E nehenehe anei te reo o te Atua e faaroo noa i teie mahana e te matahiti?

Aita vau e faaroo nei i te Atua e paraparau mai ia'u. Eaha te huru ia paraparau te Atua ia outou? Eaha te auraa o te reo o te Atua? Nahea outou ia faaroo i te reo o te Atua? Nahea to outou iteraa i te reo o te Atua? Te paraparau noa ra â te Atua ia tatou i teie mahana? Teie te tahi noa o te mau uiraa e rave rahi no nia i te reo o te Atua. Ia parau ana'e te taata no nia i te reo o te Atua, E rave rahi taime e faahitihia te mau Papai o te Faufaa Tahito, o te faatupu i te hoê hoho'a hape e te hoê mana'o hape no nia i te reo o te Atua. No reira, E rave rahi mau kerisetiano o te ore e ite i te reo o te Atua e eiaha e haapa'o maitai i te reo o te Atua, Eiaha e faaroo i te Atua. Nafea te Atua ia paraparau e eaha te auraa o te reo o te Atua mai te huru? E nehenehe anei te reo o te Atua e faaroo noa i teie mahana e te matahiti? 

E nehenehe anei te reo o te Atua e faaroo noa i teie mahana e te matahiti?

E rave rahi taata, aita roa'tu te reira i faaroo a'enei i te reo o te Atua e te uiui nei i te huru o te reo o te Atua. Te faaroo nei ratou i te mau poro e te mau peropheta, o tei faaroo mai i te Atua e te ti'aturi nei e, e mea ti'a ia outou ia riro ei taata taa ê e e mea ti'a ia outou ia vai i roto i te faatereraa hau e ia farii i te hoê hoho'a taa ê a'au no te faaroo i te Atua. Tera râ, e mea maamaa teie mau taata e e feruriraa tahito to ratou, e aita ratou e ora ra i roto i te Faufaa Apî. No te mea, mai te mea e, ua fanauhia faahou outou i roto i te Mesia, Ua faaho'i-faahou-hia mai to outou varua mai te pohe mai, e ua faaho'i-faahou-hia mai to outou ti'araa i topa. Te ta'i nei outou i te Atua, e ua farii outou i te Varua Mo'a, e ua ti'a ia outou ia paraparau ia'na. 

Mataio 13:3-43 Te pape; E maha huru ti'aturi

Tera râ,, roa'a, E mea rahi roa te feia faaroo i piha'i iho ia ratou iho, te mau taata haapa'o e te mau mea o teie nei ao, e aita e taime no te Atua e no Ta'na Parau, e aita e taime no te reira i piha'i iho ia'na.

Aita ratou e haapii ra i te Bible e aita ratou e pure, tera râ, a faaohipa i to ratou taime taatoa no te mau mea o teie nei ao, te mana'o nei râ ratou e, e faaite te Atua ia'na iho i ni'a ia ratou e e paraparau ia ratou e e faaite ia ratou i te mea ta ratou e hinaaro e faaroo. E ere râ te reira te huru e ohipa ' i te Atua.

Te paraparau nei te Atua i roto i te oraraa o Ta'na mau tamarii, o tei fanauhia i ni'a ia'na, e no'na ïa, e tei pihai iho ia'na e o te imi nei i te mau mea i ni'a nei, i reira te Mesia e parahi ai e te taime no te faaea i piha'i iho ia'na. E faaroo ratou i te Atua, e eaha ta'na e parau na roto i ta'na Parau e te Varua Mo'a, e e faaroo ratou i To'na reo i roto i te varua. 

No te mea ho'i e, o te Atua te Atua e te paraparau ra i te varua na roto i Ta'na Parau e te Varua Mo'a, Te ora ra ratou i roto i te feia faaroo.

E reo maamaa anei te reo o te Atua?

E ere te reo o te Atua i te hoê reo nehenehe mai ta outou e ite nei e to outou mau ite, i roto i teie tupuraa i roto i teie tupuraa. Peneia'e, "ae, tera râ, i roto i te Faufaa Tahito, ua riro te reo o te Atua ei reo puai, e ua nehenehe te taata e faaroo i To'na reo. I to te Atua paraparauraa ia Samuela, Ua faaroo o Samuela i te hoê reo paari, no te mea ua mana'o o Samuela e ua pii o Eli ia ' na. E i to Iesu riroraa mai ia Iesu ei Fa'a'aro'a e ua pohe te Varua Mo'a i ni'a ia'na e i te tau o te tauiraa i ni'a i te mou'a, ua faaroo ratou i te reo o te Atua, o tei faaite papû i To'na Tamaiti here ia Iesu Mesia” (1 Samuela 3, Mataio 3:17; 17:5, Mareko 9:7, Luka 9:35).

