Mai te mea e, e haere outou i roto i te pouri ia au i te hinaaro o te tino e te arii o te ao nei, a rave i te ino e a riro ei taata hara, Aita e mea e mata'u ai outou. Eiaha, i roto i to outou oraraa i ni'a i te fenua nei. Tera râ, ia tape'a ana'e outou i te rima faaora o te Fatu te Atua e na roto i te faaroo, e tatarahapa outou e e fanauhia i roto i te Mesia, e faaru'e i te ino e e haere i roto i te maramarama mai te au i te hinaaro o te Atua, te faariro ra outou ia outou iho ei animala.
Mai te mea e, e faaru'e outou i te ino, te faariro ra outou ia outou iho ei animala
Mai te mea e, e faaru'e outou i te ino, ua riro mai outou ei mau tao'a no te arii o te ao nei e no te pouri, te diabolo, e te mau faatereraa hau, Te mau mana, te feia faatere o te pouri o teie nei ao, e te ino i te pae varua i te mau vahi o te ra'i.
E aro ratou ia outou i roto i to outou feruriraa e na roto i te mau taata e haaati ra ia outou, e te hoê misioni, o te, ia topa outou i roto i te hinaaro o te arii o te ao nei, te diabolo, e te faaauraa i te ino.
Ua riro te mau peropheta ei animala ora, ua haamouhia ratou e te mau urû riri
Ua riro te mau peropheta i roto i te Faufaa Tahito ei ofa'i, ua haamouhia ratou e te mau urû riri. Ua pee tamau noa te mau urû riri ia ratou, mai te taime a ua pii i te taata ia tatarahapa; faaru'e i te ino, te faaoreraa i te hara, te haapa'oraa i te Atua e te haapa'oraa i te Ture e te mau faaueraa a te Atua.
Ua ite te Atua e ua riro Ta'na mau peropheta ei mau animala ora no te taata ino e te feia i topa. Ua ite te Atua i te faahopearaa o te tonoraa ia ratou e te auraa o te reira no to ratou oraraa.
Teie râ, noa ' tu teie ite, Ua faaara te Atua ia ratou e ua tono ia ratou ei mau animala ora i rotopu i te mau urû e te poroi ia faaru'e i te ino e ia ho'i atu i te Atua.
Teie râ, aita teie taata aposta i mauruuru i te mau parau a te mau peropheta. Aita ratou i au i ta ratou poroi, no te mea ua faaite mai te mau parau a te Atua i to ratou ino e to ratou hara.
Aita ratou i farii i ta ratou poroi no te tatarahapa e ua pato'i i te tatarahapa i te ino.
Maoti i te tatarahapa i te ino, ua faatupu ratou i te ino i roto ia ratou na roto i te haapoheraa i te mau peropheta.
Ua haapohehia te mau peropheta atoa o te Faufaa Tahito, no te mau parau ta ratou i parau e te oraraa ta ratou i ora.
Ua tahe rahi te toto o te mau peropheta, e ua rahi a'e to ratou hape toto. Ua ta'i te toto mai nia mai i te repo e ua pari i te feia taparahi taata, e ere râ te reira i te taime no te pahonoraa.
Ua tono mai te Atua i Ta'na Tamaiti, ma te ite e, e riro Oia ei animala e e haamouhia
I muri a'e i Ta'na mau peropheta, Ua tono mai te Atua i Ta'na Tamaiti, o vai to'na rima e te arai i rotopu i te taata tei topa e te Atua e no te faaruru i te ino.
Ua ite te Atua i te auraa o te taeraa mai o te Parau ora no Iesu e eaha te huru o To'na oraraa. Teie râ,, nahea Iesu’ E hope te oraraa.
Tera râ,, noa ' tu teie ite Ua tono mai te Atua i Ta'na Tamaiti. Ua titauhia ia tono mai Ta'na Tamaiti i ni'a i te fenua nei, no te mea aita e taata ê atu o te nehenehe e riro ei To'na rima e ei Apararu.
Aita e taata i parau-ti'a, aita hoê a'e. E feia hara ratou paatoa, o tei ora ma te atea ê i te Atua i roto i te pouri e o tei rave i te mau ohipa ino o te tino.
E mea na reira ïa, Ua haere mai te Maramarama i ni'a i te fenua nei, e na roto i te Maramarama, ua itehia mai te mau haavare e te mau ohipa ino o te pouri.
Aita Iesu i tiaturi i te mau haavare o te ao nei, ua patoi râ oia i te reira na roto i te parau mau a te Atua. Aita Iesu i farii i te mau ohipa a te ao nei, ua faaite papû râ ratou e, e mea ino ratou e Ua vavahi i te mau ohipa o te pouri.
Ua haaputuputu te Tiai mamoe mau i te mau mamoe e ua tapea i te nǎnǎ mamoe e te tokotoko o te parau-ti'a o te Atua
Te mau mamoe tei purara ê na roto i te mau parau haavare e te mau ohipa ino (hara) o te mau tiai mamoe, Ua haaputuputuhia tatou na roto i te parau mau o te Tiai mamoe mau. Aita ratou i putuputu noa ' tu, ua faaamuhia atoa râ ratou e ua tapeahia ratou e te tokotoko o te parau-ti'a a te Atua (a.o.. Isaiah 59; Jeremieh 33:14-16; Ezekiela 34; Sephania 3:1-5).
