E mea ti'a ia outou ia farii i te reira, A imi e a imi i te, E mea ti'a ia outou ia pato'i i te reira

I roto i te Mataio 7:7-8 e te Luka 11:9-10 Ua parau Iesu, Ui, e e horo'ahia ia'u; Tāpiri, e e ite?; parau, e mea ti'a ia'na ia matara: no te mau taata atoa e ani nei; e te imi ra oia i te mau mea i itehia; E matara te reira no ' na i taua vahi ra. Ua fafau Iesu e, te mau taata atoa e ui (tā'atira'a) E ti'a ia outou ia horo'a. E ite te mau taata atoa e imi ra i te reira. E e ti'a i te mau taata atoa ia matara. Teie râ, no te aha te mau Kerisetiano e rave rahi e ore ai e ite eaha ta ratou e ani nei, e aita ratou e ite i ta ratou e imi ra e e tamau noa i mua i te hoê uputa piri? Eaha ta te mau Kerisetiano e rave, e i to ratou uputa?

E ere te Atua i te Atua, o te huna ra ia'na iho e o te huna ia'na iho

au Aita oia i paraparau huna, i roto i te hoê vahi oto o te fenua nei: Ua parau vau eiaha e tae atu i te huero o Jacob, E oaoa outou i te mea e: Te reo nei au i te Fatu, Te faaite nei au i te mau mea e tano (Isaiah 45:19)

A haere mai e, e fatata roa ia'u, a faaroo; Aita vau i paraparau mai te omuaraa mai â; mai te reira mai, i reira au i to'u ti'aturi: e i teie nei, te Atua, To'na, hea. I te mea e, te Fatu, e hoa'ina, oia; O vau te Fatu, te Atua o te haapii nei ia oe ia noaa te moni, o te arata'i ia outou na roto i te huru o ta outou e hinaaro (Isaiah 48:16-17)

Aita te Fatu i paraparau huna i roto i te hoê vahi oto o te fenua Isaia 45-19

E ere te Atua i te Atua, Te vai noa ra te mamû noa e te huna ra ia'na iho. Teie râ, e mea mamû noa te Atua e e hunahia i nia i te feia, Aita o tei imi i to'na mata.

Aita te Atua i faaru'e i to'na mau tamarii. Aita oia i faaru'e i Ta'na mau tamarii. Teie râ, e rave rahi o te mau tamarii a te Atua o tei faarue i te Fatu, e ua faatupu i te hepohepo.

Ua faaite mai te Atua ia'na iho e ua horo'a mai i Ta'na Parau e te Varua Mo'a. Tera râ, te ora ra i To'na Parau e To'na Varua Mo'a?

O vai te tai'o e te haapii nei i te Bible e te ite nei i te mea i papa'ihia i roto i te Parau a te Atua? E o vai tei ite ia Iesu Mesia e te hinaaro o te Atua e a rave i To'na hinaaro i roto i to'na oraraa?

Na vai e faataa i te taime e te Metua i roto i te pure? E mai te peu e e pure te hoê taata, Eaha te taata e pure?

Aita e, te hinaaro nei au i ta ' u opuaraa

Te faataa ra anei te taata i te taime no te faataa i te taime no te pure e no te pure na roto mai i te Varua ia au i te hinaaro o te Atua? Aore râ, te pure nei te taata i te hoê pure ri'ari'a poto no roto mai i to'na aau te'ote'o e te maamaa ia au i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o to ' na tino?

Te rave nei te taata i te hoê noa'e taata no te faariro i to'na hinaaro ia ite Ia'na e ia haere i ni'a i ta'na tabula hinaaro e ia horo'a i te Atua i te faaueraa no te rave i ta'na hinaaro? No te mea ho'i e, o te reira te huru o te oraraa pure o te mau Kerisetiano e rave rahi.

E rave rahi mau kerisetiano ana'e te haere noa ' tu e te Atua, ia hinaaro ana'e ratou i te hoê mea eiaha râ e haere atu i te Atua no te mea te here nei ratou Ia'na e te hinaaro nei ratou e faaea i piha'i iho Ia'na, Mai ia Iesu, E rave rahi taime ta'na i faaea e te Metua i roto i te mea huna. Eiaha râ e farii i te hoê mea na'na. Tera râ, no te mea râ e, ua here Iesu i To'na Metua (A tai'o atoa: Te ora huna o te taata faaroo).

