Te faaite nei te Parau a te Atua i te

Mai tei faaitehia i roto i te parau blog na mua ' tu, E mure ore te Basileia o te Atua, e ua haamauhia te Parau a te Atua e a muri noa ' tu. Aita e taata e aita e mea e nehenehe e taui i te reira. Aita e taata e ti'a ra i ni'a a'e i te Atua, aita atoa te Lucifer te melahi i topa. E nehenehe Satane e aro i te Parau, e eiâ e e haamou i te mau parau a te Atua na roto i ta ' na mau haavare, aita râ ta ' na e nehenehe e taui i te parau mau o te Parau a te Atua e To ' na hinaaro. O te parau mau te Parau a te Atua, e no reira, e nehenehe e tiaturi i te Parau. Te feia e farii nei, a faaite, Eita o te tiaturi i te Atua e i Ta ' na Parau e haamâ e e hepohepo, i te tahi a'e pae. Te mau parau atoa a te Atua, ua tupu te mea i papa'ihia i roto i te Bible e te tupu noa ra â. O te parau mau te parau mau e te vai ra te ora i roto. E faaora te Parau a te Atua i te feia, o te ti'aturi nei i te Parau e te haapa'o nei i te Parau, e a rave i ta te Parau e parau ra. E hi'opoa tatou e nafea te Parau a te Atua e horoa ' i i te faaoraraa.

Ua patoi te Atua na roto i te faaroo ore i ta ' na Parau

I roto i te Faufaa Tahito, te nunaa, tei fanauhia i roto i te huero o Jacob (Iseraela) e no roto mai te nunaa o te Atua na roto i te fanauraa mau, I te rahiraa o te taime, ua faatupu ratou i te ino i nia ia ratou iho no to ratou te pato'i nei i te Atua e Ta'na Parau e ta ratou mau ohipa ino.

No to ratou orureraa hau e to ratou faaroo ore i te Atua, Ua tuu te Atua ia ratou i roto i te rima o te mau nunaa etene, e ua afaihia ratou e te mau Etene e ua ora i roto i te faatîtîraa (A tai'o atoa: Te ino ta te nunaa e faatupu i ni'a ia ratou iho).

Ua ofati au i te fafauraa a te Fatu

Noa ' tu e ua faautuahia te nunaa no to ratou apotata, Ua tupu te reira e rave rahi taime, e te mau arii (te mau arii) o te nunaa tei faarue i te Te ture no nia i te ture e te aui Te e'a a te Atua na roto i te patoiraa i te mau parau a te Atua, te faarueraa i te Atua, te aratairaa i te nunaa i te hape, e te faaôraa ' tu ia ratou i roto i to ratou apotata e ta ratou mau ohipa ino.

Ua faaau ratou i te mau fafauraa e te mau nunaa etene, ua rave i ta ratou mau vahine, ua farii i to ratou ahu e to ratou mau peu tumu, e ua afa'i mai i ta ratou mau idolo i to ratou fenua, e ua pi'o i mua i te mau idolo etene.

Ua tuu ratou i te mau idolo i roto i te hiero, A haamau i te mau vahi teitei, Ua pûpû ratou i teie mau idolo i te mau tusia e te mau mea no'ano'a i te mau vahi teitei, e ua rave i te mau mea atoa i ino i te mata o te Fatu.

Aita ratou i faaite i te Atua e ua here ratou Ia'na na roto i to ratou haapa'oraa i Ta'na Parau e ta ratou mau ohipa parau-ti'a. Maoti râ, ua faaite ratou i te Atua na roto i to ratou faaroo ore i Ta'na Parau e ta ratou mau ohipa ino, ua haapao ore ratou i te Atua e Ta ' na Parau (a.o.. Joshua 23:16, Te mau Haava 2:12; 20-21, 3:8, 10:17, 1 Te mau Kingi 14:7-16, 16:7-33, Isaiah 5:24-25).

