I muri iho, a faaroo na mua ' ' e, o te huru ïa o te ao nei. Ehia rahiraa taime e faaroo ai outou i te parau, e tia ia ratou ia ite na mua i te reira na mua ' ' e a tiaturi ai ratou? Te ao nei Eita ratou e ti'aturi i te hoê mea hou a ite ai ratou i te reira. E mea fifi roa na te rahiraa o te taata ia tiaturi i te hoê mea mai te peu e eita ratou e ite i te reira e to ratou iho mata. Tera râ,, Te vai ra te tahi mau mea taa ê. Ia parau ana'e te ao nei i te hoê mea ino aore ra ia horoa mai i te hoê parau faataa aore ra tohu ino, Ei hi'oraa, i roto i te mau parau apî i te mau mahana atoa, te hoê parau faataa no ni'a i te huru o te fenua, te hoê tohu i te pae faanavairaa faufaa, te hoê parau faataa a te hoê taote, aore ra te hoê parau faataa a te hoê taata aravihi i te pae no te feruriraa, E tiaturi oioi ratou i te reira, e faaite i te parau apî e e tauaparau i te reira i te utuafare, hoa, Hōa tāne, e tē vai atura.. Auê ïa huru huru ê, e tiaturi oioi ratou i te mau parau a te ao nei, aita râ ratou e tiaturi i te mau parau a te Atua? Eaha râ no nia i te mau kerisetiano? Te hi'o ra anei te mau Kerisetiano na mua e i muri iho e tiaturi, aore ra te tiaturi ra anei ratou na mua roa e i muri iho e hi'o?
E tapa'o anei aore râ, e ohipa maamaa?
Ua parau te hoê taata, Nahea outou ia ti'aturi i te Atua? Eita te Atua e itehia, aita outou e ite ia'na. Aita vau e ti'aturi nei e, e mea titauhia te tahi huru tapa'o hou a ti'aturi ai au i te Atua. Ua pahono oioi au, E, te hinaaro ra outou i te hoê tapa'o? E farii outou i te hoê tapa'o (no te mea ho'i e, no te u'i aita i faaho'i-faahou-hia mai taua taata ra, o te hinaaro tamau i te tahi mau haapapûraa tino).
Tau minuti i muri iho, Ua tomo mai te hoê maramarama nehenehe i roto i te piha. Ua maere au i to'u hi'oraa i te ra'i. Ua parau vau, afsdf! Te vai ra te hoê maramarama huru ê e te mau huru tae atoa. E ere te reira i te hoê ario, tera râ, te vai ra te mau tae o te ario. Tera râ,, E mea ninamu te ra'i e aita e ûa. Ua maere atoa taua taata ra i te hi'oraa i te ra'i.
I te taime matamua, Aita vau i ite i te reira, tera râ, ua parau vau, Teie to outou tapa'o! Ua anaanatae roa vau, tera râ, e ere te taata i te mea rahi roa. Ua farii taua taata ra e mea taa ê te reira, noa ' tu te tapao, Aita taua taata ra i ti'aturi.
E mai te reira te huru o te mau taata atoa. Te hinaaro nei ratou e hi'o na mua e i muri iho e ti'aturi. Teie râ, ia farii ana'e ratou i te hoê tapao, e e ite outou no taua tapao ra, Aitâ ratou e ti'aturi noa ra. Te parau nei ratou e, e tupu noa te reira.
Na te aha e tia ' i i te taata ia hi'o na mua e ia tiaturi?
Te ora nei tatou i roto i te hoê ao, i reira te taata e hinaaro ai e hi'o na mua hou a tiaturi ai ratou i te reira. E mea mau a'e te vahi e itehia ' i te mau ite i te mau taata i te āra'a.
Ia riro mai outou ei kerisetiano, te tiaturi ra oe e te Bible (te parau a te Atua) e parau mau e o te mau parau a te Atua te Parau mau.
Te ti'aturi nei outou i te Parau a te Atua hau atu i te mea ta te taata e ite aivanaa e parau atu ia outou. Te ti'aturi nei outou ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, noa ' tu e aita outou i ite ia Iesu mata ma mata.