Te ora nei o Iesu

Hi'o, Ua horo'a vau Ia'na no te hoê vahine, te hoê raatira e te hoê ti'a faatere no te nunaa. Hi'o, Te pii nei oe i te hoê fenua ta oe i ite e, aita i ite, e te mau fenua o tei mana'o e, e horo'ahia te reira no te mea e, no te Atua te Atua, e te Fatu Mo'a no Iseraela; no te mea ua faaite oia i te mana'o. A parau e, e nehenehe te Fatu e itehia, a niuniu ia'na a fatata mai ai Oia: A vaiiho i te feia ino ia faarue i to ' na tere, e te taata parau-ti'a: e vaiiho ia'na ia ho'i faahou i te Fatu, e e aroha Oia ia'na; e to tatou Atua, no te mea e faaore oia i te hara. E ere to'u mau mana'o i to outou mau mana'o, e ere atoa to outou mau huru, i ni'a i te Fatu. No te mea e mea teitei a'e te ra'i i te fenua, no reira, e mea teitei a'e to'u mau rave'a i ta outou mau rave'a, e to'u mau mana'o i to outou mau mana'o (Isaiah 55:4-9)

E mea haapa'o maitai o Iesu e ua faaea oia i te hoê taime rahi e To'na Metua. Ua imi tamau noa oia i te mata o te Atua. Ua imi Iesu i To'na Metua i roto i te mau mea atoa. No taua tumu ra, ua ite Iesu i te hinaaro, te mau mana'o, e te mau rave'a o To'na Metua.

Aita te mau pure a Iesu i ape ia'na iho e i te oraraa o te fenua nei. Tera râ, ua faatumu ta'na mau pure i ni'a i te Atua e i To'na Basileia e ua rave i To'na hinaaro

Te ora nei oia i te taato'araa o to'na oraraa, Ua ora o Iesu i roto i te horo'araa e te haapa'oraa i te hinaaro o te Metua. E a faaoti i te hinaaro o te Atua i roto i To'na ora.

No te mea o te reira te mea faufaa roa ' ' e i roto i te oraraa o Iesu, e na roto i To'na huru, Ua parau oia i te mau parau a te Metua, Ta'na mau faaueraa tei tamau noa i te, te rave i te mau ohipa e te hinaaro o te Metua, O Iesu te hoho'a o te Atua i ni'a i te fenua nei. Ua faaite Iesu i te faaiteraa e te faaiteraa a te Atua, Te parau-maitai-raa o te Atua, Te mana o te Atua, e te here o te Atua i te taata e ua faaite i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua.

E au noa te hinaaro o Iesu i te hinaaro o te Metua?

Ua tae mai ratou i te hoê vahi i piihia Gethsemane: a noho ai oia i te mau pĭpĭ, Ua 'oe i raro nei, E pure au. E te haru nei Oia ia'na, o Peter e o Ioane, e ua haamata i te maere, e mea poria roa; E fa'a'ite, Ua rahi a'e to'u varua i te oto no te pohe: ā'a, Tau'au. E ua haere oia i mua, I roto i te hoê farii, i ni'a i te repo, e ua pure oia i te reira, mai te peu e e nehenehe, e nehenehe te hora e haere ê atu ia ' na. E oia, Able, Metua tāne, E nehenehe te mau mea atoa e faatupu i te mau mea atoa; A tatara i teie au'a no ǒ mai ia'u mai ia'u: aita râ vau i ite i te mea e, tera râ, eaha (Mareko 14:32-36)

Ua ite Iesu i te tumu o To'na haereraa i ni'a i te fenua. E pinepine Iesu i te paraparau no ni'a i To'na mauiui, Mate, e te ti'a-faahou-raa mai i te pohe. Ua ite oia i te taime e tupu ai te reira. Ua ite Iesu i te taime e haponohia ' i Oia i roto i te rima o te mau taata hara. No te mea ho'i e, ua faaite te Metua i te reira no To'na Tamaiti. a tahi, Ua ui atu o Iesu i te Metua i te hoê uiraa.

