Eaha te faaroo ia au i te Bible?

Ia au i te Bible, eaha te auraa mau o te faaroo? E rave rahi kerisetiano o te paraparau nei no ni'a i te faaroo e te parau nei ratou e, te ti'aturi nei ratou i te Atua e ia Iesu Mesia, noa ' tu e mea taa ê to ratou oraraa. E rave rahi mea ta ratou i ite no ni'a i te faaroo i roto i te Bible, aita râ ratou e ora nei i te faaroo ta ratou e paraparau ra. Eaha te faaroo e eaha te faaroo e ere?

Eaha te auraa o te faaroo i roto i te Bible?

I teie nei, o te faaroo te tao'a o te mau mea e tiaturihia ra no te, te mau haapapûraa o te mau mea aita i itehia (Heberia 11:1).

Ua ite te mau Kerisetiano atoa e te mau Hebera o te pene no nia i te faaroo i roto i te Bible 11. Heberia 11 e haamata i roto i te irava 1 me te auraa o te whakapono. E hi'opoa tatou i te auraa o te mau parau o teie faataaraa no nia i te faaroo i roto i te Bible.

  • Te faaroo (te ha'uti ra outou):

Te faaitoitoraa, Eiaha, ti'aturiraa; te ti'aturiraa morare (o te parau mau faaroo, e aore râ, te parau mau o te Atua aore ra te hoê orometua haapii), te ti'aturiraa iho â râ i ni'a i te Mesia no te faaoraraa; te vai-maite-raa i roto i teie ohipa; na roto i te faarahiraa, te faanahoraa o te faaroo (Evanelia) te parau mau iho: – haapapûraa, ti'aturi, Manatu, Farii, te haapa'o maitai.

  • Ta'ata'a (hypostasis):

Te hoê faanahoraa i raro a'e (Tauturu), Eiaha, (fa'aro'o) te uho mau, e aore râ, te hoê haapapûraa(i te pae hopea e aore râ, i te pae mana'o): – riro, Matamatahīnihi, tamā'ī, substance.Te mau mea e ti'aturihia ra (Tahoʻe): no te tia'i e aore râ, no te faaite:- (roa'a, mea) ti'aturi (-d) (nō), Atiʻi.

  • Te mau haapapûraa (elegchos):

Te ti'aturiraa: – Tāpaʻo, fa'a'ōhipa.

  • Tu'upiri (pragma):

Te hoê ohipa; na roto i te hoê ohipa; na roto i te hoê tao'a(i hea 'oe): – Faʻahana, ōhipa, mea, ohipa.

  • Ite (bleep):

Te hoê rave'a matamua; no te hi'o (i te pae mau e aore râ, i te pae faahoho'araa): – fa'a'ōfa'i, A ara, Uʻi, afsdf (i ni'a, a), Maramarama, tūtaki, ite, tūtū, A ara

E nehenehe tatou e parau, Ua riro te faaroo ei haapapûraa, te hoê ti'aturiraa, e te hoê tia'iraa, te ti'aturi e te ti'aturi, taua ‘mea’ ra aita â i itehia, E tupu mai te reira. Ua papû roa ia outou no ni'a i te reira, aita e feaaraa.

Ua haamauhia te taatoaraa o te mau mea hamanihia na roto i te faaroo

Na roto i te faaroo, ua ite tatou e, ua haamauhia te mau ao nei na roto i te parau a te Atua, no reira, aita te mea e itehia ra i hamanihia no roto mai i te mau mea e itehia ra (Heberia 11:3)

Te hi'oraa matamua no ni'a i te faaroo, o te hamaniraahia te ra'i e te fenua e te mau mea atoa i roto. Atua (El-Elohim) ua hamani oia i te ra'i, te fenua, e te mau mea atoa i roto.

I teie nei, o te faaroo te tao'a o te mau mea e tiaturihia ra no te, te mau haapapûraa o te mau mea aita i itehia 11:1

Ua parare noa te fenua i ni'a i te fenua e te pouri e tae roa'tu i te taime ua faahiti te Atua i ta'na Parau e ua haamauhia te mau mea hamanihia na roto i te mana o te Varua Mo'a.