Ia haapii ana'e outou i te Bible, E ite outou i te Atua, Iesu, e to outou (Hou) Tō'na. No te mea ho'i e, o te Parau a te Atua te taata apî oe, te poieteraa apî ua riro mai outou ei roto i te Mesia na roto i te faaauraa.
No reira, mai te mea e, e hinaaro outou e ite O vai teie huru, Te taatoaraa o ta outou e rave, o te iritiraa ïa i te Bible e te haamataraa i te taio e i te tuatapapa i te Bible. E faaapî outou i to outou feruriraa na roto i te mau parau a te Atua, ia tu'ati to outou feruriraa i te Parau a te Atua.
Ia faaapî outou i to outou feruriraa, A faaohipa i te mau parau a te Atua i roto i to outou oraraa, e te riroraa ei taata papa'i ve'a, ua paari outou i te pae varua. E riro te vahi pae varua ei mea mau a'e no outou i te vahi e itehia ra. (A tai'o atoa: ‘Te mau taata e faaroo nei, e te mau rave'a’).
Ua riro te Parau a te Atua ei hi'o no to outou oraraa
Mai te mea e, e faaroo noa te hoê taata i te parau, aita hoê a'e, o te reira ïa te huru o te hoê taata e tapea ra i to ' na mata natura i roto i te hoê farii: ōna atu ia'na iho, e haere atu, e haamoe oioi noa oia eaha to ' na huru. Teie râ, o te hi'o atu i roto i te ture tia roa o te ti'amâraa, e te tamau noa i roto, e ere oia i te taata faaroo mo'a, te tahi râ taata rave ohipa, E haamaitairaahia teie taata i roto i to'na metua tane (Iakobo 1:23-25)
Te Parau a te Atua te hi'o o to outou oraraa. E mea ti'a ia riro to outou oraraa ei hoho'a no te Parau a te Atua mai ta Iesu i riro ei hoho'a no te Metua i to'na haereraa i ni'a i te fenua nei. Mai te mea e, e rave outou i te Parau a te Atua, E haere outou na roto i te faaroo. Mai te mea e, e taata faaroo ana'e outou, e haere outou i roto i te.
Nahea outou ia haere i roto i te Parau a te Atua?
Te auraa o te haereraa na roto i te Parau a te Atua, te tiaturi ra outou i te mau parau a te Atua i roto i te Bible, A faaohipa i Ta'na mau parau i roto i to outou oraraa, a rave i ta'na e parau mai, e a haapa'o i Ta'na mau faaueraa. Mai te mea e, te ti'aturi nei outou i te Parau a te Atua hau atu i te mau mea ta outou e faaroo e e ite ra, e ia haapa'o e ia rave i ta'na mau parau eiaha râ ia haapa'o i te mau mea ta outou e faaroo nei e aore râ, i to outou mau huru oraraa, e haere ïa outou na roto i te faaroo. E ohipa e e haere outou ia au i taua mau mea ra, o te ore â e itehia i roto i te fenua natura.
E ere te faaroo i te mea ino, tera râ, Ua riro te faaroo ei ohipa. Te parau ra te Bible e, e mea pohe te faaroo aita e ohipa. Te ti'aturi nei te faaroo i te Atua e te ti'aturi nei oia e, e faatupu Oia i te reira na roto ia outou ma te haapa'o i To'na hinaaro e ma te rave i ta'na mau parau.
Aita e feaa i roto i to outou feruriraa. E mea maitai roa outou, tera râ, te ti'aturiraa mau e, e parau mau te hoê mea e e tupu mai te reira.
Te faaroo, o te tumu ïa o te mau mea e tiaturihia ra, te mau haapapûraa o te mau mea aita i itehia
Te faaroo, o te tumu ïa o te mau mea e tiaturihia ra, te mau haapapûraa o te mau mea aita i itehia (Heberia 11:1)
Ia parau outou, te ti'aturi nei outou e aore râ, te vai ra to outou faaroo, to'na auraa ra, te ti'aturi nei outou i te Parau a te Atua e te haere nei outou i roto i te mea e ore e itehia.
Peneia'e aita â te tahi mau mea e itehia i roto i te ao natura. Tera râ, te haere nei outou ia au i ta te Parau e te Varua e parau ra, e te pii nei outou i te mau mea aita e vai ra. E ere te auraa e te tiaturi ra outou i te mau parau ta outou e parau ra, ia faaroo râ outou i te Hoê, Na vai i parau i teie mau parau.