Aita te Fatu i paraparau huna i roto i te hoê vahi oto o te fenua Isaia 45-19

Hou o Iesu e haruhia ' i, ua haruhia, ua hamani - ino - hia, e ua ino, Ua haere atu o Iesu i ta'na mau pĭpĭ i Gethsemane.

Ua rave o Iesu ia Peter, Iakobo, e Ioane Ia pure e ua maere roa, e mea teimaha roa.

Ua hi'opo'a-maite-hia te varua o Iesu. I to Iesu toparaa i nia i te repo, Ua pure Iesu e e nehenehe te hora e haere ê atu ia'na.

Ua parau Iesu, Able, Metua tāne, E nehenehe te mau mea atoa e faatupu i te mau mea atoa; A tatara i teie au'a no ǒ mai ia'u mai ia'u: aita râ vau i ite i te mea e, tera râ, eaha.

I muri a'e i te hoê hora pure, Ua ti'a o Iesu. Ua haere oia i te mau pĭpĭ, Aita i maoro a'enei. No te mea aita ratou i nehenehe e hi'o e e pure hoê hora te maoro e o Iesu. (A tai'o atoa: Eita ta te tino e nehenehe e pure)

Maoti i te faaea i muri a'e i te hoê hora pure, ua faarue oia i te faaapu e Ta ' na mau pǐpǐ, Ua ananahi. Ua reva ' tura Iesu i te vahi, Ua tuturi oia e ua pure na mua a'e. I te mea e ua amui atu Iesu i roto i te hoê aroraa i te pae varua o tei ore roa ' tu i oti. (A tai'o atoa: Te aroraa i roto i te faaapu).

Ua pure faahou Iesu i te hoê â uiraa. Ua ui oia ia'na, e mai te peu e e nehenehe te reira, E titauhia te au'a i te vahi atea roa. E ere râ To'na hinaaro, te hinaaro râ te Metua e rave i te reira.

Ua pure oia, te hoê melahi mai te ra'i e tae atu i Iesu. Ua haapuai te melahi ia Iesu, i reira to Iesu fariiraa i te pahonoraa i Ta'na uiraa. No te mea o te reira te hinaaro o te Metua ia inu i te au'a.

Ua haapuai te melahi ia Iesu, Tei roto o Iesu i roto i te fare e ua pure rahi a'e. Iesu’ ha'api'ira'a, mai te peu, Te mau pata rahi o te toto i nia i te repo. Ua aro Iesu i te toto no te aroraa. I te pae hopea, Ua haere atu Iesu i ni'a i te aroraa i rotopu i te Varua e te varua.

E i muri a'e i te faainoraa i te varua, Ua ti'a mai Iesu e ua rave i te hinaaro o To'na Metua. (Mataio 26:36-46, Mareko 14:32-42 e te Luka 22:39-46 (A tai'o atoa: Te faati'araa o te varua).

Aita e, E na reira râ ratou!

Ua pure Iesu ma te tamau noa e ua rave i te pure no te pure no te imi i te mata o te Atua e To'na hinaaro. E aita te Metua i vaiiho i Ta ' na uiraa ma te tiamâ, tera râ, ua pahono mai Oia i te uiraa a To'na Tamaiti. Tera râ,, e ere te pahonoraa a te Metua i te mea e, ia au i te hinaaro o Ta'na Tamaiti. Tera râ, te pahonoraa i te hinaaro o te Metua.

Maoti i te orure hau i To'na Metua e te haere atu e rave i te hoê hinaaro ia'na iho, e haere atu ïa, Ua horo'a Iesu i te parau e te hinaaro o te Metua.

E no te hinaaro i te hinaaro o te Metua, Ua haamata Iesu i To'na huru mauiui. Nafea te reira i te auraa(s) e te poheraa o Iesu. Teie râ, o te reira te huru o te reira i faatupu ai i te faaoraraa o te (ōfa'i) te taata e te faaho'i-faahou-raa mai i te taata e te Atua.

