Ia au i te Bible, eaha te auraa o te oraraa i raro a'e i te ture? No te mea ho'i e, e mea pinepine te hoê mana'o hape no ni'a i te parau ‘te vai ra i raro a'e i te ture’ e te ‘faaru'eraa i te aroha’. E rave rahi taime, Te mana'o nei te mau Kerisetiano e na roto i te peeraa i te mau ture morare (ōra'a) o te Atua, Te ora nei outou i raro a'e i te ture. Teie râ, inafea outou e ora ai i raro a'e i te ture? E nehenehe anei te hoê kerisetiano e ora i raro a'e i te ture?
Eaha te titauhia ia outou ia maramarama i te Parau a te Atua?
Mea faufaa roa ia ite i te Parau. E nehenehe ta outou e fana'o e rave rahi (Rima)te ite no ni'a i te Bible, mai te mea râ e, aita to outou e maramarama, Aita taua ite atoa ra e tauturu ia outou.
Ia taio ana'e outou i te hoê buka haapiiraa i te hoê tamarii, E faaroo te tamarii i te mau parau, aita râ outou i taa i ta outou e tai'o ra. E faaohipahia te hoê â mana'o tumu no te Bible.
E mea titauhia te fanauraa apî, e e mea titauhia te Varua Mo'a no te ite i te Parau e no te haapii ia outou na roto i te Parau.
E pinepine te mau kerisetiano i te faaohipa i te parau ‘eiaha e ora i raro a'e i te ture’ no te faaore ia ratou i te haapa'oraa i te mau faaueraa morare a te Atua, e a tamau noa i te rave i te mau ohipa a te tino, e te tamau noa i te hara.
Teie râ, mai te peu e e faahitihia e e faaohipahia te mau parau e te mau mana'o no roto mai i te Bible no te faatia e no te rave i te mau ohipa a te tino (hara) te haapapu ra te reira e, aita te taata i fanau-faahou-hia e aita to ratou e maramarama, e no reira, eita ta ratou e nehenehe e ite e aore râ, e taa i te Basileia o te Atua. (A tai'o atoa: No te aha te mau Kerisetiano e ore ai e poro i te hoê poroi maramarama?).
Eaha te auraa o te aroha o te Atua no te huitaata nei?
Aita te aroha o te Atua i tae mai, ia nehenehe te taata e haere ma te faaroo ore i te Atua i muri a'e i te hinaaro, Te mau nota, e te mau hinaaro o te tino (te tino hara) i roto i te viivii atoa, Te mau nota, te māuruuru, e te ora i roto i te ino (i roto) aita e faautuaraa.
E ere te aroha o te Atua i te auraa e, e nehenehe ta outou e ora mai te ao nei (te pouri) i roto i te hara e te fariiraa i te faaho'iraa a te feia parau-ti'a (a.o.. Roma 6:20-23).
Teie râ, ua riro te aroha o te Atua ei ô na te Atua no te faaora i te mau taata i te mana o te hara e te pohe. No reira, aita te hara e te pohe e faatere faahou i te mau taata.
E hi'opoa tatou i na ture pae varua e piti, e faatere ra i na basileia pae varua e piti; te Basileia o te Maramarama (Te Basileia o te Ra'i i reira to Iesu riroraa ei arii e ei arii) e te basileia o te pouri (te basileia o te ao nei i reira te diabolo e arii ai e e faatere ai).
E fanauhia te taata i roto i te hoê huru topa ei feia hara
Ua hamanihia o Adamu raua o Eva ma te tia roa e ua ora raua i roto i te tahoêraa e te Atua. Ua taaihia ratou i te pae varua e tae roa'tu i te toparaa o te taata.
Na roto i te haapa'oraa o te taata i te diabolo e te faaroo ore o te taata i te Atua, te huaai o te taata (Paru) ua ino.
Te mau taata atoa, o te fanauhia mai roto mai i te huaai ino o Adamu, e fanauhia ïa i roto i te hoê huru ino (te hoê huru topa) i raro a'e i te faatereraa a te diabolo e te pohe.
Te mau taata atoa, tei fanauhia mai roto mai i te huaai o te taata, Te vai ra i roto i te huru hara o te diabolo, o vai te te'ote'o, e te tahi, e te faateitei nei ia'na iho i ni'a i te Atua, e te patoi nei i te mau parau, ōra'a, e te mau titauraa a te Atua e To'na Basileia.
Te ora nei te taata i topa i roto i te hara i raro a'e i te mana o te pohe
Mai te mea e, te faatere nei te pohe i ni'a i te taata i topa, Ua faatupu te taata i topa i te hotu o te pohe, o te hara ïa, i te roaraa o to'na oraraa i ni'a i te fenua nei.