A pii i te mau mea e ere, mai te mea e, ua
Mai tei papaihia, Ua faariro vau ia oe ei metua tane no te mau nunaa e rave rahi, i mua ia'na ta'na i ti'aturi, ā Atua, o te faaora nei i te pohe, e te pii nei i te mau mea e ere i te mea mai te huru ra e (Roma 4:17)
Ei hamaniraa apî, ua fanauhia outou e te Atua e ua hamanihia i roto i te Te hoho'a. Ua faaafaro Iesu Mesia ia outou na roto i To'na toto e To'na tusia i te Atua. Ua faaora Oia ia outou mai to outou ti'araa i topa, i roto i te ti'araa ta te Atua i horo'a ia Adamu hou te toparaa. E, e tae noa ' tu te hoê tiaraa rahi a'e. No te mea te ora ra outou i roto i te Mesia, Te parahi ra oia i te rima atau o te Metua. Ua farii o Iesu Mesia i te mana e te mana teitei roa ' ' e i nia i te ra'i e i nia i te fenua nei.
Ia hi'o ana'e outou i te haamataraa o te hamaniraa, Atua (El-Elohim) Ua pii oia i te mau mea atoa, na roto i Ta'na mau Parau e To'na Varua. Ua haamata te fenua taatoa i roto Ia'na.
No te mea ho'i e, ua hamanihia outou mai To'na hoho'a, ua horo'ahia ia outou te mana e te mana no te rave i te reira.
Te pii atoa nei outou i te mau mea na roto i ta outou mau parau. Ia parau ana'e outou i Ta'na mau parau, e i muri iho, e horo'ahia te mana i Ta'na mau parau e te Varua Mo'a.
No reira, mea faufaa roa ia ite i Ta'na Parau. Ia haere mai Ta'na mau parau i roto i to outou vaha.
Maoti i te paraparau ino, feaa, Re'o, o te arataihia ra e to outou mau mana'o, Te mau nota, e te mau mana'o, E faaite outou i te mau parau no te ora tei arata'ihia e te Parau e te Varua.
E pii outou i te mau mea o te ore e au i te huru. E e hamani outou e aore râ, e taui i te mau mea, parau fa'a'ōfa'i, Te mau mana'o, Te mau tohu, e te tahi atu â. Teie râ, e ti'a ia ratou ia tu'ati i te Parau a te Atua e ia faahanahana i te Atua te Metua, ia Iesu Mesia, e To'na Basileia. (A tai'o atoa: A Joy e aore râ, te hoê pǔpǔ aroha?)
Te hinaaro nei te taata ruhiruhia e hi'o na mua e i muri iho e ti'aturi
A haere ai Iesu e ta'na mau pĭpĭ i ni'a i te fenua nei, E mea hamani tahito noâ te mau pǐpǐ (te taata ruhiruhia). Aita â ratou i riro mai ei mea hamanihia apî no te mea aita te satauroraa e te ti'a-faahou-raa o Iesu Mesia, e te niniiraa o te Varua Mo'a i tupu. No reira, ua ite na mua te mau pĭpĭ i te hi'oraa hou a faaroo ai ratou.
Noa ' tu ehia rahiraa tapao e semeio ta Iesu i rave, Aita â ratou i ti'aturi.
Te hoê hi'oraa maitai no te reira, o te mau aamu ïa no nia i te mau pane e pae e e piti ika, e e hitu pane e te tahi mau ika nainai. I na taime e piti, Ua faarahi Iesu i te maa na roto i te rima o to ' na mau pǐpǐ e ua faaamu i te nahoa taata. Ua ite ratou i teie mau semeio rahi. Tera râ,, I to ratou tomoraa ' tu i nia i te pahi, ua haamoe ratou i te afai i te pane, ua pe'ape'a ratou.
Ua parau Iesu i To'na mau pĭpĭ, e mea iti to ratou faaroo. Ua haamana'o oia ia ratou no nia i na taime e piti a ere ai ratou i te maa e mea nafea Iesu i te horoaraa i te reira i roto i na huru tupuraa e piti (Mataio 16:6-11).