E mea ti'a ia outou ia farii i te reira, A imi e a imi i te, E mea ti'a ia outou ia pato'i i te reira 

E ua parau atu oia e ua, Eaha te hoê o oe, e e haere atu ia'na i te afaraa o te pô, “E parau atu ia'na, Fria, ua inu vau e toru apoo; Te haere mai nei au ia'u no te hoê hoa i roto i ta'na tere, e aita to'u e mea e ti'a ia'na i mua ia'na? E no roto mai oia e e parau, Te eiâ nei au ia ' u aita: ua opanihia te uputa, e ta'u mau tamarii i piha'i iho ia'u i ni'a i te tahua moe; Eita ta'u e nehenehe e ti'a mai e e horo'a i te reira. Te parau atu nei au e, Eita oia e ti'aturi e e horo'a ia'na, No te mea e, o to'na ïa hoa, aita râ oia i hoo mai ia ' na mai ta ' na e hinaaro.

E ua parau atu vau, Ui, e e horo'ahia ia'u; Tāpiri, e e ite?; parau, e mea ti'a ia'na ia matara. No te mau taata atoa e farii i te reira; e te imi ra oia i te mau mea atoa; E matara te reira i taua vahi ra. Mai te mea e, e ui te hoê tamaiti i te hoê o outou o te hoê ïa metua tane, E horoa oia i te hoê ofai? e aore râ, e ani anei oia i te hoê ika, E horoa ' tu oia i te hoê ika i te hoê tavini? E ui anei oia i te hoê hua manu, e horoa ' tu oia i te hoê tao'a tahi? mai te mea, oia; Ei'a, e nahea ia horo'a i te mau ô maitai i ta outou mau tamarii: Te horo'a nei te tahi atu mau mea i to outou Metua i te ra'i i te Varua Mo'a ia ratou o te ani Ia'na? (Luka 11:5-13)

Aita Iesu i pure oioi. Teie râ, ua pure Iesu ma te tamau. E ua horoa Iesu i teie tumu parau no te pure tamau i ta ' na mau pǐpǐ. Ua faatupu atoa oia i te natura e te hinaaro o te Metua i te ite i te mau pĭpĭ. Ua haapii Iesu i Ta'na mau pĭpĭ e, e pahono noa te Metua. E ite-pinepine-hia te Metua. E e iriti noa te Metua i te uputa i te mau taata atoa, o vai tei haere mai e imi i To'na mata, Tāpiri, e te pato'i-noa-raa.

I roto i te Mataio 7:7-11 e te Luka 11:5-13, ani; ani (pure), Tāpiri, e ua tairihia te patoiraa i te fariiraa i te mau mea maitai, No hea (Iakobo 1:18), e te Varua Mo'a.

Ua faaauhia te reira i te mau mea o te Basileia o te Atua, te Mesia, e te tuhaa fenua ta te feia faaroo i farii i roto i te Mesia, e te mea e titauhia ia ratou ia haere ei mau tamarii a te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) mai te hamaniraa apî i ni'a i te fenua nei e te riroraa ei ite no Iesu Mesia, e a haamau i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua.

Te faahoturaa o te fafauraa a te Varua Mo'a

Ua fafau Iesu i To'na mau pĭpĭ e, e horo'a te Metua ia ratou i te Varua Mo'a. Ua haere atu Iesu i te ra'i, Ua horo'a oia i te faaueraa ia faaea noa i Ierusalema e ia tia'i i te fafauraa a te Metua (a.o.. John 14:15-26; 15:26-27, Ā'ati'a 1:4-8).

Ua haapa'o te mau pĭpĭ i te faaueraa a Iesu, ua haere atu i Ierusalema, e ua tatari i roto i te piha i ni'a no te fafauraa a te Metua.

I roto i te piha, ua pure te mau pǐpǐ i roto i te hoê noa ohipa. Ua ui ratou, tā'atira'a, e te pato'iraa, e no to ratou ara-maite-raa i ni'a i te mau parau e te mau faaueraa a Iesu e to ratou hinaaro papu e to ratou pure tamau, ua farii ratou i te fafauraa a te Metua, e ua î ratou paatoa i te Varua Mo'a. (A tai'o atoa: Ia farii ana'e outou i te Varua Mo'a?).