E no te mea ho'i e, te ora nei te taata i roto i te hara i raro a'e i te mana o te pohe, Ia tapiri ana'e te taata i to'na na mata, e ho'i ïa oia i to'na fatu, ta'na i haapa'o i te roaraa o to'na oraraa, e o vai te arii o te basileia o te pohe (hade, au).
Te feia hara (to te topa-piti) te ora ra i raro a'e i te ture o te hara e te pohe, e te riroraa ei mau tavini no te hara e te pohe
Te faatere nei te ture o te hara e te pohe i ni'a i te mau taata atoa, o vai tei fanauhia i roto i te tino. Te ora nei te mau taata atoa i raro a'e i teie ture o te faatere nei i roto i te tino o te taata i topa e o te riro nei ei tavini no te hara e te pohe. Aita e taata i fanauhia i raro a'e i te tahi atu (ōtahi) raro (a.o.. Psé 51:5, Roma 3:10-12; 7:23, 8:2).
Mai te toparaa o te taata mai â, ua faatere te hara e te pohe i nia i te tino e ua faatere i te oraraa o te taata. Tera râ,, Ua ite te taata i te maitai e te ino i te hoê mana'o haava. Na mua a'e i te toparaa, ua ite noa te taata i te maitai. Teie râ, i muri a'e i to ' na amuraa i te hotu o te tumu raau no te ite i te maitai e te ino, e te toparaa o te taata, ua ite te taata i te maitai e te ino, mai te Atua to'na Poiete (i 3:22).
E nehenehe noa te hoê taata hara e rave i te hoê mea aore ra e ore e rave i te hoê mea. Noa ' tu e ua fanauhia te hoê taata hara i raro a'e i te faatereraa a te diabolo i roto i te hoê huru ino e no roto mai oia i te u'i ino, i te pae hopea, E tamau noa â te Atua i to ' na Poiete e aita e taata ê atu (A tai'o atoa: Te aroraa e te paruparu o te taata paari).
E nehenehe te diabolo e te taata i topa e tamata i te mono i te Poiete, eita roa'tu râ ratou e manuïa.
I te pae hopea, E ho'i te mau taata atoa i te Poiete hoê roa o te taata, te ra'i e te fenua, e te mau mea atoa i roto, e e ti'a ratou i mua i To'na terono parau-ti'a i te Mahana Haavaraa e e farii i te faaho'iraa o ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa i ni'a i te fenua nei, no te ora anei, i te pohe anei.
Ua ma'iti te Atua i te hoê nunaa e ua haamau i te hoê fafauraa
Ua ma'iti te Atua ia Aberahama e ua haamau i te hoê fafauraa e o'na e to'na huaai. Ua riro te peritomeraa i te tino ei tapao no teie fafauraa. Ua riro te peritomeraa i ni'a i te tino ei tapa'o e, no te Atua ratou, e Oia to ratou Atua, e tei roto ratou i te hoê fafauraa e Oia.
Tei pihai iho te Atua ia Aberahama, Ino, Jacob (Iseraela).
Te mau taata atoa, tei fanauhia i roto i te huaai o Aberahama, Ino, e ua fanauhia o Iakoba i roto i teie fafauraa.
E te feia amo i te huero (o teie fafauraa) ua peritomehia ratou i te va'uraa o te mahana, ia au i te parau a te Fatu. (A tai'o atoa: Eaha te auraa o te peritomeraa i roto i te Faufaa Apî?).
Noa ' tu e ua fanauhia ratou i roto i teie fafauraa, ua fanau noa â ratou i roto i te hoê huru topa e te ora ra ratou i raro a'e i te hara; i raro a'e i te ture o te hara e te pohe o tei faatere i to ratou tino.
Teie râ, no te mea ua fanauhia ratou i roto i te huaai o te feia peritome, ua faaô atu ratou i roto i teie fafauraa e te Atua, e te Atua, e ua faaatea - ê - hia ratou i te tahi atu mau nunaa etene atoa.
Ua tae mai te ture a Mosesa 430 matahiti i muri mai e ua riro mai 430 Te mau matahiti o teie fafauraa.