No te mea na roto i te fariiraa i teie mau idolo ia tomo mai i roto i to ratou fenua e te fariiraa i te haapaoraa etene, Fa'a'itira'a, e te mau ohipa e taua mau mea atoa ra, ta te Atua i opani na roto i ta ' na Parau, ua faaite mau ratou i te Atua e, aita Oia i navai no ratou, e eita ta te Atua e nehenehe e horo'a ia ratou i ta ratou e hinaaro e e hinaaro.

Aita te Atua i faatupu i te mau tiairaa o To'na nunaa

Aita te Atua i faatupu i ta ratou mau hinaaro. Aita ratou i ite i te Atua i ta ratou i ite i roto i teie mau idolo etene. No reira, ua tavini ratou i teie mau idolo e ua piko i mua ia ratou, na roto i te raveraa i ta ratou i faaue ia ratou ia rave e na roto i te pûpûraa ia ratou (A tai'o atoa: Te tia'iraa a te taata).

No te mea ua faarue ratou e ua patoi i te Atua e Ta ' na Parau e ua riro mai ratou ei feia faaroo ore na roto i te faaturiraa i te mau nunaa etene, na roto i te fariiraa i to ratou ahu, Te haapa'oraa (te faaroo etene), Tā'āporo, Te mau nota, e te huru oraraa, e te raveraa i ta ratou mau vahine ia ratou iho, te pi'oraa i te mau idolo e te auraroraa ia ratou, Ua tuu te Atua ia ratou i roto i te rima o teie mau nunaa etene, ta ratou i maere, e ta ratou i farii e i rave i te mau mea atoa.

Na roto i to ratou haapa'o ore i te Atua, Ta'na Parau, e ta ratou mau ohipa, ua faatupu ratou i te haavare i ni'a ia ratou iho. E ere te Atua i te tumu no te reira, tera râ, ua faautuahia ratou (a.o.. Te mau Haava 2:14, 3, 6:1, 13:1, 2 Te mau Kingi 13:3, 17:20).

Ua faaora te Atua na roto i ta ' na Parau

Te mau maamaa, no to ratou ofatiraa ture, e no to ratou mau ino, te mauiui nei ratou. Te riri nei to ratou varua i te mau huru maa atoa; e te haafatata ' tura ratou i te mau uputa o te pohe. I muri iho, ua ta'i ratou i te Fatu i roto i to ratou fifi, e ua faaora Oia ia ratou i to ratou mau ati. Ua tono mai Oia i Ta'na Parau, e faaora ia ratou, e ua faaora ia ratou i to ratou haamouraa (Psé 107:17-20).

Teie râ, i te mau taime atoa, Ua pii te nunaa o te Atua i te Atua i roto i to ratou hepohepo e ua faaite i to ratou tatarahapa no to ratou faaroo ore, ta ratou mau ohipa ino, e ta ratou mau hara, o tei patoi i te hinaaro o te Atua, Ua faaroo te Atua i ta ratou piiraa, ua pahono i ta ratou piiraa na roto i Ta'na Parau, e ua faaora ia ratou.

Tau 3:6 A haamana'o i te Fatu i to outou mau e'a atoa, e na'na e arata'i i to outou mau e'a

Ua faatoro'a te Atua i te mau haavaraa e te mau arii, ma te paraparau i To'na nunaa na roto i te vaha o Ta'na mau peropheta, ma te faaite ia ratou i te e'a no te faaoraraa.

Na roto i Ta'na Parau e te haapa'oraa o te nunaa i Ta'na Parau, Ua faaora te Atua i To ' na nunaa i te faaheporaa e te mana a te mau nunaa etene.

E ere teie i te hoê noa ohipa, tera râ, ua tupu te reira e rave rahi taime.

Te vai ra te mau arii, tei mǎta'u i te Atua, tei haapa'o i ta'na Parau, tei haere i ni'a i To'na mau e'a, e tei rave i te parau-ti'a i mua i te Fatu, e te vai ra te mau arii, o tei ore i mǎta'u i te Atua, aita i haapa'o i ta'na Parau, ua faaru'e i Ta'na Parau e To'na mau e'a, e ua rave i te mau mea ino i mua i te Fatu.