Ā'ati'a 1:8 E farii outou i te mana i muri iho e, ua tae mai te Varua Mo'a i ni'a ia outou

Ua farii te mau pĭpĭ i te Varua o te mana, here, e te hoê mana'o, i reira ratou e nehenehe ai e poro ma te mǎta'u ore i te evanelia o te Mesia tei pohe e tei ti'a mai ia Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, e te piiraa i te mau taata ia tatarahapa e ia haamou i te mau ohipa o te pouri e ia haamau i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua.

Ua farii ratou i te mana o te Varua Mo'a ia riro ei ite no Iesu Mesia e no te rave i te faaueraa a Iesu e te ohipa a te Atua.

Mai te mea e, aita te hoê taata i farii i te Varua Mo'a e a ani i te Metua no te Varua Mo'a e a pure, Tāpiri, e te tape'a-noa-raa, E farii anei oia i te Varua Mo'a. Ua horo'a Iesu i teie fafauraa i te mau taata atoa, Te ti'aturi nei, e e parau mau ta Ta'na mau fafauraa e e faaohipa noa â.

Mai te mea e aita to te hoê taata e ite (e aore râ, te tahi atu mea aita i maoro a'e) e te ani nei i te Atua i te faaroo, E horo'ahia te reira ia'na e aore râ, ia'na. (a.o.. Iakobo 1:5-8).

Teie na tuhaa e toru o te pure tamau (ani mai; rae'a), Tāpiri, e e mea ti'a ia vai te reira i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano. Mai ia Iesu ana'e te pure tamau, ua ani i te mata o te Atua i te mata o te Atua. Ua tamau noa o Iesu e tae roa'tu i te taime ua matara te uputa, e ua pahonohia mai te uiraa a Iesu, e ua farii Oia i te ohipa ta'na i ani.

Aita to outou e no te mea aita outou e ui

Eaha to outou aau e haere atu ai, o te reira te mea ta outou e hinaaro. E e aha 'oe, e ti'a e ti'aturi (ha'api'i). Mai te mea e, te here nei outou i te ao nei, E haere to outou aau i te mau mea o teie nei ao. E pure outou no te mau mea o teie nei ao eiaha râ te mau mea o te Atua.

Tera râ, mai te mea e, e topa te here o te Atua ia outou e te here nei outou i te Atua e to outou aau atoa, E haere to outou mafatu i ni'a Ia'na e te mau mea o te Basileia o te Atua. E ui outou i te mau mea o te Atua, E ere te reira i te mea noa ' tu e o oe iho, te tahi mau; te tahi atu mau; no te poro i te evanelia e te parau mau o te Parau a te Atua, te faaoraraa i te mau varua, te tupuraa e te parururaa i te tino o te Mesia e no te haamau i te Basileia o te Atua i ni'a i te fenua nei.

Ua papa'i o James, Mai te mea e, aita ta outou, te reira no te mea aita outou e ani ra i te reira. E mai te peu, aita râ outou i farii i te reira, no te mea, e nehenehe ta outou e amu i te reira i nia i te mau hu'ahu'a.

Ua parau Iesu, eita e titauhia ia haapeapea outou no nia i te mau mea ta te mau Entles e imi ra. Mai te mea e, ua ite ta'na mau tamarii i te mea ta'na i hinaaro, Hou noa ' tu ratou, ua ani mai ratou i te Atua no te reira. E e horo'a mai te Atua i te mea no te mea te Atua te Atua. (a.o.. Mataio 6:25-34).

Teie râ, mai te peu e o outou te hamaniraa tahito, e ere râ outou i te pae varua, tera râ, e mea maamaa, e te ora ra ratou mai te mau Etene, aita e vai ra te Atua, no te ao atoa nei, e hinaaro outou e hinaaro i taua mau mea ra e e ui atu i taua mau mea ra, o ta te mau Gentiles e hinaaro e e faatumuhia i ni'a i te, e te imi nei e te hinaaro nei ratou ia ratou (Iakobo 4:1-5).

Moekara, mai te mea e, e mea au na outou te moni, Te faatumu nei outou i nia i te moni. E pure outou (Ui) i rapae i to outou here i te moni, e te horo'a nei i te moni e te mau tao'a. Teie râ, mai te peu e te here ra outou ia Iesu, te faatumu nei outou i ni'a ia Iesu. E pure outou no taua here ra e no te pure no te (te tahi mea no te faaore i te mau tao'a.) Āna; Te ora.