Ua faahiti tamau noa Iesu i te ti'aturi ore o Ta'na mau pĭpĭ, no te u'i o te taata i topa. Noa'tu e, ua ti'a-faahou-hia mai o Iesu mai te pohe mai e ua farerei i ta'na mau pĭpĭ, Ua feaa ta ' na mau pǐpǐ ia Iesu. Aita ratou i tiaturi e o Iesu ïa.
E pinepine te taata i te faahiti ia Thomas feaa, tera râ, ua feaa atoa te tahi atu mau pǐpǐ ia Iesu. No te haapapu e e ere Oia i te varua, e i'oa e e ivi to ' na, ua titauhia ia Iesu ia faaite i to ' na mau rima e to ' na avae i ta ' na mau pǐpǐ. Ua titau atoa Iesu ia amu i te hoê mea no te haapapu e e ere Oia i te varua. No te mea aita â ta ' na mau pǐpǐ i tiaturi (Mareko 16:11-14, Luka 24:11; 24-36, John 20:19-29).
E ti'aturi te taata apî na mua e i muri iho e hi'o
Teie râ, ia Iesu’ ua bapetizohia te mau pĭpĭ i te Varua Mo'a, ua fanau-faahou-hia, e ua riro mai ratou ei mea hamani apî, ua riro mai ratou ei feia pae varua. Ua ite atura ratou i te vahi pae varua. Mai taua taime ra, Ua pii ratou i te mau mea e ere i te mea mai te huru ra e.
Ia fanauhia oe, Ua riro mai outou ei taata hamani apî. Eiaha e hi'o na mua i te mau mea hou a tiaturi ai i te reira. Aita! Eita outou e ite na mua e i muri iho e ti'aturi mai te taata tahito no te tino, tera râ, e tiaturi na mua oe e i muri iho e hi'o oe i te taata pae varua apî.
Ia haere 'oe faaapî i to outou feruriraa i te parau a te Atua, E ite outou i te hinaaro o te Atua no ni'a i te mau mea, Te mau mana'o, parau fa'a'ōfa'i, e te tahi atu â. E ite outou i te hoho'a o te faahopearaa i roto i to outou mau upoo, e i muri iho e pii outou i te mau mea e ere mai te mea ra e, e faatupu te reira i te reira.
Te mau mea atoa e i'oa to ratou, e ti'a ia ratou ia piko i mua i te i'oa o Iesu
I te hoê taime i ni'a i te hoê manureva, ua haamata te manureva i te aueue. I reira iho, a ‘tapi i to outou ahu’ ua anaana te maramarama. Ua parau te pairati e ua tomo matou i roto i te hoê vahi e arepurepuraa rahi to ' na. Ua parau mai oia ia matou, Ua topa te manureva i mua ia matou tau metres noa. E tia ia matou ia faaineine ia matou iho ia nehenehe te hoê â ohipa e tupu i nia ia matou.
Maoti i te mata'u, Ua parau vau, Te arepurepuraa, Te faaue atu nei au ia outou ia haere i roto ia Iesu’ Maita'i a'e! Eita e arepurepuraa e vai. Ua tape'a te arepurepuraa, e aita matou i farerei i te arepurepuraa no te toea o te rereraa. O te mana e te mana ïa ta tatou e farii nei i roto i te Mesia!
Te mau mea atoa e i'oa to ratou, e ti'a ia ratou ia piko i mua i te i'oa o Iesu. Ua riro te arepurepuraa ei i'oa. No reira, ua titauhia te arepurepuraa ia pi'o. E au te reira i te tumu raau e te vero, o tei haapao atoa ia Iesu. Ua parau Iesu e ua tupu te reira.
Eiaha e pee i teie nei ao! Eiaha e feruri mai ta te ao nei e feruri ra, e eiaha e haere mai ta te ao nei e haere nei i muri a'e i te tino. Maoti râ, ia haere na roto i te faaroo i muri i te Parau e te Varua.
Te parau nei to te ao nei, hi'o na mua e i muri iho ti'aturi. Teie râ, te parau ra te hamaniraa apî e, ti'aturi na mua e hi'o!
'Ia riro ei miti no te fenua'