E parau mau! Tera râ... Te vai ra te hoê mea ta te mau taata e rave rahi e haamo'e, e te reira, i roto i te Faufaa Tahito e i roto i na evanelia e maha, Aita â te taata apî i vai noa, e ua pohe noâ te varua o te taata paari.

O te fanauraa ïa o te Varua, o te varua ïa o Ioane 3:6

O Iesu Mesia ana'e te taa ê roa i roto i na evanelia e maha, te Tamaiti a te Atua ora e te Tamaiti ora o te Atua, e te Ua fanauhia te reira matamua no te hamaniraa apî.

O Iesu te fanauraa matamua o te hamaniraa apî; te taata apî, Ua haere oia i muri a'e i te Varua. Teie râ, ua haere Iesu i rotopu i te mau taata, Ua ora faahou oia i te u'i o te taata paari e aita oia i fanauhia i roto i te varua, ua ora râ oia i roto i to ratou huru i topa. No reira, ua paraparau Iesu i te mau parabole, oia ïa, te mau nunaa atoa o te Atua, e te ora ra oia i te u'i o te taata paari, e nehenehe ta'na e faaroo e e maramarama i te mau mea o te Atua e te mau parau tumu o To'na Basileia.

I roto i te fafauraa tahito, E mea ti'a i te Atua ia faaruru i te hoê taata, e ere anei i te mea huru. Te varua i roto i te feia, o vai ïa no nia i te nunaa o te Atua, ua pohe. E mea maamaa roa ratou e aita ratou i ite i te Atua e To'na Basileia.

No reira, ua haere mai te Atua i te nunaa e ua faaohipa i te a.. te hoê reo puai, i reira te mau taata, o tei mana'o e e nehenehe oia e faaroo, ia nehenehe te Atua e paraparau i te nunaa.

teie, mai te mea e, e haapa'o maitai to'u reo, e tape'a i to'u fafauraa, e i muri iho, e riro outou ei tao'a faufaa roa i ni'a a'e i te mau taata atoa: no te mea ho'i e te fenua taatoa nei: E e faaite oe i te hoê basileia o te mau tahu'a, e te hoê fenua mo'a (Exodo 19:5-6)

Ua parau te Atua i te a.. Paru, Abrahama, Ino, Jacob, e te mau. Ua faaite mai te Atua ia'na iho ia Mosesa, e ua faariro i To'na natura e To'na hinaaro ra ei mea matau-maitai-hia. Te mau faaueraa a te Atua, ua papaihia te reira i roto i te ture o Moses, Ua faataahia te reo o te Atua e ua opuahia no te mau taata taa ê o te Atua. Hau atu i te ture, Ua paraparau atoa te Atua na roto i Ta'na mau peropheta (A tai'o atoa: ‘Te vai noa ra anei te mau faaueraa a te Atua‘ e ‘Te mau faaueraa a te Atua e te mau faaueraa a Iesu’).

Ua faaite te Atua ia'na iho i to'na huru

A parau e, ua itehia te Fatu a itehia'i Oia, a niuniu ia'na a fatata mai ai Oia: A vaiiho i te taata iino ia faaru'e i To'na huru, e te taata parau-ti'a: e vaiiho ia'na ia ho'i faahou i te Fatu, e e aroha Oia ia'na; e to tatou Atua, no te mea e rave rahi oia. E ere to'u mau mana'o i to outou mau mana'o, e ere atoa to outou mau huru, i ni'a i te Fatu (Isaiah 55:6-8).

Te mata'u ra te reira i te Fatu: tera râ, e mea huru ê roa oia i to ' na mau huru no te faataa ia ' na (Tau 14:2).

E ere te Atua i te Atua mana, o vai tei here ia ' na iho. Ua riro te Atua ei Atua aita i matau-maitai-hia, o tei huna ia ratou iho no te Atua e no te pato'i i To'na ture, e no reira, ua pato'i i te Atua e Ta'na Parau. No te mea ua patoi ratou i te Atua e Ta ' na Parau, Aita ratou i ite i to ' na mau mana'o.. (A tai'o atoa: ‘Ua patoi te Atua i te mau ekalesia e rave rahi‘ e ‘Te e'a o to outou Atua?‘).