No reira, o te uiraa, Na vai e aore râ, eaha ta outou e here, eaha to outou mana'o e eaha ta outou e ui?

Eaha ta outou e ui?

No te feia ino i te pae no te hinaaro o to ' na mafatu, e te haamaitairaa i te parau mau, o tei faaru'e i te Fatu. Te ino, na roto i te teote'a o to'na haereraa, Eiaha roa ' tu e imi i muri a'e i te Atua: Aita te Atua i roto i to'na mau mana'o atoa. E mea au noa - hia to ' na mau huru; Te vai ra te mau haavaraa i nia i te hi'oraa: No to ' na huru, ua tapo'i oia i te reira. Ua parau oia i roto i to'na aau, Eiaha au: no te mea eita roa'tu vau e faaea.

Ua î to'na vaha i te mau mea e te haavare, te haavare, e te haavare: I raro a'e i to ' na arero, e mea ino e e mea ino roa. Te parahi ra oia i te mau vahi nehenehe o te mau oire iti: i te mau vahi huna, ua taparahi pohe oia i te hapa ore: Ua tapo'ihia to'na na mata i te feia veve. Ua taoto oia ei liona i roto i to ' na apoo: ua taoto oia no te tapea i te feia veve: Te rave nei oia i te tahi mea, i te taime a tomo ai oia ia'na i roto i to'na upe'a (Psé 10:3-9)

Mai te mea e, ua taui te mafatu na roto i te faaauraa i te Mesia, E ti'a ia riro ei tauiraa no te pure.

E ere te mau pure o te faatumu nei i nia i te mau mea i nia i te fenua e i nia i te haamauraa i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino, Te pure nei te feia faaroo i te mau pure a te Varua o te faatumu nei i ni'a ia Iesu, te hinaaro, e te Basileia o te Atua.

A parau e e ite outou

Auê ïa mǎta'u, ā'a: no te mea aita e hinaaro ia ratou ia mata'u Ia'na. Aita te mau tamarii apî e, Te hō'ue: tera râ, te imi nei ratou i te Fatu e, eita te Fatu e hinaaro i te hoê mea maitai (Psé 34:9-10)

E faataa to outou mafatu i to outou ora; Eaha ta outou e paraparau no ni'a i te, E aha, e aore râ. E faataa te huru o to outou aau i to outou ara-maite-raa e te mea ta outou e imi ra.

Inaha, a ani i to'u mata ia parau e, ua parau mai to'u aau ia oe ia faaruru i te Fatu, e imi vau i te mau Salamo 27-8

Mai te mea e, tei roto outou ia outou, e no te Atua to outou aau, e te here nei outou i te Atua ma to outou aau atoa e te mata'u nei te Atua, e imi outou i te Fatu i to outou Atua.

No te mea te hinaaro nei to outou mafatu e imi i te mata o te Fatu. O te hinaaro ïa o to outou aau.

E imi outou i taua mau mea, te vai ra i nia i te, i reira te Mesia e parahi ai i te rima atau o te Metua. 

Tera râ, mai te mea e, aita outou i fanauhia, e te vai noa ra â to outou aau no te ao nei, e te here nei outou ia outou iho e te ao nei, e ti'a ia outou ia imi i taua mau mea ra, i nia i te fenua. E hinaaro outou i te mau mea hoê â e te mau Etene, Aita o tei ite i te Atua, e ere ïa no'na.

Mai te mea e, tei roto outou i te Mesia, e te ora nei te Mesia i roto ia outou, e ti'a ia outou ia faatumu i ni'a i te mau mea i ni'a nei. E imi outou i te Fatu, Eaha te mea. (A tai'o atoa: Nahea to outou iteraa e, tei roto anei te Mesia i te?).

E Knock e e matara te reira ia oe

Aita roa'tu te hoê mana'o papû e horo'a i te moni. Teie râ, e mana'o maitai e te hinaaro mau. Eita te faaroo e faaore, tera râ, e ohipa te faaroo no te ti'aturi i te Fatu o Iesu e te Metua. E faataahia te faaroo e e tamau noa i te patu e tae roa ' tu i te taime e matara ai te uputa.