No roto mai i teie fa'aheuea, Ua hamani te Atua i te hoê ra'i e te hoê fenua tia roa e ua haamau i te hau e te auhoêraa. (A tai'o atoa: ‘Ua hamani anei te Atua i te ra'i e te fenua i te matahiti 1999 6 mahana; mahana?).

Mai te mea e, e faaroo, E nehenehe ta outou e ite i te hamaniraa. No te mea ua itehia te mau mea e ore e itehia na roto i te Ture o te faaroo; te ture o te Varua o te ora, o ta outou e ora nei ei mau mea hamani apî i roto i te Mesia.

Ei kerisetiano fanau-faahou-hia, aita outou e haere faahou ra ia au i te ture o te faatere nei i roto i te tino, te haere ra râ outou i roto i te ture o te Varua o te ora i roto ia Iesu Mesia e te ohipa ra outou na roto i teie ture o te faaroo i ni'a i te fenua nei (a.o.. Roma 8:1).

Ia vai ana'e te faaroo, te ti'aturi nei oe i te Atua. Te ti'aturi nei o Faana i te Atua. Te tiaturi ra oe e e parau mau e e tupu te mau mea ta te Atua e parau ra. No reira, eita te faaroo e ti'aturi noa i te mau parau a te Atua, e parau atoa râ oia i te mau parau a te Atua e e ohipa ia au i te mau parau a te Atua. E na roto i te mana o te Varua Mo'a, e tupu te reira.

Noa ' tu eaha te huru o te mau huru tupuraa. Te mau mea atoa ta outou e rave, o te ti'aturiraa ïa i te Atua e Ta'na Parau, A ti'a i ni'a i Ta'na Parau e eiaha e faaru'e.

Te ture o te faaroo

Na pahono maira Iesu, na ô atura ia ratou, A faaroo i te Atua. Te parau faahou nei au e, Te taata atoa e parau i teie mou'a, Ia afaihia oe e ia tairihia i roto i te miti; e eiaha e feaa i roto i to'na aau, e ti'aturi râ ratou e, e tupu te mea ta'na e parau ra; E farii oia i te reira (Mareko 11:22-24)

Te ma'i ra paha outou, e e rave rahi taime to outou paraparauraa i teie ma'i e to outou faaueraa ia'na ia haere, aita râ hoê a'e mea i tupu i roto i te fenua natura aore râ ua ino roa ' tu â paha te reira. E mea faufaa roa te ohipa ta outou e rave i muri iho. No te mea i taua taime ra, e nehenehe te feaa e tomo i roto i to outou feruriraa. E uiui paha outou, “E ohipa mau anei te reira? E ti'a anei ia'u ia tamau noa?”

Te pahonoraa e, e! Mai te mea e, te ti'aturi nei outou i te Atua e Ta'na Parau, E tamau noa outou i te ti'a i ni'a i te Parau. No te mea te parau mau, ua faaorahia outou na roto i To'na mau pepe (ōpu'upu'u, te (1 Peter 2:24)).

E tia ia outou ia faatupu i te reira. Nafea outou e rave ' i? Na roto i te ti'aturiraa ia Iesu Mesia; te Parau, e na roto i te paraparauraa i te Parau, te ti'aturiraa e te iteraa e, e tupu te reira. 

E tia ia outou ia farii i te parau mau, e ti'a ia outou ia ti'a i ni'a i te parau e eiaha e faaûru, e eita roa'tu outou e faaru'e. 

Eaha ta outou e rave ma te feaa?

Ia tamata ana'e te feaa i te tomo i roto i to outou feruriraa, no ni'a noa ïa i te ohipa ta outou e rave, e teie feaa. E tiaturi anei outou i teie mana'o, A ohipa i ni'a i te reira, e a faaea i te ti'aturi e i te paraparau? Mai te mea e, e rave outou i te reira, te ti'aturi nei oe i te diabolo, Na vai i tuu i teie mana'o i roto i to outou feruriraa, hau atu i te Atua e Ta'na Parau. Na roto i te ohipa i nia i te mana'o feaa, E pee outou i te diabolo, noa'tu e, ua faaite outou e, o Iesu Mesia to outou Fatu.

No te mea mai te peu e e tiaturi mau outou i te Parau a te Atua e o Iesu to outou Fatu e Faaora, i muri iho e faaite outou i teie mana'o (o te patoi nei i te mau parau a te Atua) no te haere. 