E mea ' na râ, o vai tei paari mai – e i roto i te ture, ua faaroo i te reo o te Atua e ua tape'a i Ta'na mau faaueraa, E ere te Atua i te Atua mana. Ua ite ratou i to ratou Atua, O vai tei faaora ia ratou i rapae i Egypta e ua afa'i mai ia ratou i roto i te fenua i fafauhia, e to ratou mana'o, no te faaroo i To'na mau faaueraa, ua faaite mai ratou i te Atua e, ua here ratou i te Atua.

Te faaite faahou nei te feia i fanauhia i roto i te varua i roto i te varua

I muri a'e i te taeraa mai te Varua Mo'a e te fanauraa o te taata apî, no te poheraa o te tino e te ti'a-faahou-raa o te varua i roto i te feia pohe, ua ti'a i te taata apî ia faaroo i te reo o te Atua e ia maramarama i te reo o te Atua i roto i te varua.

No reira, e mea titauhia te fanauraa apî ia faaroo i te reo o te Atua e ia faatupu i te hoê taairaa e te Atua te Metua, na roto ia Iesu Mesia e na roto i te Varua Mo'a. 

Ua riro te hoê ti'aturiraa i te pae no te fanauraa ei varua ora, Mai ia Iesu. Te paraparauraa e te Atua, Iesu Mesia, e te vai ra te Varua Mo'a i roto i te varua.

E rave rahi ta'u mau mea e parau atu ia outou, aita râ ta ' na e. Eaha te mana'o o te reira., te Varua o te parau mau, mai te mea; mai te peu, E arata'i oia ia outou i roto i te mau parau mau atoa: no te mea, eita oia e paraparau ia'na iho; tera râ, eaha te mea e tupu mai, e mea ti'a ia'na ia paraparau: e na'na e horo'a ia outou i te mau mea no te haere mai. E hi'opoa mai oia ia'u: no te mea e farii oia i te reira, e te mau haamaramaramaraa no ni'a ia outou. Te mau mea atoa ta te Metua i te mau mea atoa: Ua parau vau e, e rave Oia i te reira, e te mau haamaramaramaraa no ni'a ia outou. I te tahi taime, e aita e hi'o: e, Ua tahi taime, e e hi'o, no te mea e haere au i te Metua (John 16:12-15)

Aita to te Varua Mo'a e rave i te tino (a.o.. a'au, Te feruri, Te mau mana'o, Te mau nota) e.

Te mau taata, Na roto i te iteraa i te hoê mana'o hou a rave ai ratou i te ohipa, Eiaha e haere na roto i te faaroo e eiaha e faaroo ia Iesu Mesia; te parau, A faaroo râ ratou i te i'oa; to ratou mau mana'o.

E ere te Varua Mo'a i te hoê mana'o, e e ere te Varua Mo'a i te hoê mana'o, tera râ, te faaite nei te Varua Mo'a i te hoê Taata e te mau ohipa ia au i te Parau. Eita roa'tu te Varua Mo'a e pato'i i te Parau, no te mea te faaite nei te Varua Mo'a i te mau parau a Iesu.

E rave rahi taime i te taime a ora noa ' i te tino e te vai noa ra te reira i roto i te oraraa o te hoê taata, e aita te feruriraa e faaho'i-faahou-hia mai i te Parau a te Atua, te ti'a ra te tino i ni'a i te e'a, e te tamata nei i te pato'i i te Varua Mo'a e te tape'a nei i te hoê taata ia ore ia faaroo i te reo o te Atua, no te mea aita te Atua e paraparau ra ia au i te tiaturiraa aore ra te hinaaro o te taata.

Nahea outou ia faaroo i te reo o te Atua?

Te faaroo nei to'u mamoe i to'u reo, e ua ite au ia ratou, e te pee nei ratou ia'u: E te horo'a nei au i te ora mure ore; e e ere atoa ratou i te mea ino roa, eita te hoê taata e tape'a ia ratou i roto i to'u rima (John 10:27-28)

E faaroo te feia tei fanauhia i roto i te Atua e tei roto oia Ia'na te reo o te Atua e e haapa'o i Ta'na mau parau. 

Te parau nei te Atua na roto i To'na Parau e To'na Varua. Ia taio ana'e outou e ia haapii i Ta'na Parau, E faatupu te Varua Mo'a i te mau parau ta'na i ite ia outou e to outou varua. E haapuaihia to outou varua, e e paraparau ti'a te Atua na roto i ta'na Parau ia outou.