Ua opuahia te ture a Mosesa no te mau taata i topa e te natura hara, o vai te ora ra i roto i te fare o Iseraela
I muri a'e i te faaoraraahia te mau tamarii a Iseraela mai te faatereraa a Pharao e te faatîtîraa, Ua arata'i te Atua ia ratou na roto i te medebara i te vahi i fafauhia. A tere ai ratou i te fenua fafauhia, Ua faaite mai te Atua i To'na natura, hina'aro, e te Basileia na roto i te horoaraa ia ratou i ta ' na Ture ia Mosesa. Ua tupu mai te Ture a Mosesa i roto i te Ture a te Atua o te faatere ra i te ao nei, tera râ, ua ‘faafariuhia’ i te taata i topa. (A tai'o atoa: No te aha te Atua i faahiti ai i te tahi, Eiaha oe e... e o Iesu, E... ?).
Ua ohipa a'ena te ture o te hara e te pohe i roto i te tino, hou te Atua a horoa ' i i Ta ' na ture ia Mosesa e hou a haamau ai o Mosesa i Ta ' na ture, te ti'a no te Atua, e o Aarona, te tahu'a, e o Miriama te peropheta vahine.
Te tumu o te Ture a Mosesa, o te faataaraa ïa i te nunaa o te Atua, tei fanauhia i roto i te ino (mai te tahi atu mau taata, tei fanauhia i roto i te ino) mai roto mai i te mau nunaa etene e ia haere ma te mo'a ei mau tamarii a Tei Teitei Roa a'e i roto i te hinaaro o te Atua, e no te faahoho'a i to ratou Atua e To'na mo'araa e To'na parau-ti'a i ni'a i te fenua nei na roto i te haapa'oraa i te ture e te haereraa i roto i te Ta'na mau faaueraa.
No te aha te ture a Mosesa i paruparu ai?
E mea paruparu te ture, i roto i te auraa e, aita te ture e nehenehe e rave i te hoê mea no nia i te (ōtahi) Topa o te taata, o tei ma'ihia na roto i te huero ino e o tei faataa ê ia'na i te Atua. Eita ta te Ture e nehenehe e horoa i te ora. Eita atoa te ture e faariro i te nunaa, o tei haapa'o i te ture a Mosesa e te mau mea atoa (ta'ata'a, Ma'a) ture, Fa'a'itira'a, ōra'a, e te mau ti'a, Fa'a'ore rahi.
Na roto i te parau-ti'a o te ture, ua faaite mai te ture i te hara i te taata tino. Na roto i te haapaoraa i te ture a Mosesa, Na roto i to'na haapa'oraa, e nehenehe te taata e faaite i to'na here i te Atua e e haere ma te parau-ti'a i roto i te hinaaro o te Atua.
Na roto i te haapaoraa i te mau ture o te tusiaraa (Tau'āra'a), Ua faatupuhia te tatarahaparaa no te hara e te ino o te taata i topa, tei fanauhia i roto i te huaai o Iseraela e tei peritomehia i ni'a i te tino. Na reira te Atua e nehenehe ai e paraparau i To'na nunaa.
Ua ora te mau tamarii a Iseraela i raro a'e i te Ture a Mosesa (Torah)
E, tei fanauhia i roto i te huaai o Iseraela aore ra te feia ěê o tei parahi i Iseraela, tei peritomehia i te tino, e tei haapa'o i te Ture a Mosesa, no te utuafare o Iseraela e ua ora i roto i te fafauraa e te Atua i raro a'e i te Ture a Mosesa.
Ua riro te ture a Mosesa ei orometua haapii e ua tapea oia i te nunaa o te Atua e tae roa ' tu i te taeraa mai te fafauraa a te Atua; te taeraa mai o Ta'na Tamaiti o Iesu Mesia, te Faaora mure ore (e te faaora i te natura hara e te mana o te diabolo e te pouri), Ari'i, e te Tahu'a Rahi no te huitaata nei.
Ua fanauhia te mau taata atoa i raro a'e i te ture e te hinaaro nei ratou i te faaoraraa
Eaha ïa i te mea i muri iho? E mea maitai a'e anei tatou ia ratou? Aita, aita roa ' tu: no te mea ua tamata matou i te mau ati Iuda e te mau Etene atoa, tei raro a'e ratou paatoa i te hara; Mai tei papaihia, Aita e parau-ti'a, aita, Aita: Aita hoê a'e mea i taa, aita hoê a'e mea ta outou e imi ra i muri a'e i te Atua. Ua haere ratou paatoa i rapae i te purumu, E ere ratou i te mea papû; aita hoê a'e mea maitai, aita, Aita (Roma 3:9-12)
Te mau taata atoa, tei fanauhia i ni'a i te fenua nei, ua fanauhia ïa i raro a'e i te ture o te hara e te pohe, o te faatere i te tino nei, e tae noa'tu i te fare o Iseraela. No te mea, noa ' tu e ua riro te mau tamarii a Iseraela ei nunaa fafauraa mo'a a te Atua na roto i te fanauraa mau e te peritomeraa i te tino, aita e taata (mātou) fanauhia i roto i te parau-ti'a.