Teie râ, aita roa ' tu te rima o te Atua i poto roa no te faaora i To ' na nunaa mai te peu e e tatarahapa mau ratou i ta ratou mau hara e ta ratou mau ohipa ino e e tatarahapa ratou i ta ratou mau ohipa ino.

Hi'o, Aita te rima o te Fatu i poto, eita ta'na e nehenehe e faaora; e ere atoa To'na tari'a teimaha, eita ta'na e nehenehe e faaroo: Tera râ, ua faaatea ê to outou mau ino ia outou e to outou Atua, e ua huna ta outou mau hara i To'na mata ia outou, eita Oia e faaroo. Ua viivii hoi to outou mau rima i te toto, e to outou mau rima i te ino; Ua parau to outou utu i te haavare, ua parau ino to outou arero. Aita hoê a'e e ani ra i te parau-ti'a, aita atoa te hoê taata e ani i te parau mau: te ti'aturi nei ratou i te faufaa ore, e te parau haavare; te feruri nei ratou i te ino, e faatupu i te ino (Isaiah 59:1-4).

Iesu; Ua faaite te Parau i te matahiti fariihia a te Fatu

Iesu; te parau, ua haere mai oia i te fenua nei no te poro i te matahiti fariihia a te Fatu eiaha râ no te haava i te huitaata nei, no te mea aita â To ' na taime no te haava i te Mahana Haavaraa i tae mai.

Tei ni'a ia'u te Varua o te Fatu te Atua; no te mea ua faatahino mai te Fatu ia'u ia poro i te parau apî maitai i te feia mǎrû; Ua tono mai Oia ia'u ia tata'i i te feia mafatu parari, no te faaite i te ti'amâraa i te mau taata, e te matararaa o te fare auri i nia ia ratou; No te faaite i te matahiti e fariihia e te Fatu, e te mahana o to tatou Atua (Isaiah 61:1-2)

E ua horo'ahia'tu ia'na (Iesu) te buka a te peropheta Isaia. E i muri a'e i to'na tatararaa i te buka, Ua ite oia i te vahi i reira te reira i papa'ihia ai, Tei ni'a nei te Varua o te Fatu ia'u, no te mea ua riri oia ia ' na ia poro i te evanelia i te feia veve; Ua tono atu oia ia'u ia'u no te faaora i te feia pohe, te ti'aturiraa i te mau tao'a tahi, e te oraraa i te matapo, No te faaafaro i te mau fifi i te pae no te ture, e mea rahi râ te mau mea e ino roa ' tu â no te mea e nehenehe te mau mea e tupu mai., No te poro i te matahiti e fariihia e te Fatu (Luka 4:17-19)

Ua tonohia Iesu i te nunaa o te Atua no te horoa ia ratou i te ravea no te faaora ia ratou i te mana o te pouri e te mana o te pohe na roto i te faaiteraa ia ratou i te Basileia o te Atua e te piiraa ia ratou ia tatarahapa e te faaoreraa i te hara e te faaroo, Ia haapa'o e ia rave i te mau parau a te Atua, e ia faaoti i te ohipa ti'a roa no te faaoraraa i te huitaata nei na roto i To'na faaoraraa te ohipa i te satauro.

Ua faaue Iesu i te nunaa ia faaroo i te Atua e te tatarahapa i ta ratou mau hara e ia Fa'a'aro'a e ia haapa'o i te mau parau a te Atua.

Ua faatupu Iesu i te ture a te Atua i ni'a i te fenua nei

Aita Iesu i haere mai no te taui i te mau parau a te Atua aore ra no te faaore i te mau parau a te Atua. Aita Iesu i taui i te mau parau a te Atua, ia faariro ia Iesu ei Parau ora a te Atua. Ua haapa'o Iesu i te mau parau a te Atua e ua faatupu i te mau parau atoa, ta te Atua i parau, e no reira Iesu ua faatupu i te ture a te Atua I nia i te fenuaohia.