I muri iho ua tae mai outou, te faaroo ra anei outou Ia'na e e horo'a ia outou iho ia'na e aore râ, eiaha e. 

E faaroo te mau tamarii atoa a te Atua i te reo o te Atua e e haapiihia oia e e paraparau ia'na

Aita â outou i patoi i te toto, Te pato'i nei i ni'a i te hara. E ua haamoe outou i te oaoa o te paraparau ra ia outou mai te mau tamarii, Ta'u tamaiti, eiaha râ te Fatu, I te taime a tape'a ai oe Ia'na: Te here nei te Fatu i to'na here, e te mau tamarii atoa ta'na i farii. Mai te mea e, e tape'a outou, Te faaite nei te Atua ia outou mai te mau tamarii; no te mea, o te tamaiti ta te metua tane e paraparau ra? Tera râ, mai te mea e, aita outou e farii i te ohipa, i hea te mau mea atoa, e i muri iho, e mau mea, e ere na tamaroa (Hebera 12:4-8)

No te mea e, te here nei te Fatu, Ua riri roa oia. Eita outou e tupu i roto i te hoê tamaiti paari i te pae varua a te Atua, tera râ, e riro mai outou ei taata faata'i upaupa rahi.

Te faaroo nei to'u mamoe i to'u reo, e ua ite au ia ratou, e ua pee raua ia'u ia John 10:27

Na roto i te, E ti'a ia outou ia ite Ia'na, e ia faaroo ana'e outou i te Parau e a faaroo i te mau parau a te Atua e a haapa'o i Ta'na mau parau e a haapiihia, Te mau nota, e te tahi atu, E paari outou i te pae varua ei tamaiti paari no te Atua e e haere outou i roto i To'na hinaaro.

Ia faaea ana'e outou i piha'i iho ia'na i roto i te Parau, e i te pure, E faaruru paha outou i te mau mea ta outou e ore roa e faaroo, e peneia'e e haere To'na hinaaro, i to outou mana'o, e to outou mau mana'o. I muri iho ua tae mai outou, ua here mau outou i te Atua e te hinaaro nei e pee ia Iesu Mesia, e ia haapa'o i To'na hinaaro, e aore râ, ia hinaaro outou e tamau noa i te pee i to outou tino e a rave i te hinaaro o te tino. 

Te paraparau nei te Fatu na roto i ta'na Parau, i te taime a pure ai, tera râ, e nehenehe atoa Oia e paraparau i te mahana i roto i to outou varua. E nehenehe te Varua Mo'a e horo'a ia outou i te mau hi'oraa, ite, ha'amu, tumu, māra'a, e te tahi atu â. Teie râ, i te mau taime a paraparau ai te Atua, no ni'a i te reira, no ni'a anei i te hinaaro e faaroo i Ta'na mau parau, e aore râ, e haapa'o anei i to outou aau e e pato'i i To'na mau parau.

Te paraparau noa ra â te Atua i To'na nunaa

Te paraparau noa ra â te Atua i To'na nunaa, tera râ, e rave rahi taime e rave rahi te reira, Aita ratou e hinaaro e faaroo i te Atua, no te mea aita te Atua e paraparau ra ia au i te hinaaro o to ratou tino. E rave rahi taime e parau te Atua i te hoê mea o te ore e tu'ati i to ratou hinaaro, e no reira, ua opani ratou i to ratou tari'a i Ta'na mau parau.

Ua horo'a o Iesu i Ta'na mau faaueraa e ua faaara i To'na mau pipi eaha te rave, e te horo'a noa ra â o Iesu i te mau faaueraa, tera râ, mai te mea e, aita te taata e hinaaro e faaroo i te reo o Iesu e aita ratou e hinaaro e faaroo i Ta'na mau parau e aita ratou e hinaaro e rave i te mea ta Iesu i faaue e e faaue noa'tu ia'na ia rave, e i muri iho i te reira, e faarue ïa Iesu i te taata ana'e. No te aha e eaha te faaohiparaa, mai te mea e, aita te taata e hinaaro e faaroo?

'Ia riro ei miti no te fenua’

E hinaaro atoa paha outou

    hape: No te rave i te ti'araa mana, it's not possible to print, huri mai, tāpe'ape'a, a tufa e aore râ, a nenei i te reira.