Ua hi'opo'a te Tiai mamoe maitai i te mau mamoe, ua haapa'o e ua aupuru ia ratou na roto i te arata'iraa ia ratou i ni'a i te e'a ti'a e te vaiihoraa ia ratou ia amu i te vahi faaapu ti'a. Te mamoe ua faaroo i To'na reo e ua pee Ia'na (a.o.. John 10).
Ua ti'aturihia te Tiai mamoe e ua rave oia i ta'na i fafau e ua horo'a i to'na ora no ta'na mau mamoe.
Ua paruru Oia i ta ' na mau mamoe i te mau urû riri na roto i te faaohiparaa i te parau mau ia ratou, Te faaiteraa i to ratou natura mau, e te faaatearaa ia ratou i te mau mamoe.
Ua faaite papu oia e aita teie mau urû i mauruuruhia.
Ua faatupu ta ' na mau parau e ta ' na haerea i te riri i te tahi atu mau tiai mamoe, o tei faaruru i ta ratou mau parau haavare e ta ratou mau haerea ino na roto i te haereraa e te paraparauraa a teie Tiai mamoe.
Ua faatupu to'na parau-ti'a i te riri, te ino, e te faaohiparaa i te hoê â opuaraa mai to ratou mau metua tane, o tei haapohe i te mau peropheta na roto i te haapoheraa ia ratou.
Ua faaru'e Iesu i te ino e ua faariro ia'na iho ei ofa'i
Aita Iesu i faarue e aita i rave i te ino, ua pato'i râ oia e ua faaru'e oia i te ino. Ua faariro oia ia'na iho ei mauhaa no te ino o te huitaata nei e ua haruhia oia no te mea aita Oia i faaru'e, ua faaru'e râ oia i te ino, hamani-ino-hia, e te satauro.
No te mea ua haere ratou i roto i te pouri, Aita ratou i ite e vai ta ratou e faaruru ra. Aita ratou i ite e vai tei ti'a i mua ia ratou, O vai ta ratou i hamani ino, e o vai ta ratou i haapohe.
Aita ta ratou e hi'oraa, ua haapohe ratou i te Tamaiti a te Atua e to ratou te Mesia i fafauhia.
Ua faaohipa te Atua i te ino o te taata no te rave i Ta'na ohipa faaora no te taata i topa
No reira, ua faaohipa te Atua i te ino e ua faatupu i Ta'na opuaraa no te faaora i te taata tei topa na roto i te ino o te taata, ma te ite e, te nunaa, o vai te ti'amâraa na roto i teie ohipa faaoraraa e te toto faufaa roa o Ta'na Tamaiti, E tia'i mai te mau peropheta e Ta'na Tamaiti o Iesu te Mesia.
Ua ite te Atua i te reira, Ua ite Iesu i te reira, e ua ite atoa te Varua Mo'a i te reira. E no te mea ho'i e, te parahi nei te Varua Mo'a i roto i te hamaniraa apî, Ua ite atoa te taata apî i te reira. Te ora nei te taata apî i roto i teie ite e te parau mau e te poro nei oia i teie parau mau.
No te mea e mea faufaa roa ia te faataa ra i te moni hoo hou a faaoti ai outou e farii i te tusia e te toto o Iesu Mesia, e a farii ia Iesu ei Faaora no outou, e ia faariro Ia'na ei Fatu no to outou oraraa. No te mea ho'i e, teie maitiraa no Iesu, o te haapa'oraa ïa e te peeraa i te Parau a te Atua e te faaru'eraa i te ino e eiaha faahou e rave i te hara, e na roto i te raveraa i te reira, e faariro outou ia outou iho ei ofa'i i roto i teie nei ao. (a.o.. Mataio 5:10-12; Luka 14:25-35; 21:12; John 15:18-27; 2 Korinetia 4:8-11; 2 E hō'ē 2:8-13; 2 Peter 3:10-17) .
E faaru'e te feia faaroo i te ino e e riro ratou ei mau animala i roto i teie nei ao
Te fana'ohia ra, o te reira ïa te huru rau no te parau-ti'a’ no ratou te Basileia o te ra'i (Mataio 5:10)
Te feia faaroo e te mau tamarii a te Atua (te mau tane e te mau vahine) no te Basileia o te Atua e ia ora ia au i te ture o teie Basileia, tei papa'ihia i ni'a i to ratou aau apî e te Varua Mo'a o te parahi i roto ia ratou.
Aita ratou no te ao nei, i te Atua râ. Aita ratou e here nei i te ao nei, te here nei râ ratou i te Atua. E te here atoa nei te Atua i To'na iho, e riri râ ratou e te ao nei, no te mea te ora ra te Mesia i roto ia ratou.
E pure ratou, e faaea noa ratou i roto i te Parau, e haere i roto i te parau-ti'a i roto i te parau mau o te Parau a te Atua, e e faaatea ê ia ratou iho i te ino.
Na roto i to ratou haereraa parau-ti'a i muri i te Varua i roto i te maramarama, Te faaite papû nei ratou e – e aore râ, ma te parau ore, e te mau ohipa a te ao nei; te mau ohipa a te tino e faatere ai te natura hara, fa'a'ōfa'i.
Na roto i teie iteraa papû, na roto i te paraparauraa i te mau parau a te Atua e to ratou haereraa o te ore e amui atu i roto i te ino e te ore e amui atu i roto i te hara e te mau ohipa o te pouri, E faariro ratou ia ratou iho ei animala e e vai noa ratou ei animala e tae roa ' tu i te hopea o to ratou taime i nia i te fenua nei.
'Ia riro ei miti no te fenua’