Ua ite maitai Iesu, O vai te ti'aturi i Ta'na mau parau, te haapa'o, e te rave i Ta'na mau parau, e o vai te ore e.

no to outou metua tane te diabolo outou

Ua'na, o tei hinaaro i te horo'a i to'na iho ora e te pee Ia'na, e o vai tei ore.

No reira, Aita Iesu i haapeapea no nia i te reira, o vai ïa no nia i te nunaa o te Atua, ua î râ ratou i te te'ote'o, ua faati'a ia ratou iho, e ua ti'aturi i ni'a i to ratou iho maramarama e to ratou iho aravihi.

Teie râ, ua faaite Iesu i te aroha e ua haapeapea oia no te mau mamoe mo'e o te nunaa a te Atua, tei pato'ihia e te feia te'ote'o e te parau-ti'a, tei ora i roto i te faatîtîraa, e tei titau ia Iesu, te Faaora, no te faaora ia ratou e no te faaora ia ratou (A tai'o atoa: Ua riro anei o Iesu ei hoa no te mau taata?).

E mea na reira ïa, Ua haere o Iesu i te mau mamoe mo'e o te utuafare o Iseraela e ua faaite i te mau parau a te Atua, e ua faaora oia ia ratou i te mana o te diabolo.

Ua faaora Iesu ia ratou e ua faaue ia ratou eiaha e rave faahou i te hara, a haapa'o râ i te mau parau a te Atua. No reira, eita ratou e topa i raro a'e i te mana o te diabolo na roto i te hara, e pi'o i mua i te diabolo na roto i te haapa'oraa i ta'na mau parau e to'na hinaaro, e faariro i te diabolo ei arii no to ratou oraraa, e e horo'a ia'na i te aravihi no te faatere i roto i to ratou oraraa.

Ua tono mai te Atua i ta'na Parau e ua faaora ia ratou

Na roto i te poheraa o Iesu i nia i te satauro, To'na toto, e To'na ti'a-faahou-raa mai te pohe mai, Ua horoa mai o Iesu i te faaoraraa to te topa-piti. Ua faanaho Iesu i te hoê ravea no te faaho'i-faahou-hia mai te taata i topa i to ' na tiaraa matamua e no te tatarahaparaa i te Atua.

Ua haamo'a Iesu i te nunaa e ua parau-ti'a ia ratou na roto i te faaroo Ia'na e na roto i te faaauraa. Ua faaora te Parau ora ia ratou, te auraa ra, ua faaho'i mai Iesu (ua tata'ihia) te huitaata nei i roto i to'na ti'araa e ua faaora ia ratou. (a.o.. 2 Te mau mea 30:17-20, Psé 107: 20, Isaiah 6:10)

Ua riro ta'u mau parau ei varua e ei ora

Te haapa'oraa i te Mesia; te Parau e na roto i te faaauraa; te poheraa o te tino e te ti'a-faahou-raa o te varua no roto mai i te feia pohe, Ua faaapî te taata apî i te Atua.

Na roto i te fanauraa apî i roto i te Mesia, ua ti'a i te taata apî ia faatupu i te hoê taairaa e te Atua na roto i Ta'na Parau e To'na Varua.

I te taime matamua, Ua opuahia te ohipa faaoraraa a te Atua no te nunaa ana'e, tei fanauhia i roto i te huaai o Iakoba e tei roto ratou i te nunaa tino o te Atua na roto i te fanauraa mau.

Tera râ, no to ratou hi'araa, no te maitai e te aroha o te Atua, Ua tae mai te faaoraraa i ni'a i te mau Etene (Roma 11:11).

Ua horo'a atoa te Atua i te mau Etene i te aravihi no te faaora ia ratou i te mana o te diabolo na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e na roto i te faaauraa e no te faaru'e i te basileia o te pouri i roto i te Basileia o te Atua (Kolosa 1:12-14).