Ua fanauhia ratou i roto i te hoê huru topa i roto i te fafauraa i raro a'e i te Ture a Mosesa. Teie ture, ua opuahia te reira no te taata tino, o te ora nei i roto i te hoê huru topa mai roto mai i te tino hara, Ua tapeahia ratou e tae roa ' tu i te taeraa mai o Iesu te Mesia, te Faaora e te Faaora.
Teie râ, e titau te mau taata atoa i te faaoraraa e te faaoraraa, e tae noa'tu i te mau tamarii a Iseraela. Na roto i te faaroo e te faaauraa i te Mesia, E nehenehe te mau taata atoa e faaorahia e e faaorahia mai roto mai i te mana o te diabolo e te ture o te hara e te pohe o te faatere nei i te tino.
Tera te aroha o te Atua, Ua horo'a te Atua i Ta'na Tamaiti ia amo i ta tatou mau hara atoa e ta tatou mau ino atoa e ia amo i te faautuaraa no te hara, o te pohe ïa e te pohe no te haamou i te fafauraa i rotopu i te taata e te pohe e te te faaauraa e te hade, ia nehenehe ia tatou ia ora na roto ia'na e i roto ia'na ma te ti'amâraa.
E nehenehe anei te hoê kerisetiano e ora i raro a'e i te Ture?
Ua ora anei te mau Kerisetiano i raro a'e i te ture? E nehenehe anei te hoê kerisetiano e ora i raro a'e i te ture? Mai te mea e, te auraa ra te Ture a Mosesa, aita râ te pahonoraa.
Te mau Etene, o tei tatarahapa e o tei riro mai ei mau kerisetiano na roto i te fanauraa apî i te pae varua i roto i te Mesia (te mau tamarii a te Atua), eita ta ratou e nehenehe e parau e aita ratou e ora faahou ra i raro a'e i te ture. No te mea ho'i e, aita ratou i fanauhia na roto i te nunaa fafauraa a te Atua e aita ratou i ora na mua a'e i to ratou tatarahapa e to ratou fanauraa apî i raro a'e i te Ture a Mosesa.
E, o tei riro mai ei mau Kerisetiano na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e te fanauraa apî i te pae varua i roto Ia'na, e nehenehe ta ratou e parau e, aita ratou e ora faahou ra i raro a'e i te Ture a Mosesa.
Tera râ,, E nehenehe te hoê kerisetiano e faarue i te faaroo i te Mesia e e patoi i te aroha o te Atua, A faaru'e i te taata apî, a auraro e a arata'ihia e te mau varua o te ao nei, taui i roto i te haapa'oraa ati Iuda, ho'i atu i te Faufaa Tahito, e ia peritomehia i te tino, e eiaha noa e haapa'o i te mau ture o te tusiaraa, ture, Tu'u, e te tahi atu â. e te ti'aturi i ni'a i ta ratou mau ohipa, ia faaho'i atoa râ i te mau ture no te faautuaraa (e tae noa'tu i te utua pohe), no te mea hoi e ua riro atoa ratou ei tuhaa no te Ture a Mosesa. (A tai'o atoa: No te aha te mau Kerisetiano e ho'i ai i te Faufaa Tahito?)
Teie râ, e mea riaria roa te reira! Te mau taata, Te feia e rave ra i te reira, e mea maamaa ïa ratou, aita ratou i fanau-faahou-hia, e aita to ratou te Varua o te Atua ora i roto ia ratou. No te mea, nahea e ti'a ai ia outou ia mono i te tusia a te Atua no Ta'na Tamaiti here, Iesu Mesia, e To'na faufaa ai'a, te Varua Mo'a, no te Ture, o tei opuahia no te tino hara o te taata tino i roto i to ' na huru toparaa e eita ta ' na e nehenehe e faaora (Faaora) e faaora i te nunaa e faariro ia ratou i te parau-ti'a, Ua faaite noa râ oia i te hara e ua paruru i te nunaa na roto i te haapaoraa i te Ture (a.o.. Galatia 3:19-22).
