoa. Aita hoi vau i ape i te faaite ia outou i te opuaraa atoa a te Atua. (Ā'ati'a 20:25-27)

Ua rave o Paula i teie mau mea atoa, no te mea ho'i e, e tavini o Paula na te Mesia e ua tavini oia i te Atua eiaha râ i te taata (a.o.. Galatia 1:10).

Te mau irava Bibilia Ioane 16:8 Ia tae mai oia, e faaara oia i te ao nei no ni'a i te hara, te parau-ti'a, e te haavaraa

Aita Paulus i mǎta'u i te taata, tera râ, ua ora o Paula ma te haapa'o ia Iesu Mesia ma te mata'u i te Fatu mai To'na hinaaro e ua poro i te mau a'oraa atoa a te Atua. No reira, ua viivii ore o Paulo i te toto o te mau taata atoa. 

No te mea ïa e, ua riro mai o Paulo ei tamaiti na te Atua e ei tavini na te Mesia, Ua riro mai o Paul ei enemi o te ao nei.

Ua faaite papû o Paul e, e mea ino ta'na mau ohipa, Mai ia Iesu, e no reira, aita te mau taata atoa i farii e i here ia Paulo, e aita oia i farii i te patoiraa, Vaiuru, te hamani-ino-raa e te fare auri, mai te tahi atu mau tavini a te Mesia, o tei pee ia Iesu Mesia e aita ratou i haamâ ia Iesu e te evanelia, e no reira, ua poro ratou i te evanelia mau a Iesu Mesia (A tai'o atoa: ”Te faaineineraa i te evanelia o te hau i roto i te avae’. 

Teie râ, aita teie mau mea atoa i roohia ia Paulo. Aita teie mau mea i turai ia Paulo ia faaea i te poro i te evanelia. No reira, ua tamau noa o Paulo i te poro i te satauro, te toto, e te mau a'oraa atoa a te Atua, no te mea ho'i e, ua riro te reira ei mana no te faaoraraa no te mau taata atoa o tei ti'aturi.

E mea puai anei te evanelia e te mana o te Atua?

i teie mahana i teie nei, e rave rahi te taata e mana'o nei e, ua ite maitai a'e ratou i te reira i te Atua te Metua, Eiaha e auraro ia Iesu Mesia e te Varua Mo'a ia Iesu Mesia; te parau, o vai te Upoo o te Ekalesia. Aita ratou e poro nei i Ta'na mau parau, tera râ, te taui nei ratou i Ta'na mau parau, no reira, e mea au roa ia faaroo i Ta'na mau parau.

Tera râ,, na roto i te raveraa i te reira, ua mono ratou i te parau mau a te Atua i te mau haavare a te taata. Te ti'aturi nei ratou e, ua faariro ratou i te evanelia ei mea puai a'e e te anaanatae rahi a'e, tera râ, ua faatupu ratou i te taa-ê-raa.

E rave rahi ekalesia tei riro ei feia pae tino e aita ratou e ti'aturi faahou nei i ni'a i te Atua e To'na mana, a tiaturi râ i ni'a i to ratou iho ite, paari, ite, e te mau aravihi e te mau mea atoa ta ratou e nehenehe e rave no te faariro i ta ratou ekalesia ei ekalesia nehenehe na roto i te faaohiparaa i te mau huru rave'a natura atoa, mai te mori neon, te maramarama, te mau matini puhipuhiraa avaava e te pehe, e na roto i te mau oreroraa parau faaitoito e te mau ohipa sotiare e faatupu i te evanelia ia anaanatae roa ' tu â e ia faaore i taua hoho'a repo tahito ra. E no reira, ua taui ratou i te evanelia, o te mana ïa o te Atua no te faaora i te mau taata atoa e faaroo ra, i roto i te hoê evanelia no te mau mana'o o te faatumu nei i ni'a i te tino.

Instead of relying on God and His Word and His Holy Spirit and preaching the true gospel and people truly repent and become born again in Christ and reconciled with God and walk after the Spirit in the will of God and experience the peace and joy of God and His life in their lives, they rely on the flesh and through the interference of the knowledge, wisdom and natural means of the world, they have stripped the gospel from its power and turned the gospel into a powerless weak substitute, whereby people are no longer delivered from the power of darkness and live after the will of God, but keep walking in the darkness in disobedience to God and wailing and lamenting, mai te ao nei, while going through life anxious, depressed and defeated, te imiraa i te hau, te oaoa, te mau pahonoraa e te mau rave'a no to ratou mau fifi i roto i te ao nei.

Tera râ, eita ta te ao nei e nehenehe e horo'a ia ratou i ta ratou e hinaaro, e eita ta te paari e te ite o te ao nei e nehenehe e faaora e e faaora ia ratou. Hoê ana'e Taata, O Iesu Mesia ïa o te nehenehe e faaora e e faaora ia ratou e e horo'a ia ratou i ta ratou e hinaaro, te Tamaiti a te Atua e te Parau Ora.

No reira, ua tae i te taime, ia tatarahapa te feia faaroo e ia ho'i atu i ni'a i te Parau a te Atua, ia auraro i te Parau e te Varua Mo'a, ia faaore i te mau faaanaanataeraa tino atoa i roto i te ekalesia, e ia poro i te parau mau e te hinaaro o te Atua, e rave rahi taata o te faaorahia e o te faaorahia i roto i te pouri, e eita te ekalesia e tapo'ihia i te toto o te mau taata atoa, o tei mo'e, tera râ, ia vai mâ noa te ekalesia e ia tapo'ihia i te toto o Iesu Mesia ana'e.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.