Na roto i te fanauraa faahou i roto i te Mesia, aita e taa-ê-raa i rotopu i te nunaa, tei fanauhia i roto i te huaai o Iakoba (Iseraela) e te nunaa, tei fanauhia mai roto mai i te huaai o te mau Etene. No te mea, tei fanau-faahou-hia i roto i te Mesia e tei faaite ia'na iho, Ua riro mai oia ei tamaiti na te Atua (te mau tane e te mau vahine) e no Ta'na Ekalesia (Galatia 3:26-28, Kolosa 3:10-11).

Iesu; E faaora noa â te Parau

Noa ' tu e uai ni'a i te ra'i e te parahi ra oia i te parahiraa aroha i te rima atau o te Atua, Iesu, te Parau o te parau mau, te faaora noa ra â te reira i te taata e te faaora noa ra â.

No te mea e ere vau i te haamâ no te evanelia a te Mesia: no te mea, o te mana ïa o te Atua e ora mai i te mau taata atoa o te ti'aturi nei; i te taime matamua, e tae noa ' tu i te Greek. No te mea ho'i e, o te parau-ti'a o te Atua tei faaite mai i te faaroo e tae atu i te faaroo: mai te mea, Te ora nei te reira na roto i te faaroo (Roma 1:16-17)

Eiaha e haavare ia outou e te mau parau ino

E ere â te rima o te Atua i te mea poto roa no te faaora. Te vai noa ra â te hoê â mana o te Atua i roto i ta ' na Parau no te faaora i te mau taata atoa, Te ti'aturi nei. Teie râ, e tia ia outou ia tiaturi na mua.

Mai ta te nunaa tino o te Atua i roto i te Faufaa Tahito e ti'aturi na mua e e ti'aturi i Ta'na mau parau e ia ohipa ia au i Ta'na mau parau.

Noa'tu e, te ora nei tatou i roto i te fafauraa apî; te hoê fafauraa maitai a'e o te ore e taaihia i te toto o te mau animala, i te toto râ o Iesu; te parau, Aita te Atua i taui. To'na auraa ra, aita Ta'na Parau e To'na hinaaro i taui.

Na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia, te ora nei tatou i roto i te hoê fafauraa maitai a'e, i reira te huitaata nei e ore faahou ai e ora i roto i te faatîtîraa na roto i to'na tino i raro a'e i te mana o te pouri, te hara, e te pohe, te ora ra râ i roto i te faatîtîraa na roto i to'na varua o tei faati'ahia mai te pohe mai i raro a'e i te mana o te Atua e To'na maramarama e to'na ora na roto ia Iesu Mesia.

O Iesu, te Parau, te Parau mau, e te faaora noa ra â Oia i te feia, o te ora ra i raro a'e i te mana e te mana o te basileia o te pouri e te imi nei i te faaoraraa.

Te e'a no te faaoraraa

E rave rahi te taata e imi ra i te faaoraraa, E pinepine râ ratou i te hi'o i te mau vahi hape e te raveraa i te mau ohipa tahutahu. Teie râ, hoê ana'e e'a no te faaoraraa, oia ho'i, na roto ia Iesu Mesia; te parau, To'na toto.

O Iesu Mesia ana'e te e'a, te parau mau, e te ora (John 14:6 (A tai'o atoa: Hoê ana'e anei e'a no te ora?)).

Na roto ana'e i te faaroo ia Iesu Mesia; te parau, To'na toto, e na roto i te faaauraa e nehenehe te taata e faaorahia mai i te mana o te pouri, na roto i te tuuraa i te tino i reira te mana o te pouri e faatere ai e na roto i te ti'a-faahou-raa o te varua mai te pohe mai, ia fariuhia i roto i te Basileia o te Atua e ia tahoê i te Atua (Kolosa 1:14-16).

Mai te mea e, e pee noa outou i te Varua ma te haapa'o ia Iesu Mesia; te Parau e ia ora ia au i te Parau, i muri a'e i to outou tatarahapa e i muri a'e i to outou fanau-faahou-raa, E vai noa outou ma te faaora e e ora ma te ti'amâ ia'na; te parau, e te Basileia o te Atua.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.