Aita te hoê kerisetiano e ora ra i raro a'e i te ture o te hara e te pohe, i raro a'e râ i te aroha
I to oe mana'o e e hara oe i to oe mana'o, ou. Eaha te mau hua i roto i te mau mea atoa i reira outou i maere ai i teie nei? no te hopea o taua mau mea ra, o te poheraa ïa. I teie nei râ, ua ravehia te hara, e ia riro ei mau tavini na te Atua, oia, e te hopea o te oraraa hopea. No te feia hara, o te poheraa ïa; tera râ, te horo'araa a te Atua, o te oraraa mure ore ïa na roto ia Iesu Mesia (Roma 6:20-23)
No reira, aita e mana'o no ni'a ia ratou o te vai ra i roto ia Iesu Mesia, Te taata o te ore e haere i muri a'e i te tino, i muri noa'e râ i te Varua. No te ture o te Varua o te oraraa i roto ia Iesu Mesia, ua faaora vau ia'u i te ture o te hara e te pohe (Roma 8:1-2)
Eita atoa te hoê kerisetiano e nehenehe faahou e ora i raro a'e i te ture o te hara e te pohe. No te mea ho'i e, ua fanau-faahou-hia te hoê kerisetiano i roto i te Mesia, ua riro mai oia ei mea hamanihia apî e te ora nei na roto i te aroha o te Atua i raro a'e i te aroha.
na roto i te bapetizoraa i roto i te Mesia, ua tuu te hoê kerisetiano i te tino hara, i reira te ture o te hara e te pohe e faatere ai ).
E faatere te hoê ture apî i roto i te taata apî na roto i te bapetizoraa i te Varua Mo'a, Peneia'e, te ture o te Varua o te ora.
Te taata paari, ō vai, te faaterehia ra e te ture o te hara e te pohe (Ma'ohi).
Teie râ, te taata apî, o vai te pae varua, te faaterehia ra e te ture o te Varua o te ora i roto ia Iesu Mesia (Te natura o te Atua).
No reira, mai te mea e parau te hoê taata e, e mea hamani apî oia e ua faaorahia oia i roto i te Mesia, te faatupu noa ra râ oia i te hotu o te pohe (o te faatere nei i te taata i topa), o te hara ïa, e te ora nei i roto i te hara, eita ïa teie taata e faaorahia mai i te ture (o te hara e te pohe) e ere ho'i no te Atua e aita ho'i e ora nei i roto i te hoêraa e o'na. Teie râ, e mea hamanihia noâ te taata, no te diabolo ïa e te ora ra i raro a'e i te ture o te hara e te pohe mai te te hoê tavini o te hara e te pohe (a.o.. Roma 6 e 8, 1 John 3).
E faatupu te mau tamarii a te Atua i te hotu o te Varua e te parau-ti'a
I te tahi mau taime, ua pouri outou, tera râ, ua maramarama outou i roto i te Fatu: a ara ei mau tamarii no te maramarama: (no te mea ho'i e, te vai ra te maitai atoa, te parau-ti'a, e te parau mau, te hotu o te Varua;) Te horo'araa i te mea e fariihia i ni'a i te Fatu (Ephesia 5:8-9)
Mai te mea e, ua riro mai outou ei mea hamanihia apî e ua farii outou i te natura o te Atua, Eiaha outou e ora faahou i roto i te orureraa hau i te Atua i te ture e te haere i muri a'e i te tino (ia au i te natura hara) e te tamau noa i te hara. Teie râ, e riri outou i te pouri e te mau ohipa a te pouri (hara) mai te Atua atoa e a tatara ia ratou i roto i to outou oraraa e a faaite i te parau mau i vetahi ê na roto i te pororaa i te evanelia a Iesu Mesia e te piiraa ia ratou ia tatarahapa.
Ua horo'a te Atua i Ta'na mau tamarii atoa (e tano te reira no te tane e te vahine), o tei faarirohia ei feia mo'a e ei parau-ti'a na roto i te toto o Iesu e tei parahi i roto i te Mesia, te mana no te faatere e te Mesia ei arii e no te faatere i te hara, te pohe e te nuu taatoa o te pouri.
Mai te mea e, te ora mau ra outou i raro a'e i te aroha, eita râ te hara e te pohe e faatere ia outou. No reira, eita outou e haere i ni'a i te natura hara e e ora i roto i te hara.
Tera râ, e ora outou ia au i te ture o te Varua i roto ia Iesu Mesia, e e haere outou i roto i te parau-ti'a i te Atua e i Ta'na Parau, e e faatupu i te hotu o te Varua e te parau-ti'a (a.o.. Roma 6, 8, Galatia 5:22-25, Ephesia 5:9-10)
Na ta outou mau parau e ta outou mau ohipa e faataa e, te ora ra anei outou i raro a'e i te ture aore ra i raro a'e i te aroha.
'Ia riro ei miti no te fenua’