Te faaite ra oe i teie mana'o, he haavare, e ua faaorahia outou na roto i To'na mau pepe. Eita outou e faaru'e, a tamau râ i te faaite e i te ti'aturi i te Parau a te Atua, hau atu i te mau mea atoa.

Te vahi pe'ape'a râ, eita ta'u e nehenehe e faaite ia outou ehia maororaa te reira, hou te faaoraraa a te Atua e itehia ' i i roto i te huru natura ra. Teie râ, te mea faufaa roa ' ' e,, ia ti'a noa outou i ni'a i te Parau e eiaha e faaru'e.

Eiaha e mana'o e, ua pau outou! E topa noa outou mai te peu e e faaea outou

Te haereraa na roto i te faaroo, mai te tanuraa i te hoê huero. Ia tanu ana'e oe i te hoê huero raau e ia hi'o ana'e oe i rapae i to oe matapihi i te poipoi a'e, no te hi'o e tei reira anei te tumu raau, E ite outou, aita â te tumu raau i reira. Terā rā… E rave rahi ohipa e tupu ra i ni'a i te repo o ta outou e ore roa e nehenehe e ite. 

Mataio 17:20 te faaroo mai te hoê huero sinapi

Ia faaea ana'e outou i te aupuru i te huero, E pohe te huero. Teie râ, mai te peu e e tamau noa outou i te tiaturi i taua tumu raau ra e i te aupuru i te huero, i muri iho i te hoê mahana, ia hi'o ana'e outou i rapae i to outou matapihi, E ite outou i te haamataraa o teie tumu raau faahiahia. 

Te mau mea atoa ta outou e rave, o te aupuru-noa-raa ïa i te huero.

E hoê â te reira e te Parau a te Atua. I te tahi mau taime, e titauhia te hoê taime iti, hou te Parau e itehia ' i i roto i te ao natura ra. I te tahi mau taime, aita outou e ite ra i te mea e tupu ra i roto i te ao pae varua.

Aita outou e ite ra, Ua faatupu a'ena te mau parau ta outou i parau i te hoê mea i roto i te ao pae varua.

I teie nei, te mea ana'e ta outou e rave, o te ti'aturiraa ïa e te paraparauraa i te Parau a te Atua (A tai'o atoa: Te tahi atu mau huru tiaturiraa e maha).

I te tahi mau taime, ia paraparau ana'e outou no ni'a i te mau huru ohipa, E titau paha te reira i te hoê taime, Eiaha râ e faarue. Eiaha e mana'o e, ua pau outou. Ia faaru'e ana'e outou, e pau noa outou, e ia ti'aturi i te mau haavare a te diabolo e ia ohipa i ni'a i teie mau haavare.

Te faaitoito nei te Parau ia outou

No reira, no ni'a ïa i te faaroo, ia riro te reira na roto i te aroha noa; I te pae hopea, e nehenehe te fafauraa e haapapuhia e te huaai atoa; eiaha i te mea ana'e o te ture, i te feia atoa râ o te faaroo o Aberahama; o vai te metua tane no tatou paatoa, (Mai tei papaihia, Ua faariro vau ia oe ei metua tane no te mau nunaa e rave rahi,) i mua ia'na ta'na i ti'aturi, e tae noa'tu i te Atua, Na vai e faaora nei i te pohe, e te pii nei i te mau mea e ere i te mea mai te huru ra e (Roma 4:16-17)

Hi'o na piha'i iho ia outou! Ua faatupuhia te mau mea atoa ta outou e ite ra na roto i te hoê parau a te Atua. Ei Kerisetiano e ei mau tamarii e ei mau tamahine a te Teitei Roa a'e, e ti'a ia tatou ia haere na roto i te faaroo Ia'na, te raveraa i To'na hinaaro e te piiraa i te mau mea o te ore e riro mai te huru ra e.

Eiaha e faaru'e e a tamau noa i te ti'a i ni'a i te Parau. A tai'o e a tuatapapa i te Parau a te Atua e a patu ia outou iho i roto i te faaroo mo'a roa'e. A faaitoito ia outou iho na roto i te mau parau a te Atua, e na te Parau e faaitoito ia outou.

'Ia riro ei miti no te fenua’

No roto mai i te: Te mau faaauraa a Strong

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.