Ui, e e horo'ahia ia'u; Tāpiri, e e ite?; parau, e e matara te reira ia outou ia Luke 11-9

I roto e rave rahi tupuraa, aita teie faaroo e teie faaotiraa i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano. No te mea ho'i e, te mea faufaa roa a'e, o te ereraa ïa i te, ma te iteraa i te Atua.

Mai te mea e, ua ite outou i te hoê taata e ua ite outou i te vahi i ora ai te hoê taata. E ua papu maitai e, te vai ra te taata i te fare. E haere outou i te uputa atau, e te tamau noa ra outou e tae roa ' tu i te taime ua matara te uputa.

Teie râ, e rave rahi mau kerisetiano o tei papu maitai no nia i to ratou huru.

Ma te feaa ore, e piti minuti to ratou. Te uiui nei ratou e, te faaroo ra anei te Atua i ta ratou mau pure. A vaiiho noa i ta ratou mau pure, mai te mea e, aita ta ratou mau pure i pahonohia i roto i te hoê mahana aore râ, hoê hepetoma.

Aita te tahi mau kerisetiano i ite e, o vai tei ti'a ia ratou ia pure. Aita ratou i ite i te uputa. No reira, e tuu ratou i te mau uputa atoa, te ti'aturi nei te hoê taata e tatara i te uputa.

No te aha te mau Kerisetiano e ore ai e farii i te mea ta ratou e pure no te?

Eita ratou e pure mai te Mesia, i roto i te, i rapae i te heheuraa e te haapiiraa a te Varua Mo'a. Teie râ, te pure nei ratou no te ite i te mau parau, Tauturu, e te pure no roto mai i ta ratou mau hi'opo'a, uru, e te mau buka. E te pure nei ratou no roto mai i to ratou feruriraa e to ratou faaroo i roto i te (Tuhi) pure; pure(s) e te mau parau ta ratou e paraparau nei e te mau rave'a ta ratou e faaohipa. Na roto i te tahi atu mau parau, te pure nei ratou na roto mai i to ratou faaroo i roto i te mau rave'a, eiaha râ na roto mai i to ratou faaroo i te Atua. (A tai'o atoa: Te hoê faaroo aravihi)

No reira, e rave rahi mau kerisetiano o tei ore i ani (ha'api'i), Tāpiri, e te pato'i-noa-raa. No te mea aita ratou e pure ma te papu maitai no to ratou faaroo ia Iesu Mesia e te Atua, te Metua.

Ua ui Iesu i te uiraa, i to ' na ho'iraa i nia i te fenua, Ua ite Oia i taua faaroo ra, o te reira ïa e te vai noa ra, Eiaha e faaea. Te faaroo ta Iesu e te mau pĭpĭ atoa i haere i roto i te. Te faaroo i reira te mau kerisetiano atoa; te mau tamarii atoa a te Atua (e tano te reira no te tane e te vahine) e e mea ti'a ia Iesu Mesia ia haere i roto i te. (A tai'o atoa: E Shall Te ite nei au i te faaroo i ni'a i te fenua nei?)

E ti'a i te mau Kerisetiano atoa ia pure, Tāpiri, e te pato'iraa

Ua haere atu o Iesu e te faaroo i roto i te Atua, ua faaotihia, e ua pure ma te tamau, e aita oia i faaea. Ua haere atoa te mau aposetolo e te feia faaroo matamua no te ekalesia na roto i te faaroo i te Atua e te faaroo i roto i te i'oa o Iesu. Ua faaotihia e ua pure tamau ratou ma te faaroo e aita i faaru'ehia.

Mai ta ' na, E mea ti'a i te feia faaroo atoa i teie mahana ia haere na roto i te faaroo i te Atua e ia faaroo i te i'oa o Iesu. E mea ti'a ia faaoti e ia tamau noa ratou i te pure, Eiaha e faaea.

Mai te mea e, ua riro mai outou ei taata hamani apî, e nehenehe noa ta outou e farii i teie faaotiraa e to outou itoito, O vai tei faaora ia outou i te pouri, e o vai te pohe i roto ia outou e te arata'i nei ia outou.

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.